Moldova Liberă, ianuarie-martie 1945 (Anul 2, nr. 83-156)

1945-01-01 / nr. 83

T I ANUL NOU 1945 j D­e mult o schimbare de an nu a fost așa de bo­gată un conținut cum este acela pe care o trătim as­tăăzi. De când in obiceiurile omenirii s’a Înrădăcinat tra­­diț­a de a sărbători acest hotar intre două perioade de timp, acest simbol con­vențional al unui sfârșit și al unui început, fiecare om, fi­ecare familie, fiecare pa»­tor se simte obligat să-și acu un bilanț a ceta ce a făcut un anul scurs, să-și lămurească perspectivele ce se deschid, să-și fixeze o­­biectivele și sarcinele pen­­tru anul ce vine. Ori puțini au fost până primi ani la istorie care să aibă un bilanț așa de bo­gat cum este cel al anului 1944, rar s’a mai întâmplat să se deschidă in fața o­menirii perspective așa de vaste cum sunt cele ce do­mină 1 Ianuarie 1945. In anul 1944, fiara hitle­­ristă, dușmanul împotriva cârma s’au coalizat ființele progresiste ale întregii lumi, a primit formidabile lovi­turi. In pragul unui an nou, fiecare simte convingerea ne­strămutată că odata toa­te forțele adunate pentru aplicarea unei lovituri și mai viguroase, odată ata­cul general dezlănțuit, a­­nul 1945 poate și trebuie să fie anul uciderii fiarei hitleriste in vizuina sa. Atunci va începe pentru o­­menire o perioadă nouă, o perioadă poate de muncă grea, dar constructivă, o perioadă de valorificare a victoriei așa de scump plă­tită, prin construirea unei lumi mai bune, mai drepte, mai prospere pentru toți și mai ales pentru cei ce mun­cesc din cele patru părți ale globului. Acesta este aspectul principal al hota­rului ce-l trecem azi, spre zări noul, spre înfăptuiri noul, Poporul Român este mai ales îndatorat anului 1944. In cursul lui, țara a ajuns la marginea celei mai for­midabile catastrofe din is­toria sa, în cursul lui, prin­­tr’o supremă redresare în ceasul al 12-lea, viitorul țării a fost salvat Răstur­narea fascismului, ieșirea din războiul criminal de împo­ R0­rat și de cotropire triva U. S., alăturarea mâniei la războiul just anti­hitlerist, un regim și un guvern democratic. Iată ce am cucerit noi cu sprijinul eliberatorilor noștri în a­­cest an. Cuceririle acestea ne-au deschis perspective nou­, pe drumul valor­ficării că­rora a pășit și merge po­porul român. Drumul nu este ușor. Multe piedici și greutăți ne stau și o să se mai ivească in cale. Fas­cismul a lăsat urme adânci in economie, în politică, în viața socială, in menta­litatea oamenilor. Urmele acestea trebuesc lichidate. Rănile trebuiesc tămăduite. Atâtea și atâtea lucruri trebuiesc reconstruite din temelii. Toate acestea, ne arată că trebuie să privim viitorul cu încredere dar și cu seriozitate. Până acum cetățenii u­­râu idu­și reciproc „la mulți ani“ de 1 Ianuarie, sperau totdeauna că anul ce va veni le va aduce „bine“, că va fi mai bun decăt cel trecut fără ca să-și dea totuși seamă cum și ln ce fel aceasta se va întâmpla. Așteptau însă această schimbare și mai totdeauna erau deziluzionați. De data aceasta însă perspectiva viitorului este cu mult mai clară. Privind rece și obiec­tiv ruinele ce ne încon­joară, fiecare își dă seamă că „mai bine“ nu poate să f­i decât dela noi înșine. E imposibil ca în anul ce vine să nu fim nevoiți să suferim privațiuni. Trebuie să ne obișnuim cu gândul acesta. Insă de felul cum vom ști să ne suportăm de­pinde și lichidarea lor. Ele nu trebue să ne copleșească, pentru că noi astăzi avem în posesiunea noastră arma «e se va înlătura posibi­litatea liberei desfășurări a forțelor noastre crea­toare — posibilitate ce noi n’am avut-o încă niciodată. Anii care vine se anunță ca un an de luptă, un an de muncă grea dar rod­nică. Trebue să­re anii mobilizării tuturor forțe­lor noastre—anul victoriei, Mill AI NOVICOV T­ăi»­ă­nim­ea Anul 1945 nu trebue să mai fii pentru țărani, unui spe­ranțelor deșarte. Anul 1945 