Mişcarea, decembrie 1929 (Anul 23, nr. 271-292)
1929-12-01 / nr. 271
Echivocul Guvernului IN CHESTIUNEA CONSTITUTIONALA - Lupta împotriva d-lui Iunian ministrul justiţiei - Armonia din guvern şi mai cu seamă dintre partidul „naţional“ şi cel „ţărănist“, cu toate aparenţele ce i se dau, este agravată şi deseori prea transparentă. Intre diferitele disensiuni, vom reţine spiritul de ostilitate pe care „naţionalii“ îl manifestă făţiş împotriva d-lui Iunian, ministrul justiţiei. Unele conflicte au fost publice, altele aduse în parlament. Recent semnalăm atacul pe care „chemăriştii“ II publică în oficiosul lor, împotriva d-lui Iunian. * De această situaţie pare c’a vrut să profite însuşi şeful guvernului, care în şedinţa de ieri a Camerei a Interpus pe părintele Man — Intimul d lui Maniu — să provoace o manifestaţie ostilă la adresa d-lui Iunian. Dar cu acest prilej s’a evidenţiat, Involuntar, şi echivocul dlui Manlu în chestia aşa zisă „constituţională“. Părintele Man a cerut, în şedinţă publică, ca guvernul să ia măsuri împotriva acelora cari calomniază pe tonul principe Carol. Date fiind legăturile dintre d. Manlu şi părintele Man , s’a făcut din nou dovada că şeful guvernului se menţine în aceiaşi atitudine echivocă în ce priveşte "chestiunea constituţională. Ministrul Justiţiei a răspuns că nu poate pune temei pe fapte nestabilite şi neprecizate fără însă ca cineva dintre membrii guvernului (erau de faţă d-nui Madgearu, Vlad, etc.) să declare ci această chestiune este definitiv închisă. * Părintele Man neratisfacut de răspunsul d-lui Iunian, a îndreptat un al douilea atac împotriva ministrului da justiţie, aducând in discuţie publică cazul dala Someş unde comisia da aplicare s reforms! agrare nu lucresză legal. Părintele Mm a criticat dezinteresul cu care d. Iunian supraveghează acest caz afirmând că la ministerul Justiţiei sunt a- ] numite „şuruburi“, în aplauzele naţionalilor care manifestau ostil pentru d. Iunian. Di. Iunian a răspuns că afir- ’ maţiile partatorul Man sunt pur şi simplu neadevăraţi, respingând toate afirmaţiunile sale. Iar pirileteie Man la rândul său a luat din nou cuvântul, de-j clarând că transformi întrebareaintr’o interpelare. Lupta împotriva d-lui Iunian este deschisă din nou — şi tot la Cameră. I Interpelarea părintelui Man— dacă se va produce—este deci din punctul de vedere al armoniei din guvern, destul de semnificativă. ! Scandalul Vidrighin in discuţia Camerei Dl. Madgearu confirmă că d. Sf. Vidrighin e plătit cu cinci milioane lei anual. Pretenţiile fabuloase ale Vidrighinului din puntea direcţiei generate a r.. r. au provocat indignarea unanimă, toată lumea se întreabă uimită, cum se poate găsi un guvern care să discute, necum să admită, condiţîunile oneroase pentru stat cu care Stanul Vidrighin se angajasă cu contract, spolind avutul ţârii care este avutul contribuabililor. Această indignare a determinat pe un mmbru al majorităţii, d. Pardo fi pune următoarea întrebare în şedinţa de ieri a Camerei: „Este adevărat că A. Stan Vidrighin a cutezat să formuleze pretenţiile pe care le publică ziarele, pentru a fi angajat cu contract. Când banii se iau cu toba de la ce-tăţeni, acest domn cere milioane leafă pe an. Miile de funcţionari sunt concediaţi, iar cei rămaşi ia lifuri de mizerii, pentru ca d. Vidrighin să ia milioane? Calea ferată este în dezastru şi înhiriază locomotive, iar directorului îi cere milioane. Toată opinia publică protestează împotriva acestei scandaloase afaceri. A răspuns d. Madgearu, adică ministrul factotum al regimului care fiind la comunicaţii, a adus pe Vidrighin şi care... realizează economii pentru a plăti salarii de milioane! D. Madgearu s'a degajat şi a aruncat toată vina in sama... consiliului