Mişcarea, noiembrie 1929 (Anul 23, nr. 247-270)
1929-11-02 / nr. 248
AMXXXIII ■ p. 248 Ce ne cere Ungaria — Datoria Guvernului — Atitudinea Intransigentă a guvernului din Budapesta va provoca o nouă conferinţă Tn chestiunea reparaţiunelor. Această chestiune Interesează Tn cel mai înalt grad statul român, întrucât Ungaria ne reclamă despăgubiri la care nu are drepturi. De altfel cererile Ungariei sunt absurde, întrucât ea pretinde anularea tuturor datoriilor de răsboi ce rezultă din textele tratatelor de pace. Deasemenea guvernul de la Budapesta mai reclamă suma de un miliard patru sute milioane franci aur din partea Iugoslavia1, iar nouă, României, ne cere 800 milioane fr. aur. Ungaria răstoarnă întregil proces, reclamând despăgubiri statelor biruitoare pe cari trebue să le despăgubească în conformitate cu precisiunele tratatelor. Această atitudine va da loc — trebue să dea unei noul şi apropiate conferinţe în chestia reparaţiunelor, în care România trebue să-şi spună cuvântul cu toată autoritatea. Nu ştim cine va reprezenta interesele româneşti la această conferinţă, dar faţă de maşinaţiuniie celor dela Budapesta, guvernul nostru -absorbit de certuri maschine şi de interese de partid—trebue să fie atent, să urmărească îndeaproape tot ce se pregăteşte în această chestiune, ca să susţie şi să apere cu succes interesele româneşti. Şi numai după ce va isbăndi şi triumfa cauza dreaptă—numai atuncea să-şi serbătorească miniştrii şi reprezentanţii. Administraţie Model!... Ţările din apus citesc cu multă bucurie vestea că regimul feudal din România s’a prăbuşit şi că în locul lui s’a aşezat o rânduială modernă democratică, cinstită, care fericeşte poporul. Regimul feudal este bine înţeles guvernarea partidului liberal; rânduiala fericită este regimul ţărănist ! Această reclamă costă foarte mult pe cetăţeni cari simt lovitura la pungă, dar nu zăresc nici pe departe fericirea pe care actualii guvernanţi se laudă la străini c’ar fi adus-o asupra noastră. Ce fel de rânduială s’a făcut, ce fel de administraţie „liberă" au introdus ţărăniştii aceasta s-a văzut în timpul alegerilor de la Iaşi şi, mai ieri, cu prilejul manifestaţiei averescane de la Bucureşti: libertate cu voinici, cu bătăi până la sânge, cu falsificări de liste de votanţi, cu trenuri oprite în drum etc. Libertate cu suprimarea Regenţei, subtilizarea Regelui, demisiile în alb ale parlamentulului, etc. împrejurările tulburi de după război au cerut cândva măsuri de apărare a ţărei împotriva bolşevicilor şi a streinilor duşmani nouă şi chiar împotriva acelora cari naufragiaţi în vâltoarea războiului, căutau să scoată capul şi să prindă iar viers în politica ţarei, prin unire cu inamicii noştri. Astăzi încă măsurile samavolnice ale guvernului nu sunt îndreptăţite prin nimic. Eu nu am auzit că d. Vintilă Brătianu sau generalul Averescu ar fi cerut să ia parte la Internaţionala Verde. Ei nu au mers nici la bolşevicii din Sofia, nici la cei din Praga sau Moscova să caute ajutor împotriva Românilor iubitori de ţară, cum făcea d. Mihalache. In discursurile lor nu găsesc nici urmă de jargonul special scump adepţilor dlui Costăchescu : «Batalionul I de asalt! Innainte marş ! Bum, trosc, pliosc! Sunaţi atacul! Să luăm reduta !» El nu trimit emisari să răscolească chestiuni dinastice, nici nu fac comploturi cu Leibovici-Ionescu. Dl. Bratu poate să prezideze Senatul fără să se teamă de bombe sau de alte explozii decât aceea a propriei fleputinţi. Guvernul actual are în faţa lui o opoziţie viguroasă dar deosebit de cuminte şi de iubitoare de ţară. De aceia samavolniciile la cari se dedau naţ.