trebue sa aduca realizarea tuturor doleanțelor țărănimii a nestegariiel din zoom pro­­filatorilor care au năpădit ca niște lăcuste și au ști­t-o să robească ani de zile. Dacă anul 1944 s’a sfârșit mic semnul alungării cotropi­torilor din țara și cuceririi libertății de organizare, da­torită glorioasei Armate Roșii și forțelor democratice din tara, anul 1945 trebue să fie anul lărgim acestei libertăți, a desăvârșim el. Țariii sunt datori sa se organizeze, să se unească pentru a duce lupta contra exploatatorilor și a le smulge din ghiarele lor, moșiile pe care ei au fost sute de am iobagi și slugi. Iu unirea țăranilor la con­­ducerea luptei lor, Frontul Plugarilor s’a dovedit a fi organizația cea mai notarăm, cea mai vie și cea mai pu­ternică. " Frontul Plugarilor a strâns in jurul lui țamnu din toate colțurile țarii și i-a mobilizat In vederea acțunii comune pentru obținerea drepturilor țăraniști. Frontul Plugarilor a im­­părțit pamântm boarilor fu­­git­, a arat și însămânțat moșiile părăsite, a preluat bunurile lasate in voia soar­­tei și a sărit in ajutorul ța­­rtnitor, văduvelor și fami­liilor concentraților. El s’a dovedit un instrument de luptă vie. Iata dtce anul 1945 trebue să gaseasca pe țărani strânși pmți în Frontul Plugarilor pentru că el este chezășia realizării tuturor nevoilor ță­rănești. Tu­ranii nu se mai pot lasa inauși în eroare. Ei vor fapte ! Și Frontul Plugarilor le-a venit in ajutor nu cu vorbe ci cu lucruri corecte. Anul 1945 trebue să fie anul ma­rilor reforme. In anul 1945 țăranilor tre­bue să li se dea pământ din moșiile mai mari de 50 ha. In anul 1945, țăranii tre­buesc înzestrați cu inventar agricol, satele lor refăcute și curățate de uneltele fas­ciste și legionare, nevoile tot rezolvate, nivelul de viață r­­dicat. Anul 1945, anul marilor prefaceri este anul mobilizării țărănimii, gi­nuirii di !n jura­ Frontului Plugarilor pentru câștigarea tuturor revendică­rilor, pentru asigurarea unei vieți mai bune și mai drepte. VASILE PIETRARU i&msî IS na, S3 Număr special de Anul Nou si pagini 40 ilî Lim! 1 lanyspie 1945 © ÂmwBfămwmeesmemeâdeÂaewbieaieBweMWwnBăjjKwweiessttft.aâWieieweeaHW MOLDOVA Redactor responsăbts MI El A} wnvtrovLIBERA Redacția și Ad­u­a Str. Lăpușneanu No. 37 ABONAMENTE I IAȘI 1000 lei L luni PROVINCIA 1200 lei 2090 la­ 6 luni 2109 lei 8600 lei 12 luni 3900 lei Autorități. Instituții 10.00 GI.pe ars Pestre saunoft și stud. 2000 lei ORGAN POPULAR DE LUPTA PATRIOTICA legionari lăsați liberi de către politia din București Constatările d-lui gen. Stănescu BUCUREȘTI 30.—In urma inspecției făcute de dl. general Stanescu, sub­secretar la ministerul de Interne pentru siguranța și Poliția statului, la Pre­fectura Poliției din Bucu­rești, sa constatat că 107 legionari arestați în urma crimelor și activității lor dăunătoare au fost lăsați liberi în oraș de Crăciun, în urma constatărilor făcute au fost imediat re­ținuți d­in­ col. Manoi­­leseu directorul Siguranței, Inspector Dumitrescu și alți inspectori ai Siguran­ței statului. Dl. general Stănescu conduce persona­l - cheta. De unde au pornit și unde au ajuns Sets&slssfiîls sils dssts#boa* Activitatea ce are la bază un spirit democratic constructiv reușește să construiască și din nimic. * Bilanțul unei activități de 4 luni in serviciul poporului Inel nu s'a scris o dare de seamă complectă asupra mo­dului cum a fost părăsit lașul de autoritățile și înstituțiile sale, în zilele memorabile dintre 20-23 August. Nu vom insista asupra teh­nicei savante și meticuloase cu care a fost prădat lașul de toate bogățiile sale, de provizia sa, de in­dustriile sale, de instituțiile sale sanitare. Vom reaminti numai aspec­tul, unui lași acoperit de fum, dărâmături și cadavre, A ins­tituțiilor administrative, ci pereții goi, fără arhive, fără nici o urmă care ar fi dat cuiva o idei­ de continuare a vre­unei activități. O întreagă populație, lasată fără apă, fără lumini, fără pâine, fără medi­camente. 