Moldova Liberă, septembrie-decembrie 1944 (Anul 1, nr. 3-82)

1944-09-24 / nr. 3

E RL 1 N L țan V >ra­■ os-P air F iste ;éle o* >ril Șl die ni­în î Eu­­.* și nuI noastre . nemțesc. distruge încerca să na cu ei. Am iei­lor la Sta­­oate și grosul, începe să plângă ,e­le vom răspunde : nu crede în lacrimi“,­­tă nu vom avea încre-­i surâsul canibalului. Nici­­nu vom ierta ucigașii de fiul nostru este bun și r. Pe această bunătate și citează nemții. Vor să ui­n­dă nulă, sperind să a­i din marea de sânge,­­oporul nostru eă e pren­tru a ierta niște crimi­­i ei, am putea muri ,iertând oamenilor dar nu putem gurile de piatră are nr­­uncat copiii în ântâni. aceștia avem simtură- i frânghii, veni la Berlin, trebuie s­ă să fim acolo Și nu 1 â ne interesează cum c­­a­­pitala nemților istrusă. ș ! pentru ca vrem­ă spu­­nsă : „Am fost b­erlin“. f avem alte gri Vrem­i scăpăm copiii și groză 1 5 am îndurat-o. v­nții au și începi să se n­ască la un nou nod­. L­o­­c­antul Robert Gre­r scrie n prieten: ” „Când sunt trist ia con­­si , cu gânduri pen viitor, multe ori ascult­ăiite pă­­ci­rivind cauza in­ceselor G î. Unii critică orațiile _ , ?, alții felul între s­au i­ele. In orice az po­li german și-a art pute­ Nu trebuie să sperăm copii noștri vor*­® ce-i ti de ILYA EHRE­­­BURG „ea ce nădăjduiam noi să facem... „și anul 1965 va fi anul Ger­­­maniei Mari". Rudolf Schawert scrie fratelui său" — „Tu mă vei înțelege dra­­gul meu Ernest. Inima îmi sân­gerează. Când tu erai în nor­­­dul îndepărtat eu participam „la luptele pentru Crimeia. A­­­colo mi-am pierdut cei mai „buni prieteni, învățasem la „școală că pământul pentru care „se varsă sânge german, este „pământ german. Dar iată, Cri­­­meia se evacuiază. Hans Tilt „îmi spune că nu poate suporta „evacuarea Jitomirului, iar eu „îl liniștesc spunându i că n­oi „ne-am dovedit pretențiile asu­­­pra acestui pământ cu sângele­­ nostru, sângele celor mai bu­ni. .Și dacă datorită trădării pluto­­crației Tom pierde războiul, „niciodată Germania nu va uita­­ „că fii ei au fost în Ucraina și „la Sevastopol. Volga se va pu­­­­utea numi drumul spre Ucraina . „și Crimeia și aceasta este o î­n cucerire. „Dacă voi supraviețui, voi f „povesti lui Otto despre grădi­­­­­nile Crimeii, iar el se va gândi " „la vremea când va crește și va „putea recuceri ce s’a pierdut. „Am impresia că a început răz­boiul de 100 ani, care va avea „mici întreruperi. Dar ce-i al „nostru tot vom lua“. Iată de ce trebuie neapărat să fim la Berlin. Să zdrobim pe­­ nemții ce vor încerca să se mas­­­­cheze, prefăcându-se timp de 10 ani în mielușei, prezentând u- i zine de armament ca fabrici de­­ jucării, și armata drept cluburi cu sportive. Trebuie neapărat să­­ intrăm în Berlin pentru a-i des­­văta odată pentru totdeauna să se răsboiască. Nu vrem să le știrbim me­­­­moria , dar trebuie să-și amin­­tească nu numai de piersicele £­laltei dar și de „sămăioarele“­­ rusești de la Berlin. ci Otto trebuie să crească în­­ groaza întâmplărilor din anul­­ 1944 pentru ca astfel să numai­­ 7 vrea să ajungă în Crimeia, și n' îă-i treacă cheful de Jitomir. Socoteala trebuie făcută așa TM­­ el ca nemții să nu mai aibă gânduri războinice. Rasboiul de di 100 ani nu va avea loc. Ne sp vom aduna toate puterile și vom în­fârși cu el. Și vom sfârși astfel ve­­a niciodată să nu reînceapă; irr, doi în 1965 și nici în 1980. Vom sta n ra la dânșii pentru ca niciodată iir­ă nu mai vie la noi. ^ Jurăm prietenilor morți și co­lilor noștri că vom termina cu tre Germania Hitleristă. i bu,­­ tin, Nemții sunt dușmanii me e veacuri ai poporului­­ amân, na Un erou al Armatei Roșii, Mareșalul Tolb­u­k­i­n Moscova 16 (Rador).