Mişcarea, noiembrie 1929 (Anul 23, nr. 247-270)

1929-11-01 / nr. 247

( AAOfc XXIII 247 MIL ptpil Urgia pe care actualul guvern o manifestă corpului funcţionă­resc, a în­ceput si pună pe gân­duri chiar pa acei cari mai acor­dau d-luî Minîu, un cât de pa­lid credit. Funcţionarii cari şi-au cheltuit întreaga lor fiinţă pentru conso­lidarea statului nostru, sunt lasaţi aitn­zi la discreţia agenţilor din cluburile ţărăniste, cari hotărăsc in ultima instanţă, asupra ab­ita­­ţei soartei lor. Statutul funcţionarilor, elabo­rat din grija permanentă a gu­vernelor liberale pentru câştiga­rea drepturilor acestui corp con­ştient şi select, a fost înlocuit prin tocmeala odioasă a cluburi­lor şi prin bunul plac al neche­maţilor. Au fost suprimaţi din bugetele statului, comunelor şi judeţelor, mii de funcţionari de carieră, pen­tru a fi înlocuiţi a doua zi, cu toată pleava derbedeilor. Suprimarea aceasta sălbatecă, a fost făcută in numele unor eco­nomii, cari la realitate, au în­greuiat simţitor puterea de plată a texturului pubic. Prin sistemul adoptat de câr­­muitorii de szi, dezorganizat serviciile statului, şi din aparatul rutinat de pe viemuri, nu a ra­mas decât doar smintirea. Cruzimea cu care guvernul în­lătură pe vechii funcţionari în preajma iernei, dă măsura senti­mentelor pe care întotdeauna le-a manifestat faţă de o bună orga­nizaţie a statului. Retribuţia derizorie pe care o primeau funcţionarii, dată fiind criza financiară prin care trecem, era suportată cu uşurinţă, dato­rită faptului că funcţionarii ştiau că deşi primesc puţin în schim­bul serviciilor lor, au asigurată macar stabilitatea. Ultima lor mângâere însă, a dispărut odată cu Întronarea aşa zisei democraţii Integrale. Este de datoria guvernului e© va urma, să readucă liniştea în sufletele acelora cari s’au devo­tat serviciilor publice, reparând injustiţiile şi asigurându-le viaţa. Aceasta se va întâmpla mai cu­rând decât îşi imaginează dl. Maniu. ADNOTĂRI POLITICE Dl. Maniu care a fost pe câmpul de manevre, a placat la Cluj ca să­­ ma­nevreze pe d. Vaida... în vederea re­manierii. * Nouii edili ai loşului arată repor­terilor cum ar trebui să fie o admi­nistraţie bună. Convinşi şi ei în fine, că fac o ad­ministraţie detestabilă. * Sa pare că suprimarea celor două ministere va reduce într -adevăr numă­rul miniștrilor, dar va spori pe cel al subsecretarilor de stat. Căci ziarele bine in­formate ne anun­ță că pe lângă fie­ce minister se vor înființa noul subsecretariate... Dezorganizarea servi­­ciilor publici Nu numai corpul funcţionarilor statului şi partidele politice dar întreaga opinie publică din ţară consideră procedarea gu­­vernului faţă de funcţionarii publici ca absolut inadmisibilă. Pe de o parte este inadmisibilă fiindcă se dezorganizează în mod conştient şi grav serviciile publice şi se periclitează bunul mers al treburilor publice. Pe de altă parte, procedeul este inad­misibil din punctul de vedere legal, aici se calcă făţiş şi cu sfruntare legi în fiin­ţă, cum este statutul funcţionarilor, care prescrie îndatoririle dar şi drepturile func­ţionarilor publici de toate categoriile. Fără nici o exagerare, se poate spune că în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de corpul funcţionarilor, guvernul s-a transformat în comitet de salute publică, întocmai ca şi organizaţiile revoluţiona­­­re, guvernul actual aplică procedee revo­luţionare, desfiinţează legi în fiinţă, şi în locul comisiilor imparţiale prevăzute de lege, revoacă el singur