-ţărăniştii sunt cu atât mai condamnabile şi mai ruşinoase. Exemplul de sus se întinde şi la ţară. Dl. Maciu găseşte imitatori zeloşi până şi pe meleagurile noastre. Nu mai departe, ieri, am fost, însoţit de colegul O. Tafrali, să prezidez alelegerea comitetului naţional-liberal din Cucuteni. Înainte de începerea adunării proprietarul casei unde trebuia să aibă loc şedinţa, săteanul Văleanu, a primit scrisoarea următoare pe care o păstrez ca un semn al libertăţei ţărăniste : « Domnule Văleanu, Aud că la întrunirea din casa d-tale se vorbeşte ireverenţios împotriva guvernului şi a Familiei Regale. Deşi casa d-tale în asemenea împrejurări este local pubic, nu vreau să vin acolo. Te rog împrăştie mulţimea. Notar, G. Tăbăraru tot unirea nici nu începuse ţi notarul ştia deja ce se vorbeşte împotriva guvernului şi a Familiei Regale. Negreşit că nu îmi propuneam nici eu nici mai cu seamă sătenii, să lăudăm actele guvernului !! !s'Dar ca atacuri la adresa Familiei Regale a nemerit-o tare rău omul d-lui Manu ! Zilele acestea chiar am primit o deosebit de frumoasă scrisoare din partea Curţei Regale prin care mi se mulţumeşte de sentimentele de iubire şi devotament ce am manifestat într’un articol din acest ziar ! ! Minunată este teoria constituţională a notarului ţărănist: casa unui sătean devine local public dacă se adună douăzeci de oameni în ea să vorbească de durerile lor. Deci ordin: să se împrăştie mulţimea—aici va fi vai de capul bietului sătean... Aceasta se chiamă „libertate" după moda ţărănistă. Dacă d. Maniu, din capul guvernului, suprimă Regenţă, Rege, parlament, de ce Tăbăcarul dumisale din Cucuteni n’ar suprima şi Constituţia? Recomand călduros d-lui prefect al judeţului pe acest devotat şi înţelept colaborator al său. Păcat că în ploaia de decoraţiuni ce s’a abătut asupra demnitarilor ţărănişti din Iaşi a fost uitat notarul Tăbăcaru, care ştie aşa de bine să «tăbăcească» libertăţile constituţionale întru apărarea guvernului şi a... Familiei Regale. N. ŞERBAN Prof. Universitar Tratativele Anglo- Buc.—Legația britanică a remis cri Ministerului de externe proectul viitorului tratat comercial anglo-romăn. Textul a fost trimis pentru a fi studiat la ministerul de Industrie și Comerț. Proectul a fost pregătit cu prilejul vizitei d-lui ministru Madgearu la Londra, în convorbirile avute de d-sa cu d-nii Snowden, cancelarul Tezaurului și Graham, ministrul comirtului. In punctele principale, proectul e asemănător cu tratatul comercial anglo-german. Baza o constitue clauza națiunei celei mai favorizate. Române 0 caracterizarea situaţiei politice Un literat despre „opera“ d-lui Madgearu. De curând a apărut o nouă revistă literară şi artistică „Vitrina Literară" condusă de d. M. Damian. Noua tribună săptămânală este consacrată manifestărilor literare şi artistice de toate genurile şi este redactată de un grup de scriitori cunoscuţi şi apreciaţi în cercurile literare. In al donilea număr al „Vitrinei Literare* directorul revistei, semnează o foarte importantă cronică politică din care extragem câteva aprecieri interesante. Mai întâi: „Aşa dar guvernul d-lui I. Maniu a sărit hopul cel mare tocmai când era să şi rupă gâtul alegând un Regent şi alegându-se cu un Regent. Dar s’a mai ales şi cu un mic accident: s’a pus rău lu Regina Maria*. Altă reflecţie: „Din toată afacerea cu Regenţa cel care a plătit oalele sparte, fără să fie cu nimic vinovat, este d. Mihai Popovici. Şi nu poartă, săracul, alt ponos decât acela de a fi cumnat cu noul agent. Dar ce .Este vreo incompatibilitate între meseria de cumnat şi aceia de ministru ? Dacă d. Sdrăţeanu este rudă cu d. Mihai Popovici, nubua să fia numaidecât prieteni ?“ * O a treia reflecţie este la adresa dlui Madgearu. Rândurile ce reproducem şi prin care d. M. Damian directorul „Vitrinei Literare“ caracterizează minunat situaţia guvernului, ar trebui cetite primului ministru, d-lui I. Maniu, care îşi oglindeşte activitatea politică şi diplomatică numai în oficioasele şi independenţele guvernului . „Evenimentul cel mai important — scrie directorul „Vitrinei Literare“—n’a fost însă moartea Regentului... şi alegerea Regentului. A fost altul: întoarcerea în ţară a d-lui Virgil Madgearu! Nu ştim dacă lui Lindberg, nebunului acesta care a înfruntat elementele naturii, pe Dumnezeu şi pe Satana, şi care a intrat în Eternitate cu aeroplanul,m i s’a făut o primire tot atât de grandioasă când a sosit la Paris, de dincolo de apă şi de pământ. Nu-i port pică d-lui Madgsam, deşi mi-a venit de atâtea ori subt condei, şi cu toate că nu pot suferi pe oamenii cari vorbise prea mult şi prea tare şi care sunt prea veseli. Dar n’am ajuns să pricep, deşi am depus cele mai nobile eforturi, ce isprăvuri a isprăvit ministrul tuturor ministerelor, în străinătate, de a trebuit să se transporte la gară guvernul întreg spre a-l întâmpina ? Şi arcul de triumf ? Şi iluminaţiile ?“ Cine ar putea lămuri această enigmă ? ! ECOURI ROMANUL românesc fecundează mereu. Pe lângă nouele romane pe care le anunţă romancierii noştri stabiliţi pe piaţa literară, se mai vestesc altele din partea unor debutanţi mai mult sau mai puţin cunoscuţi: d-nii Mircea Damian, d-na Ana Luca, d. G. Acsinteanu etc. * CARICATURISTUL Sava anunţă o nouă expoziţie în tovărăşie cu pictorul Kiriakoff, care va expune câteva lucrări de artă decorativă. Expoziţia se va deschide în palatul «Vieţii Româneşti». • VREMEA ŞCOLII (No. 10, pe Octombrie) este scrisă de d nii S. S. Bârsănescu, I. Dodon, C. Enescu Boghea, Cireşica Kiriţescu, Gh. Polcovnicu etc. • STUDII LITERARE este titlul noului volum pe care criticul ieşan d. G. Ibrăileanu l’a pus sub presă în editura «Cultura Naţională».• CARAGIALE marele nostru satiric, va fi reeditat complect într’o ediţie critică pe care o redactează d. Paul Zarifopol. Ceti}! io pagina Il-a ultimele stiri telegrafice NOTE „UN ILARIANT** ~ — G. Topârceanu — In Suceava bucovineană a avut loc unfestival comemorativ“ cu prilejul celor patru decenii împlinite, de la moartea lui M. Eminescu. In afară de programul consacrat marelui geniu al poesiei româneşti, a urmat ca un divertissement, o conferinţă a d-lui prof. dr. L. Morariu care a tratat despre „Un flariant“—adică despre versul satiric al d-lui G. Topârceanu. Scritorul George Voevidca rezumă în „Tribuna“—noul ziar apărut la Cernăuţi — conferinţa d-lui prof. Morariu, precum urmează : După ce face apropierea dintre precursorii Caragiele, Ranetti, Mirea (Iosif în colaborare cu Anghel) şi