­Cel mai înalt grad militar, acela de ma­­reșal al Uniunii Sovietice, a fost acordat valorosului condu­câtor de armate sovietice, gene­­ralului Tolbukin. Numele mareșalului Tolbukin evoca strălucitele victorii ale ar­­matelor sovietice din bazinul Donețului, Crimeei, României și Bulgariei. Noul mareșal Tolbuhin are acum 50 ani. El a primit până acum șase Ordine și două Me­­dalii. Intrat în anul 1918 în are­mata roșie, Tolbuhin a luptat timp de trei ani pe frontul raze­boiului civil, în calitate de șef al unei formații de infanterie. Mai târziu a primit o instrucție superioară la Academia Frunză și a dobândit o mare autoritate ca teoretician al războiului. lolbuhin se afla printre ge­­neralii care în Noembrie 1942 conduceau operațiile în bătălia istorică din fața Stalingradului. Bogata experiență militară do­bândită în fața Stalingradului a făcut ca trupele lui Tolbuhin să câștige în toamna anului urmă­tor o nouă strălucită victorie în bazinul Donețului. Operând în colaborare cu trupele generalului Matinorvski soldații lui Tolbuhin au sdrobit rezistența germanilor, care se agățau de fiecare metru de te­­ren în bazinul Donetului. In timp de șase zile, trupele celor doi generali au eliberat de cop­topitorii germani 13 orașe și au ocupat Stalino, centru al ba­zinului Donetului, redând astfel aici această importantă regiune carboniferă și industrială. In cursul lunilor viitoare, trup­­ele lui Tolbukin au traversat, optând, Ucraina și s’au aprop­iat de Crimeea. In primăvara următoare, trupele lui Tolbukin a sfărâmat în 34 ore, prin­tr’un uternic atac, sistemul defensiv­erman de la Perekop, au fortat tecerea peste Sivaș și au porn­it ca o avalanșă spre Sebasp­pol, marea Marea Neagră,fortăreață de la In August, trupele de sub orp­nete lui Tolbukin au pătruns re­cursul inferior al Dunării, a luat cu asalt orașul și fortăr­a(a Ismail și înaintând în mod spetuos, au ocupat portul Con­­tifa cu concursul vaselor și apelor de debarcare din flota arii Negre. Acum câteva zile, Z­olbukin a cut cu trupele sale frontiera­­ gazop română. Numai în ris­­ip de două zile, trupele sale parcurs luptând 170 kilom­etri și împreună cu marinarii , sub ordinele amiralului Oka Eski, a ocupat porturile Warp și Bw~­r ?mi să ;că îse­acă 10 LEI Redacția și ed-u­a Iași — Str. Lăpușneanu No. 37 Atelierele tipografice Str. Victor Place No. 7 Epurația în Franța vieții __ or ame­nunțarul ares­­»1« Paris, crește mereu, trecând actualmente de 9.000. După cum anunță autori­tățile polițienești, până la sfâr­șitul lunii vor fi arestate apro­ximativ­ 25.000 persoane. Printre ultimele­ persoane a­restate se află directorul de muzeu George Grappe, fr­atele prefectului Parisului Angelo Chiappe, actorul Pierre Fresnay, procurorul Louis Rossent, di­rectorul restaurantului „Maxim“, Albert Boser, generalul Char­les Brecart, crainicul de radio Paquis, actrița Lublin și mai mulți ziariști și scriitori. Asul aviației franceze din răz­boiul trecut, René Fonck a fost deasemeni arestat. Dar o cap­tură de valoare o constitue Charles Maurras. Ne întrebăm pe unde o fi Pierre Gaxotte, cel care scria prin 1939 în „Je suis partout“ : „Réléxa que la Tchecoslova­­quie!