funcţionarii de ca­­rieră, îi lasă pe drumuri şi ii înlocueşte cu clientela politică a clubului naţional­­ţărănesc. A nesocoti interesele generale ale bu­nului mers al serviciului public, pe de o parte, a lovi brutal în drepturile câştigate ale funcţionarilor de carieră, a desfiinţa dintr’odată în mod ilegal stabilitatea cor­pului funcţionarilor, sunt procedee de co­mitet de salute publică revoluţionar. Asemenea procedee nu pot avea nici o valoare legală şi va fi datoria viitorului guvern să restabilească legalitatea. Carnavalul dela 10 Noembrie — Programul oficial — Peste zece zile se va reprezenta la Bucureşti o piesă spectaculoasă pe care n’ar putea-o organiza nici unul dintre marii regizori ai teatrelor celebre. Se va desfăşura pe uliţele Bucureş­­tiului o mascaradă formidabilă, un carnaval ce va întrece toate vestitele carnavaluri rămase legendare. In acest scop organizatorii şi-au a­­sigurat concursul budgetului statului care va suporta toate cheltuelile aces­tei unice demonstraţiuni de stradă me­nită a simboliza popularitatea d-lui Maniu şi a partidului său. Gruparea d-lui Mihalache va apare în elegante costume de gală, iar cea a d-lui Maniu în, portul naţional, cu iţari şi fustanelă... Voinicii partidului în frunte cu pri­marii şi notarii, escortaţi de jandarmi, vor intra în cetatea lui Bucur, calare —îi semn că dl. Maniu este calare pe situaţie... In comitetul de organizare figurează: Fondurile secrete de la Interne, dispo­nibilele tuturor budgetelor, dl. Sever Bocu, dl. L. Rebreanu cu toţi regi­sorii teatrelor, corpul jandarmilor şi al po­liţiştii?", tineretul naţional-ţărănist, comisiune la interimare din ţară, orga­nizaţiile naţional-ţărăniste, majoritarii din parlament, strobaliştii, steliştii, comuniştii, sioniştii, etc. etc. Va fi o mascaradă nemaipomenită, cum ne­mai­pomenit este şi regimul naţional ţărănist!... „Nu suntem partid de adunătură...“ Dl. Mihalache văzând că la „epistoliile sale către plugari“ aceştia răspund tri­­meţând la Bucureşti delegaţii ca misiu­nea să ceară să înceteze batjocura cu scrisorile, a decis să... reia contactul cu massele. Prima experienţă făcută la To­­poloveni, a ieşit lamentabil. Dl. Mihalache a încercat să demonstreze „opera de con­solidare“ a guvernului. Asistenţa a înce­put însă să protesteze cerând să i se spună ce este cu birurile, cu sămânţa care n’a mai sosit şi cu sechestrarea recoltei. Strâns cu uşa ministrul agriculturii a cre­zut că drege lucrurile, spunând: „noi nu suntem partid de adunătură“. Riposta a­­ceasta a stârnit ilaritate între ţărani, din care unii au început să strige : „Voicu Niţescu, Bocu, Sever Dan, Halipa, Vlad, D. R. Ioaniţescu, adică evocând figurile celor mai caracteristice ciurucuri minis­teriale. Faţă de rezultatul acestui... con­tact cu massele, fratele Mihalache s’a în­tors amărât în Capitală. Ssst! Dl. Madgearu budgetează!... Dl. Madgearu, financiarul parti­dului naţional-ţărănist s’a pus pe lucru de cum s’a instanit in fotoliul ministerului de finanţe. Marele economist şi financiar pre­găteşte noul budget al statului. Fericiţi cetăţenii acestei ţări cari vor avea un budget madgearim, un budget simbolic al României Mari îngenunchiate de guvernul d-lui Ma­niu. Fericiţi cetăţenii acestei ţări cari vor avea un atare budget menit a sti­sface toate interesele acelora cari susţin politica naţional-ţărănistă. Dl. Madgmru va revizui budge­tul şi cu acest prilej va revizui şi toate veniturile statului. Pentru a augmenta aceste venituri d. Madgea­ru