T. Speranţă, pe de o parte, şi poetul ieşean pe de alta, d. Leca Morariu analizează izvoarele de inspiraţie, fondul, versificaţia şi humorul lui G. Topârceanu, remarcabil îndeosebi prin strălucitele scânteeri ale inventivităţii sale. Combătând opinia d-lui E. Lovinescu, după care opera lui Topârceanu e „o degradare a poeziei româneşti“, conferenţiarul, sprijin pe citaţiuni din culegerile poetului şi consideră „reprezentant al celei mai intelectualiste poezii româneşti“ virtuos al formei, căruia nici un obstacol nu-i e destul de înait, spre a nu fi escaladat de trepidanta vervă a autorului“. Şi ce-i drept, ingenioazitatea inepuizabilă a poetului se oglindeşte splendid în versurile alese de d. Leca Morariu, care a ocolit cu subtil meşteşug locurile comune ce ar fi putut sgălțui puțintel temeiul încântării apreciatoare. Desorganizarea serviciilor publice — Licenţierea funcţionarilor. Pensionări noul. Contracte de angajamente. Deficitul budgeter- Ce urmăreşte guvernul. — Scoţând Îspinsle a® număr extraordinar de mare de fusetipeeri de toate estigoriil, guvernel constaui că fondul panarmelor va fi insuficient ca să poată face faţă plăţilor cuvenite nouilor funcţionari. In consecinţă, guvernul a decis să acorde un fond special casei pensiunilor, spre a acoperi deficitul ce-i produc noule pensionări. Ce rezultă însă din acest sistem de administraţie ? 1. Pensionând mii de funcţionari nu se realizează nici o economie budgetară—cum se va vedea—dar se dasorganizsazi serviciile, se săvârşesc nedreptăţi flagrante şi se creezi nemulţumiri In rândurile funcţionarimei. Nu se realizează nici o economie publică. In locul funcţionarilor pensionaţi se vor carni alţii—pe placul regimului, sau Ia cizal cel md bun se vor face avinsiri, aetfsl ci sumele respective fie salariilor se vor menţine Ie budget. Budg*tul va fi apoi grevat mii tatii prin fsptel că unii pensionari— din cei nosi — vor fi atsg*i*ti prin contract* speciale. Deci alt soi de salarii, peste salariile existente. Dacă mai avem în vedere că ministerul da finanţe trebue să acorda un fond de nu ştim câte milioane spre a se putea face pata nouilor pensiuni,atuncea avem tebloul complect al nenorocitei politici adoptate de guvern în ce priveşte funcţionarii şi pensionarii. Pensionările desorganiziază serviciile, rediscutibil. Şi ca dovadă avem şi faptul aceste că guvernul constatând că mulţi funcţionari sunt indispensabili şi aproape de nelocuit, a decis a-i angaja din nou. Atunci de ce a scos la pensii ? Toată snabia aceasta previne lesă de acolo că guvernul vrea să-şi asigure între funcţionari partizani politici. Cei bănuiţi a nu se preta la acest sport—sunt licenţiaţi sau pensionaţi. Acesta este adevărul, tristul &davic, pentru regimul democraţiei naţional-ţărăniste. SAMBATA 2 NOEMMBRIE 1929 TURNEUL LJH DEKOBRA Zilele acestea a ţinut câteva conferinţe la Praga cunoscutul romancier Maurice Dekobra. Intr’un interview acordat ziariştilor a declarat între altele despre planurile sale de călătorie : „De la Praga plec la Viena, Zagreb şi Berlin. Mă întorc apoi la Paris, de unde după un scurt timp voi pleca spre New-York. Voi rămânea în statele Unite câteva luni şi apoi mă voi întoarce iarăşi la Paris In anul viitor voi Întreprinde un turneu de conferinţe prin Argentina şi Brazilia. Vorbind despre Praga, Maurice Dekobra a declarat: Ara fost la Praga