“, vroind prin asta să spună că Franța nu trebuia să lupte entru Cehoslovacia, cu care totuși avea un pact de garanții In Italia opera de purificare continuă deasemeni. Astfel, conform instrucțiuni­lor primite de la primul ministru Bonomi, șeful poliției din Roma a dat ordin — după cum anun­ță postul de radio Roma — să fie confiscate bunurile fruntași­lor fasciști, printre care și ace­lea ale fostului ministru al agri­­culturii și membru al Marelui Consiliu Fascist, Rossoni. Au fost confiscate totodată bunurile fostului ministru al in­struc­ției Bottai, ale directorului și editorului lui „Regime Fas­­ista”, Farinacci, ale fostului secretar al partidului Starace și ale fostului subsecretar de stat din ministerul corporațiilor, Biagi. Conform instrucțiilor comisiei pentru judecarea și condamna­rea crimelor comise de fasciști, instituită de guvernul ambasadorul Gianini. Bonomi, care a fost șeful delegației economice ce a dus negocieri cu Reichul în timpul regimului Fascist și șef al secției economice din mi­nisterul afacerilor străine, a fost arestat. un interval de patru ani într-un singur MOSCOVA, (R­a­d­o­r).­­ In articolul său de fond de as­tăzi, ziarul „Pravda" se ocupă de rezultatele cercetărilor comi­siei extraordinare mixte polono­­sovietice pentru anchetarea cri­melor săvârșite de germani în lagărul de concentrare situat la M­aidalok, în apropiere de cu­ naziștii au exterminat lagăr 1.500.000 oameni plni. Comisiunea a stabilit că în interval de patru ani, germanii au exterminat în acest lagăr 1.500.000 oameni de diferite na­ționalități : supuși sovietici, ja­ponezi, francezi, cehoslovaci, belgieni, italieni, olandezi, iu­­goslavi, greci, etc. Vitimei<e­­știri BUCUREȘTI 22. — Orașul Riga, capitala Letoniei, este complect încercuit de trupele roșii. Forțele sovietice, care înaintează dinspre Narva au făcut joncțiunea cu cele care vin din regiunea lacului Peipus. Trecătoarea Duela din Carpații Slovaci a fost ocupată. BUCUREȘTI 22. — Din Moscova se anunță că Armata Roșie, venind dinspre Arad, a ocupat nodul de cale ferată Lipova și se găsește la 30 km. de granița Ungariei. BUCUREȘTI 22. — Din Washington se comunică că armata americană folosește un nou proectil incendiar împotriva bliin­­datelor. BUCUREȘTI 22. — Forțele patrioților greci atacă căile de comunicație care servesc retragerea trupelor germane. BUCUREȘTI 22. — In Italia trupele grecești au ocupat o­rașul Rimini cel mai puternic bastion al liniei de rezistență germane, deschizând drumul forțelor aliate spre câmpia Lom­bardiei. BUCUREȘTI 22.—Ziarul spaniol „Arriba“ declară că si­tuația Germaniei este disperată; ultima perioadă a războiului va fi mai scurtă decât se crede. BUCUREȘTI 22.—Trupele americane din Pacific au înce­put asaltul împotriva insulelor Filipine. BUCUREȘTI 22 — O știre din Sofia anunță că Regența în frunte cu Prințul Cyrill și Filoff a fost arestată.­­ BUCUREȘTI 22 — Ziarele engleze subliniază acordul perfect dintre Anglia și U. R. S. S.­în tratativele cu Finlanda. ,

Next