va revizui şi toate impozitele. Bucuraţi-vă contribuabili, că mi­siunea noastră va fi recunoscută de d. Madgearu care va revizui toate dările. Le va revizui, le va spori le va înmulţi,­ca să vă solidarize­ze la politica sa financiară, la po­litică financiară a guvernului. Şi odată pus în aplicare, noul budget va spori numărul misionari­lor pe cari guvernul îi răspândis­e prin străinătate, în toate centrele mari, oferind bunurile ţărei pe pre­ţuri de nimic şi în condiţiuni de­zastruoase pentru a întrona astfel o nouă eră în ţară—era subjugării e­­economice şi a în­josirii demnităţii naţionale. Ssst! Dl. Madgearu budgetează!.. Ruptura între naţionali şi ţărănişti la Batău Zilele acestea în faţa directorului pre­fecturei judeţului, a avut loc legiuitorul jurământ al nouilor edili băcăuani, care au în fruntea lor pe profesorul de gim­nastică Al. Nemţeanu. Noul preşedinte al comisiunei interi­mare reprezintă nuanţa ardelenească, con­trar intenţiunilor d-lui Vărgăonescu de a avea în fruntea comunei un reprezentant al ţărăniştilor pe dl. Bucă. De multă vreme fricţiunile dintre na­ţionalii şi ţărăniştii băcăuani au fost o­­biectul de discuţie ca un punct de dis­cordie, în faţa d-lui Mihalache, care pre­tinde în organizaţia guvernamentală bă­căuană aproape o unanimitate de prieteni ţărănişti sadea. Desele intervenţii făcute la centru pen­tru a lămuri situaţia primariatului precum şi soluţionarea crizei ce luase un aspect acut între ardelenii şi ţărăniştii băcăuani, n’au ajuns la nici un rezultat. In zadar dl. Mihalache şi dl. Ed. Mirto şi-au bătut picioarele şi capul până în Bacău pentru a lua o hotărâre de conci­liere. Organizaţia băcăuană se dovedise re­calcitrantă. In cele din urmă dl. Mihalache le-a pro­mis formal un primar ţărănist—deci pe dl. Bucă , dar intrigile d-lui Petre Jurgea- Negrileşti făcute la dl. Maniu au adus pe neaşteptate numirea d-lui Nemţeanu ca preşedinte al comisiune interimare a ora­şului şi partizan devotat al d-lui Maniu. Nuanţa ţărănistă nemulţumită de felul cum s’a făcut numirea s'a declarat pe pi­cior de războiu cu naţionalii „ardeleni“ din Bacău şi cu cei dela centru. Cu aceasta s’a deschis ruptura între organizaţia guvernamentală din Bacău lup­tând fiecare pe contul său propriu. INFER Citiţi la paglsa Il-a nntimdi ştiri telegrafiei Congresele Noastre _____ Partidul ustioasl liberal îş! ţine congresele anual», jadeţsae, îa toată ţara. La cele mai multa din aceste con­gress participă şi fruntaşii dela cen­tra, cari laoleltă ca conducătorii or­­g­aiza­ţiilor din provincie îşi spun cuvântul, răspândind pretutideni’lu­­mină şi adevăr. Cina a urm­ării dosbstemiie însufle­ţite din aceste congres?,—adevărate masifestftţi'uni ale conştiinţei cetăţe­­l naşti — paste aprecia educaţia poli­tică pe care o facssm în rândurile­­ mssselor populare. Nimic din oratoria demagogică şi anarhică, nimic dia făgăduinţei« de­şarte cari au putut ameţi lumea neş­tiutoare In prima epocă a aplicării votului aniversar. ) Cetăţenii nu sunt chemaţi de par­­­­tidul Illisral ca să fie mistificaţi sau­­ ca să li se promită marea cu ssfer. I Ei sent orientaţi pa diila adevârului­­ şi al binelui obştesc s? pun la cures­t f ca situaţia reală din ţară, ps care­­ dealtfel o resimt atât de grea. In acest fel sunt interese desbârs- I rlle fâ©« sire Ia toate colţurile ţări’, ceea­ ce explică impunătoarele mani­festaţii politice la care din loc sce­­a­sta congrese.