de administraţie al c. f. r. Şi pentru a-l apara şi mai bine pe Stan Vidrighin d. Madgearu a apostrofat pe d. Pardos. I — „Ce rost are un deputat să întrebe ce salar îi dă căile ferate directorului general ? La această explozie a d-lui Madgearu toată Camera a protestat cu vehemență. Aducându-și aminte că majoritatea e dimicionată „in alb“ d. Madgearu a strigat de pe banca ministerială: — Pentru capacitatea lui Vidrighin ți se poate da 5 milioane pe ard ECOURI LA BARCELONA se ţine în prezent congresul istoricilor spanioli. La acest congres participă şi dl. N. Iorga. TREI GENERAŢII este titlul conferinţei pe care dl. N. Săveanu fost ministru, o desvoltă In astă-seara la Ateneul din Bucureşti. * ACADEMIA FRANCEZĂ a ţinut o şedinţă comemorativă consacrată lui O. Clemenceau— ale cărui memorii inedite apar în „llustration". Cuvântul glorificator a fost rostit de către dl. Louis Madelin. • EDITURA EMINESCU a pus în circulaţie fruumoasa operă a lui Glacser «Contingentul 924» care a obţinut un şi mai mare succes artistic și de tiraj decât opera lui Remarque „Pe frontul de vest“. Criza Financiară Cifrele Comisarului guvernului Guvernul care în contrast cu trista şi grava situaţie reală, afirmă o îmbunătăţire a situaţiei economicofinanciare, a primit zilele aceste un act oflatil care dezminte brusc asemenea afirmaţuni. Comisarul guvernului pe lângă oficiul Bursei din Bucureşti a presentat un amănunţit report cu privire la negocierile efectelor şi devizelor operate la Bursa din Capitală, care se ştie că este bursa ţarei întregi. Dl. Tănăsescu, comisarul guvernului, face un tablou comparativ între operaţiunile efectuate la această Bursă anul trecut, 1928, şi între cele din anul curent şi arătată, cu cifre precise, că perioada bursieră din anul trecut, adică sub guvernarea liberală, a fost de patru ori mai mare decât cea din cursul anului curent. Ceea ce înseamnă că situaţia financiară a fost incontestabilă superioară, cu mult mai bună, decât cea de azi, care nu mai comportă nici o comparaţie. Căt a pierdut economia privată din această cauză, este incalculabil, dacă avem în vedere criza grozavă ce se resimte în toate ramurile de activitate şi la care se adaugă criza de consumaţie, consecinţa celei dintâi. Şi totuşi experţii şi consilierii fecund, în frunte cu economistul regimului, d. Madgearu, afirmă că situaţia financiară s’a ameliorat! ADNOTĂRI POLITICE Situaţia financiară s’a îmbunătăţit foarte mult, afirmă reprezentanţii regimului. Da, situaţia „lor“ financiară... * Neacceptănd acel simbol cuprins în formula „prin noi înşine“ naţionalţărăniştii au găsit o altă mult mai avantajoasă: Pentru noi înşine! In această privinţă străluceşte pilda prefectului de Iaşi, eminent exemplar al acaparatarului ••• O Z.lele acestea a avut loc, la Bucureşti, un congres al coctorilor, în care a fost vorba şi de politica economică şi administrativă a regimului naţional-ţărănist. Guvernul a ieşit, cm drept cuvânt, tuns, ras şi frizat... * Camera Deputaţilor a devenit o adevărată cameră obscură. Politica d-lui Maniu fiind şi ea obscură, domnia-sa ţine consiliile ministeriale la Cameră... * Dela Man la Maniu o deosebire de două litere, dar ambii egali în chestiunea constituţională : man...iaci! • In sfârşit, dl. Jacotă s’a hotărât să lumineze judeţul... cu electricitate. Frumoasă idee la dl. Jacotă! Această energie electrică, i-a sugerat-o coleguluiose. Bucuraţi-vă săteni cari până astăzi vă îndemnaţi copii să înveţe buchile la luminiţa unui opaiţ, de-acum înainte nu-şi vor mai strica ochii. Înainte ca dl. Jacobă să fi adoptat ideea colegului ludose, ar fi trebuit să epuizeze soluţiile mai puţin costisitoare. Una din ele, era desigur, punerea la contribuţie a propriului său nas. Ar fi