50 000 de locuitori ai orașului și peste 150 000 de locuitori ai județului, au fost lipsiți de întregul aparat ad­ministrat­v, care creza acel standa­r minim de civiliza­ție, și de comunicație în cu­prinsul unui ținut determinat, care caracterizează epoca noas­tră. Ne-au fost distruse comu­nicațiile feroviare, telegrafice, telefonice, poștale. Ne au fost răpite vehiculele mecanice și cu tracțiune animală... Am fost reduși la puterea de producție a mândra noas­tre. Și singurul mijlos de loc­comoțiune ne au rimat pi­cioarele. Așa au fost Iașul și jude­țul, a doua zi după intrarea Armatei Roșii în Iași. Trebuia ca In toate sectoarele admi­nistrative sâ se înceapă de la Început. Mai rău ca începutul, întrucât întâi era necesar să se înlăture dărâmăturile. De unde a pornit consemnul cu­rățeniei și începutului de reor­ganizare a Iașului și județuui ? Tineri și tinere, cu mătu­raje neînregistrate in nici o rubrică oficială, fără să aibă vre­o calificare bugetară, mun­citori și funcționari particulari, intelectuali și podari impro­vizați, au măturat moluzul, au ridicat cadavrele de oameni și de cai, au frecat dușumelile bi­rourilor instituțiilor, le-au mobilat, și fără să aibă nici o numire formală sau vre-o pers­pectivă de salarizare, ei au tra­sformat în funcționari la dispoziția publicului, la Pri­mărie, la Prefectură, la Ches­tură, la Tribunal, la Siguranța, la Administrația Financiară, la Poștă, la Gară, la Școli și la Spitale. Ce-au făcut ei Sa decurg de patra lu­i ? Desigur, minuni nu au fost in sure sa faci. Nu au reușit să reclădească sau să readucă tot ce s’a furat. In schim­b ne-au readus apa, ne-au redat lumina, ne au asi­gurat circulația tramvaie­lor, ne-au pus la dispoz­ție spitale, școli. intre timp co­piii noștri au dat examene in­teresante La licere, au fost și sesiuni de bacalaureat. Avem și Conservator și Teatrul Na­țional, și în curând vom avea și Universitatea A­pa Iașului Pentru readucerea apei un concurs neprețuit l-am avut lărgimea ei dela Timișești la Iași, și a restaurat podul de pe Siret care susținea con­ducta în acest punct. Până la sfârșitul lui Septembrie Iasu­ era aprovizionat, cu apă,—da­torită energiei depuse de mă­nunchiul de teh­nicieni, care a luat în primire serviciul apei — conducta de la Ciric- Pentru tân­ăra administrație ie. — Continuare în pag. 7-a — } T»a Mulți aniki Pășind pe pragul unui an nou „Moldova Liberă“ făcând bilanțul luptelor și acțiunilor sale privește cu încredere și cu dârzenie în viitor. Dacă drumul parcurs a fost greu, dacă în lungul său noi avem încă foarte mult de fă­cut, putem totuși să privim cu satisfacție rea­lizările trecutului. Am reușit în parte ceea ce considerăm ca datoria noastră să o facem, pen­tru ceea ce ne-am angajat in fața poporului Moldovei, datorită faptului că ne-am sforțat totdeauna să fim pe linia apărării intereselor sale cele mai esențiale, iar pe de altă parte datorită sprijinului extrem de prețios ce l-am avut și-l avem din partea tuturor ceti­torilor și prietenilor noștri. In anul care vine vom continua să mergem dârz pe aceeași cale—singura în stare să asigure un viitor mai bun poporului Român, încrezători că legăturile noastre cu ceti­torii noștri se vor strânge și mai mult în cursul luptelor ce ne așteaptă în 1945, le urăm din partea întregului personal al ziarului „Mol­dova Liberă“ La mulți ani­ MOLDOVA LIBERĂ Un an de luptă și muncă pentru muncitorii români Anul 1944 s-a terminat sub semnul desrobirii de sub căl­câiul hitlerist, prin eliberarea noastră, sfârșitul anului 1944 i-a găsit pe muncitori uniți în lupta pentru revendicările lor. In­ fața tuturor­­ încercă­rilor făcute de cei interesaț­i să pe pe muncitori în lanțu­rile întunericului și exploa­tării, ei și-au strâns rându­rile