în 1920, apoi anul trecut şi în prezent. Dar e ceva extraordinar ceea ce văd înaintea ochilor. Hotărât Praga este azi într’adevăr o perlă în Europa centrală. Poate fascina orice străin. Palatele pe Vaclavske Namesti, monumentele, luminile, automobilele, totul se înmulţeşte la voi ca din fabrică. Mai există încă bineînţeles vechea Praga, pe care o iubise cel mai mult. Nu voi uita niciodată prima mea vizită la Praga, la care dacă mă gândesc, mi se pare că văd cenuşăreasa care s’a făcut principesă peste noapte. CONCERTELE SIMFONICE — „FILARMONICA" DIN BUCUREŞTI ŞI „ORCHESTRA" CONSERVATORULUI DIN IAŞI — La uzina teatrului naţional continuă cu asiduitate repetiţiile orchestrei conservatorului în vederea nouei stagiuni a concertelor simfonice. Iniţiatorii acestei activităţi artistice se datoreşte unor oamni pasionaţi de arta lor şi de opera edueaţiunei artistice în roasele populare. Iniţiatorii sunt d-nii N. Teodorescu directorul Conservatorului, d. Ant. Ciolan apreciatul şi valorosul maestru dirigent. Iniţiatorii sunt toţi colaboratorii, profesori şi artişti,, cari încurajază această operă de care nu poate, nu trebue, să fie lipsit un oraş cu reputaţia pe care o are Iaşul. Orchestra Conservatorului se menţine numai datorită idealismului de care sunt însufleţiţi membrii ei. Onoratul guvern a refuzat a-i da cel mai mic concurs. Dl. Costăchescu, ministrul ieşan, a fost sesizat în diferite rânduri—dar rezultatul e unul,—cu toate promisiunele pe care le-a făcut dl. P. Andrei. In schimb guvernul acordă 9 milioane lei subvenţiei „Filarmonicei" din Bucureşti, unde zilele acestea s’a produs scandalul cu prilejul unui concert anunţat de artistul francez Marteau. „Filarmonica" încasează 9 milioane Iei pentru 25 concerte pe an, adică 400.000 lei de concert iar concertele a fost concesionate unei agenţii teatrale cu 30 000 lei pe seară. Ministerul artelor plăteşte concertul cu 400.009 lei, iar agenţia „Feder“, concesionară, răscumpără concertele cu câte 30 000 lei seral. In jurul acestei scandaloase afaceri ziarele din Bucureşti fac cu drept cuvânt mare vâlvă şi cer sancţiuni ministerului artelor. E timpul şi prilejul cel mai nimerit ca guvernamentalii din Iaşi să convingă ministerul artelor că este absolută nevoe ca să se dea sprijin material orchestrei simfonice din Iaşi care dacă nu se va preta la afaceri şi tot soiul de combinaţiuni de ordin material,va face artă adevărată şi va da Iaşului ceea ce trebuia să aibă şi ceea ce a avut și în trecut : o orchestra simfonică eminentă. Pensionările da la Instrucţie La ministerul Instrucţiei a fost pensionaţi pe ziua de 1 Ianuarie 1930 . Domnii: T. Alesseanu, administratorul Casei Scosidor, G. Siriţessu, directorul general al învăţământului secundar , Gh. Teodoru, directorul general al arhivelor, I. Pompilian director general technic , St. Minovici consilier pedagogic la casa pensiilor, I Moisil, şeful muzeului Casei şcoalelor, N. Nicolaescu, sub-administrator la Cassa Şcoalelor, Gh. Cherciu subdirector general în direcţia învăţământului primar, Al G.vela, sub-director general al învăţământului particular; N. Măleanu, subdirector general al contabilităţii, C. Georgescu, I. Mitru şi N. Longinescu, inspectori generali, Constanţa Evolceanu, inspectoare generală, G. Costescu, D. Machelarescu, I. Ghiaţă şi AI. Gheorghiu, inspectori generali primari, S. Petrovici.