­­ Dacă le relevăm aci, e numai ca să facem o comparaţie între acţiunea­­ înţeleaptă şi rodnică pe care o duce­­ partidul nostru pentru luminarea­­ conştiinţelor, şi pretinsele „demon­straţii“ pe cari le organizezi guver­nul la scopul de apatia ttacuia efec­tul congreselor noastre. ECOURI După datele statistice, Teatrul Comunal din Varşovia a înregistrat în ultimul an deficit de 2.992.000 zloţi. Bugetul primăriei din Varşovia prevede în anul acesta pentru Teatrul Comunal un nou deficit, care va ajunge la peste 3 mili­oane zloţi.* Precum se ştie, în timpul stăpânirii ruseşti, o­­ficiile a transportat din Polonia numeroase o­­biecte artistice de mare valoare,­­precum şi nu­meroase colecţii ştiinţifice şi istorice de mare preţ. După reînoirea statului polonez s’a înche­iat o convenţie între guvernul polonez şi cel rus prin care Rusia se obligă a retroceda Poloniei toate amintirile şi colecţiile poloneze aflate în Rusia. In baza acestei convenţii Polonia a obţi­nut câteva transporturi de relicve poloneze. Zi­lele acestea a sosit la Varşovia un transport de manuscrise poloneze din secolele XV şi XVI, cari­ au o mare valoare ştiinţifică. Unul din a­­ceste manuscrise, care cuprinde o întreagă serie de scrisori, tratate şi alte documente provine din anii 1451—1463 şi se referă la mişcarea Ha­­ssistă din Cehia, Silezia şi Polonia. In total Ru­sia a retrocedat până acum Poloniei 11.337 ma­­nucrise. O mare parte din aceste­­manuscrise provin din Biblioteca Universitară a Varşoviei şi alte instituții poloneze. # [ RAMURI, revistă craioveană, de sub direcţiu­nea d-lui C. S. Făgeţel, a apărut într’un număr dublu (8—9) cu colaborarea d-lor T. Arghezi, A. Pop-Marţiac, I. Sân-Giorgiu, I.­­Dongorozi, T. Păunescu-Ulmi, M. Dan, N. Milsu, C. Faraga, C. D. lonescu, etc. Cronici și recenzii literare de actualitate. VATRA revistă populară ce­­apare în tipogra­fia „Ramuri" își consacră noul număr (7) lui M. Eminescu, publicând chipul genialului poet după un tablou al pictorului S. Sanielevici. Alţi funcţionari P. T. T. scoţi la pensie pe ziua de 1 Ianuarie Velciu Al. inspector, Tomescu director regional Chişinău, Gh. Gheorghiu diri­gintele oficiului centralizator de reşedinţă Iaşi, Nicolau Th . dirigintele oficiului Ga­ra, Gh. Gheorghiu dirigintele ofic. Palat, Ionescu V. suplinitor, Negei, inspector, Gheorghiu Gh dirigintele oficiului Iaşi, C. Mihailescu Gh., şeful ofic. corp. IV, C. lonescu, dirigintele ofic. Dorohoi, Vă­­careanu, dirigintele of. Huşi, Caramlău Victoria, diriginta of Podul Iloaei, Stavri, dirigintele of. Bacău, Mida (Bacău), Cri­văţ, dirigintele ofic. Pârliţa, Zănescu Au­rel, Ianculescu Ahil, Atanasiu Despina, Secară Ortansa, Nicolau Eugenia, Ştefă­­niu Zoe, Hendrescu Elena, Enăchescu Lu­­creţia, Raicu Eufrosina, Nistor Vasile etc. vineri­­ noembrie 1929 PRAGA IN TIMPUL ALE­GERILOR — Lupta pe apă şi uscat — Cehoslovacii sunt oameni, cărora le place întotdeauna politica... Şi chiar in timpuri neelectorale fiecare pas în poli­tica internă sau externă este viu desbătut şi la orice prilej. Discuţii politice au I.­C în cafenele, în restaurante, în tramvai, pretutindeni. Conducătorii politici sunt criticaţi în modul cel mai sever. Discuţiile sunt a­­prinse. De multe ori s’ar părea că certu­rile au ajuns într’un aşa grad, mai ales când se observă că unul se ridică cu fu­rie aproape să-i lovească pe celalt, că o încăerare este inevitabilă. Totul se poto­leşte însă imediat şi nu se întâmplă ni­mic. Convorbirea continuă mai domol. Dacă despre politică se vorbeşte mult şi atunci când massele nu participă di­rect, nu va putea mira că discuţiile de­vin foarte intense şi aprinse în timpul a­­­­legerilor pentru parlament. In acest timp extraparlamentar viaţa po­­l­iitică fierbe într’adevăr cu cea mai mare­­ putere.