luminat pe o bază incalculabilă. DUMINICA 1 DECEMBRIE 1929 Băluţă şi alţii la Primul ministru Câteva somităţi ale partidului ţărănist din Iaşi, au luat contact cu primul ministru, desluşindu-l asupra „adevărurilor istorice“ pe care se întemeiază acei care susţin că cele câteva comune basarabene alipite judeţului Iaşi prin legea de la 1925, trebue să urmeze în chip definitiv soarta judeţului nostru. Expunerea „Istorică“-să-i zicem,—a fost lasată în sarcina celui mai doct. Dl. Anibal Ciurea. Dl. Ciurea a prezintat d-nului Meniu şi o hartă, pe care-şi purta Indexul cu aerul unui strateg. Atâtea cunoştinţe istorice şi geografice la dl. Anibal Ciurea, ne impresionează ! De unde oare să le fi putut acumula ? Să fie rezultatul unor studii savante sau un învăţătoraş din club crescut la umbra „educaţiei“ d-lui Petrovanu, l-a ticluit o lecţie pe care dl. Anibal Ciurea a debitat-o teatral ? Căci să ne înţelegem. Un elev al d-lui Petrovanu ar fi putut învăţă de la d-na câteva date istorice, care să ilustreze Injustiţia ştirbirei unor drepturi sacrosancte. Dl. Petrovanu ştie să distrugă ce se cuvine fratelui mai mare şi ce se cuvine fratelui mai mic, ce se cuvine Iaşului şi ce se cuvine Bălţilor. Rolul d-lui Ciurea a fost Ingrat, totuşi a salvat aparenţele. Cine erau plouaţi în delegaţia primită de Primul ministru însă şi geloşi de „succesul“ obţinut de cuconu Băluţă, erau d-nui Prof. Răşcanu şi C. Simionescu zis „caracter“, întorşi acasă, şi-au revărsat năduful în club, iar dl. C. Simionescu respirând adânc din atmosfera d-lui Adolf Teitler, a avut o sincopă. Aviz, veterinarilor. Autoritatea parlamentului ,actual In parlament, domnește o mare încurcătură in ceia Ce privește disciplina mamelucilor guvernamentali. D. Maniu, a’a gândit bine că luîndu-le demisiile în alb s’a pus la adăpostul unor oare care neplăceri. Cu toate acestea, parlamentarii guvernamentali par a nu se intimida de consecinţele ce ar putea avea loc dacă dl Maniu ar face cu adevarat uz de demisiile in alb. De aceia vedem, că abia deschizându-se parlamentul, mai mulţi deputaţi majoritari, şi încă de cei mai cu greutate, au anunţat o serie de interpelări cu privire la măcelurile de la Lupeni şi bătăile de la poliţie. Desigur că armonia din guvern ca şi aceea din partidul naţional-ţărănist sunt de aşa natură, in cât chiar demisiile un alb pe care le păstrează d. Maniu in sertarul Secret al biroului său de la preşidenţia Consiliului, nu mai pot avea nici o influenţă asupra parlamentarilor. Ar trebui, în acest caz, ca d. Maniu să uzeze de aproape de toate aceste demisii, ceea ce nu se poate. D. Maniu credea, fără îndoială, în momentul când concepuse ideea demisiilor în alb, că se va putea sluji de ele în cazul când deputaţii şi senatorii guvernamentali nu se vor,* supune orbeşte pretenţiilor primului ministru. Astăzi, însă, din nenorocire pentru dl Maniu, aceste demisii nu mai pot avea nici un efect, căci ar trebui ca d sa să rămână singur in parlament, cu droaia sa de miniştri. Aşadar socoteala d lui prim ministru Maniu nu se potriveşte de loc cu realitatea. Am vrea să vedem minunea ca d. Maniu să uzeze macar de o singură demisie în alb, ceea ce însă nu se va putea intâmpla. Atunci pentru ce atâta sgomot ? O demagogie ca toate celelalte pe care d. Maniu, In înţeleaptă [sa ,conducere in calitate de şef de partid şi de guvern, a crezut că o va putea plasa, intimidând holera guvernamentală din parlament. S’a înşelat, insă, cum a înşelat Întreaga ţară cu făgăduelile făcute în timpul celor zece ani de opoziţie. Un fapt precis care nu va putea fi dezminţit. D. Maniu deşi nu posedă demisia sa In alb, ca şef de guvern, totuşi va fi nevoit să şi o deie mai curând poate de cât se aşteaptă chiar d-sa. DL. JSCOTĂ SCRIE! Când a apărut primul număr din „Mişcarea ţărănească“ arătam Că ucazul d-lui Costăchescu a făcut să tremure numai dl. Petrovanu, prefectul, care a scris faimosul articol didactic „După un an“. Dl. Iacotă nu scrisese atunci nimic şi ne miram noi de aşa mare îndrăzneală ! Iată însă că numărul 3 al „Mişcării ţărăneşti“, apare cu articolul de fond, scris de dl. Jacotă : „Centre agronomice". Dealtminteri ne-am explicat de îndată, de ce d. Jacotă n’a scris nimic pănă la al treilea număr : d-sa gândeşte adânc şi dă gândirii o formă în scris implacabilă— pentru aceasta—însă trebuia vreme !; şi apoi, nu era să apară d. Jacotă cu un articol în oficiosul organizaţiei, fără de „proza dsale", întârzia clişeul de la Marvan. Şi acum coţinutul articolului: „Un centru agricol trebuie să aibă spre a pune la dispoziţia sătenilor următoarele : trei garnituri de treer şi trei tractoare o maşină selecţionătoare, patru trioare mari, opt semănători, două sămănători împronzătoare două rotative tpt secerătoare, zece vânturători, patru tăvăiud, douăsprezece sămănatori de porumb, douăspre zees simănători mici patru ogor american, treizeci de planete prăşitoare, cel puţin treizeci de pluguri, două zici de grape flexibile şi o şişcă mare. Pentru aceste maşini trebuie construite una sau două magazii, unde să fie adăpostite, trebuie un atelier au mecanici..!* Mai departe, d. Jacotă speră că pănă In primăvară să ia fiiaţă câteva asemeni centre ! Naivitate, Domnule profesor! N’ai spus lucruri grele. Probabil că le-ai luat dintr’o carte de agronomie şi le-ai înşirat in „Mişcarea ţărănească", sau ţi le-a înşirat un fost administrator de domenii, a doua zi după o noapte cu visuri la ale profesiunei sale ! TREBUIE tot ce spui d-ta, stimate domnule profesor, numai că sunt dorinţe disproporţionate până la copilărie, faţă de mijloacele de care dispune astăzi ţara noastră. Este la articolul sale, aproape tot atâta naivitate, cât a fost şi în ieşirea comunistului Niculi, odată într’un consiliu municipial, care urcat pe un scaun la primărie cerea „izbrmarea popoarelor“ şi au râs atunci toţi cei de faţă de la Primăria Iaşi! Numai d-ta, stimate domnule profesor, un aplaudat frenetic ! Iată de ce credem noi că trebue să fii mai pozitivist, domnule profesor, fiindcă altminteri, nu se ştie dacă nu-ţi va fugi de sub picioare şi preşedinţia consiliului judeţean ! Congresul didactic în Iași Membrii corpului didactic de toate gradele se întrunesc mâine, pentru a discuta chestiunea salarizării. Este desigur un început frumos, de perma căruia întreaga dăscălime așteaptă cu nerăbdare un uzultat satisfăcător. Mai mult decât oricum este nevoe de deplină solidaritate. Sperăm că vom reuşi să ne impunem conductorilor de astăzi, obţinând ceface de mult şi cu răbdare aşteptăm. Orice motive s’ar aduce contra cauzei noastre, vor trebui spulberate. Atâta timp cât din bugetul statului se aruncă atâtea milioane tuturor Vidrighinilor, ar fi o prea mare sfidare faţă de corpul didactic, care a ştiut să se sacrifice în toate momentele grele şi să fie alături de aspiraţiile întregii naţii. Ar fi de dorit ca aceste consfătuiri să fie căt mai dise pentru a se putea cunoaşte şi împotrivi tuturor încercărilor de a rozi pe unii dintre noi. Chiar zilele acestea a fost scoasă din direcţie dna Maria Lăzărescu, una din cele mai vrednice directoare din Iaşi. După o viaţă de muncă conştiincioasă pe tărâmul învăţământului să fii înlocuită fără motiv şi ilegal, este cea mai mare ofensă ce ni se poate aduce. In cazul de faţă un protest al tuturor dascălilor şi-ar avea rostul, pentru a se îndrepta nedreptatea făcută. Mai sunt multe chestiuni care vor trebui să fie scoase la iveală spre deplina lămurire a tuturor. IOAN C. MOTAŞ institutor