și d au renunțat nicio clipă la lupta lor. Li­ni­tea în R. U. M. i-a legat și mai strâns și i-a înfrățit în toate acțiunile care le-au dus pentru alungarea și stăr­ P’rea fascismului și impune­rea revendicărilor lor. Anul 1945 îi găsește înfră­țiți in jurul aceluiaș ideal de dreptate și de muncă. El va desăvârși acea­st­ă­ unire și o va transforma intr'o alianță de nesdruncinat a tuturor forțelor muncitoare. Congresul care va avea loc în capitala țării și va aduna reprezentanță sindicatelor din toate orașele va fi un prilej in plus pentru strângerea le­găturilor. Congresul în acelaș timp un prilej pentru muncitori de a luă hotărârile necesare în vederea măr rii efortului de producție și deci a asigura prin munca lor eforturile țârii întregi, m lupta contra fas­cismului extern și intern, a îndeplinirii clauzelor armis­tițiului și a redresării ei,. Anul 1945 pentru munci­tori trebue să f­ie anul re­zolvării nevoilor lor, dar și în acelaș timp va fi anul muncii fără preget, a pute­rilor înzecite, in vederea ri­dicării țării, a refacerii în urma războiului criminal al lui Antonescu. Anul 1945 va fi anul vic­toriilor, a câștigării drep­turilor și impunerii reven­­dicăriiori muncitorești. IOAN CĂRMACIU o intervenție energică pentru soluționarea problemei apei la laș. Din nou ne amenință peri­­colul ca întreg orașul să ra­mânc fără apă. Nu odată­m coloanele gazetei noastre am desbătut aceasta situație cerând celor In drept să se sesizeze. Refacerea instalației ața cum s’a făcut ea înainte datorită sprijinului dat de geniștii Ar­matei Roșii, a soluționat pro­blema în mod provizoriu.­­Față de această situație care se agravează cu apropierea iernii, autoritățile locale în­­preună cu reprezentanții tutu­ror partidelor și a organizații­lor patriotice precum și repre­zentanți ai Corpului IV Ar­mată, sa hotărât sâ ceară Mi­nisterului de Interne trimiterea de urgență a unui specialist care pe baza unui plan de muncă să repare conducta de apă și sa reglementeze funcțio­narea serviciului Apelor la Iași tn h­ind in acest sens și un pro­ces verbal. Această intervenție hotărâtă pe o chestiune ce privește so­luționarea unei probleme de or­din general au adus autorită­țile civile și militare la o cola­­t--------­D-miî: General Sim­ion Coman Comandantul Corpului IV Te­ntorial, Prefectul județului Iași, Vasile Alexu C; Dr Vasile Mâr­­za reprezentantul Partidului Co­munist, Gheorghe Negrescu reprezentantul Partidului Na­­țional Țărănesc, Leon Gheiler reprezentantul Partidului Social Democrat Eduard Lăzarescu reprezentantul partidului Na­țional Liberal, Colonel Ion Popa, inspectorul J­andarmeriei Rurale a Moldovei, Maior Ne­­gulescu Petre, comandantul Le­­giunei de Jandarmi Iaș , Crivei Mihai, reprezentantul Frontului Plugarilor, D-na Mei­ej Radu, reprezentanta Apărării Patrio­tice, Dimitre Ganciu, inspec­tor al Poliției Iași, Ion Nicu și reprezentant«, Sindicatelor t­­nute Iași, Teodor Nițul), repre­zentantul Frontului Plugarilor și DL Ing. M» G­uuiman, șeful Serviciului Apelor de pe lângă IPf lffjil ? , «a truaiidi furii de­­ Servicii -v. * tu­șat «a consolii sesti. tf extremă urgenta­r te lua în considerare asoed­ul mai sus amintit. Roagă Ministerul de interne să trimită imediat la Iași pe d-i­aag„ Antistescu vechi cu­noscător al conductei, care în unire cu personalul pe care îl va putea recruta din foștii spe­cialiști ce au lucrat la Iași și de comun acord cu organele lasârc.Este azi cu serviciul am­petor, sa stuonească un plan comun de lucru pentru viitor, așa ca populația lașului sa nu aiba de sul­i si de pe urma de­fectării conductei de la Timi­­șești. Lucrarea aceasta are carac­­ter argent, deoarece conducta este amenințată a se deplasa și rupe din cauza eroziunilor pe care cir&tul se face sub albie, sub armătura metalica cazată la apă, care susține schelăria și conducta.

Next