­­ Campania electorală interesează deopo- I tiivă pe muncitori, funcţionari, comer- I cianţi, ţarani, reprezentanţii birocraţiei,­­ etc. Fiecare din ei simte că glasul lui­­ poate avea o mare importanţă în săp­­­­tămâna alegerilor. De aceia agitaţiile electorale sunt în­­ Cehoslovacia deosebit de animate. Dar formele acestor agitaţii sunt atât de or­ganizate şi ele au loc în astfel de cadre încât străinul care soseşte la Praga în timpul alegerilor, nici nu-şi dă seamă că ţara e în ajunul alegerilor generale. Spre deosebire de alte oraşe ale Euro­pei, la Praga nu e permis de a se lipi a­­fişe pe case şi a se arunca foi volante. Altă dată străzile erau pline de hârtii, pretutindeni afişe, placarde, manifeste. Actualmente Primăria capitalei a interzis toate acestea spre a nu se murdări o­­raşul. Placatele pot fi lipite numai într’un joc anume stabilit şi după cum asemenea locuri sunt relativ foarte puţine, numărul placatelor e foarte redus. Din această pri­cină partidele electorale au recurs la alte mijloace. Se închirează vagoane electrice pe un timp oarecare şi ele parcurg toate străzile, fiind prevăzute cu placaje şi re­­clame electrice. Acest mijloc se arată foarte eficace, deoarece liniile tramvaiului sunt la Praga foarte răspândite. Pe unul din aceste vagoane s-a aflat şi o orhes­tră, care a executat diferite bucăţi vesele, iar un placat a anunţat: „Votaţi cu acest partid şi veţi fi întotdeauna veseli şi fără griji". Agitaţiile s’au dus însă nu numai pe uscat, dar şi pe apă. Dealungul cheiurilor râului Vltava au navigat vapoare cu re­clame electrice, atrăgând spectatori pe tot lungul cheiului. Lupta pe uscat şi pe apă a fost deasemenea destul de redus, deoare­ce se prezintă prea costisitoare. Centrul agitaţilor au format însă sălile de întrunire, cari au fost populate în ul­tima săptămână a alegerilor în mod ex­traordinar. In campania electorală au par­ticipat oamenii politici cei mai de frunte şi de aceia nu poate mira că întrunirile au fost frecventate de cel puţin 3—4000 ce­tăţeni şi că sălile s’au umplut cu o oră şi chiar mai muit înainte de deschiderea întrunirii. Publicul din sală n’a venit însă numai să asculte, dar a manifestat sgo­­motos, reacţionând aproape la fiecare frază oratorului, strigând atunci când se pomenea de faptele adversarilor «Ruşine!» „Jos cu ei“ etc. Când oratorul a vorbit despre realizările partidului său şi liniile politice pe care le urmează aplauzele şi aprobările au fost din cele mai vii. Câte­odată se produce şi o luptă oratorică în­tre doi adversari, sau între două grupuri adversare şi acest caz se produce un zgo­mot îngrozitor. Clopoţelul preşedintelui are însă darul să readucă imediat liniştea. După epuiza­rea programului întrunirea la sfârşit şi cetăţenii se îndreaptă spre casele lor în mod liniştit. Ca şi în alte ţări, ultima zi înaintea a­­legerilor este uscată, vânzarea băuturilor spirtoase fiind strict interzisă. Berea este însă aci un lucru indispen­sabil şi de aceia magazinele de băuturi anunţă cu câteva zile înainte: „Aprovi­­zionaţi-vă cu bere în sticle închise“. O foarte vie agitaţie în timpul campa­niei electorale desvoltă în Cehoslovacia într’un mod neobişnuit. Se poate spune că fie­care citeşte. A­­cest lucru se poate vedea şi în tirajul ziarelor.

Next