Moldova Liberă, aprilie-iunie 1945 (Anul 2, nr. 157-229)
1945-04-01 / nr. 157
|NU VOM UITAI Se spune de către mulți că uitarea este o binefacere cu care natura a înzestrat pe om, pentru a-i înlesni existența, pentru a-l rupe din tristețea unor suferinți a căror amintire l-ar paraliza elanul și pentru a-l repune „însănătoșit“ în ritmul viu și creator al vieții. Suferințele pe care, mersul implacabil al legilor naturii i le impune omului, se supun poate în parte acestui principiu. Există însă suferințe, umilințe și crime pe care omenirea nu le poate uita, PE care ea nu are dreptul SĂ LE UITE. Amintirea vie, neștearsă a acestor crime și umilințe impuse omenirii prin forța armelor ucigașe, nu trebuie să se șteargă niciodată din sufletul oamenilor, ea însăși fiind garanția puterii sa care aceștia vor lupta pentru distrugerea totală a asupritorilor, pentru ei lurarea lumii ce cauza acestor suferinți, pentru a reda acestei lumi posibiliatea de a se reintegra pe jalea unei vieți libere și a adevărat creatoare. Teoarea și crimele fascismului fac parte din acest lagar de suferințe ale umanitații pe care aceasta nu reline să le uire, amintirea ei fiind un imbold mereu nou ca sforțarea pe care o fac popoarele iubitoare de libertate pntru distrugerea celui mai mare dușman al lor, celui mai criminal și abject regim care vroia vreodată să fie IMPUS omenirii: fascismul. Nu vom uita niciodată fărădelegile, schingiuirile și asasinatele comise cu sângele rece al criminalilor de rând, de către acești preoți ai vărsării de sânge, de către acești barbari, care cu oțelul in mână au vrut să înfrângă mersul popoarelor pe drumul libertății. Atulmifaa m»n*a vie a acestora ne va stimula din ce in ce mai mult la lupta pe care o ducem și o vom duce din ce in ce mai vajnic, pentru totala lor nimicire. Nu vom uita pe nemții trufași și îngâmfați, care spălându-și mâinile după fiecare fărădelege comisa, nu se mai saturau să sugă sângele și vlaga acestei țări. Nu vom uita pe acel care își locuiau cișmele pe spinarea acestui popor și eu aveau ochi să vadă rumele și mizeria, suferințele și jalea ce o semănau în drumul lor. Ura noastră împotriva oi creștea in fiecare clapă. Poporul aștepta cu Înfrigurare ceasul eliberâmi tale, pentru a se putea u&însti cu toate puterile asupra acestei fiare de lux, s’o strivească sub loviturile pumnilor săi încleștați la suferința. N’a trecut decât un an dela memorabila dată când glorioasa armată sovietică a purces, in iureșul victorios al înaintărilor sale, să elibereze poporul român, tot sau vom uita acest lucru, tot nu vom putea niciodată uita că acestor armate ale libertăți le datorm noi dezrobirea țarii toaste de sub cizma hiteristă. Noi nu vom uita că daorira sacrificiilor a nenumărați fii eroi sovietici, ara noatră a putut pași pe clica libertății. Noi nu vom uita acea zi măreață de 22 Martie, în care pentru prima dată, au pus piciorul pe pământul României ostașii luptători pentru dreptate și libertate. Astăzi întreg teritorul țării noastre este eliberat. Astăzi, numai după un an de zile, țara noastră, liberă și întregită își aruncă toate puterile sale în măreața bătălie pentru zdrobirea fascismului, încadrați În lupta pentru libertate, alături de toate popoarele iubitoare de pace, alături de marea noastră prietenă de la răsărit, ne putem bucura de perspectivele ce ni se deschid și marea luptătoare pentru eliberarea popoarelor, a înțeles lupta noastră și a venit în ajutorul nostru și pe câmpul unei alte bătălii, tot așa de grozave, împotriva unor dușmani aliați ai fascismului distrugător, foamea și mizeria. După ce ne-a ajutat să ne eliberăm de sub teroarea hitleristă, Uniunea Sovietică ne dă un neprețuit sprijin pentru combaterea tifosului, pentru asigurarea pâinii, iir ordinul Mareșalului Stalin au fost trimise în țara noastră echipe de medici sovietici pentru a pune umărul la stărpirea tifosului exantematic. Din ordinul Mareșalului Stalin, armata sovietică dă un neprețuit ajutor la campania însâmânțărilor ținând la dispoziția noastră liniile ferate și vagoanele de transport ale armatei Roșii. Armata eliberatoare sprijină cu forțele ei lupta noastră pentru ștergerea tuturor armelor lăsate de cizmele însângerate ale fascimului și ne lărgește drumul pentru asigurarea libertății și democrației românești. Și aceasta nu o vom uita. M. GHIMPU recizări în jurul problemei pădurilor BUCUREȘTI 29. Ministul Agriculturii și Domeilor a hotărât, întrucât expierea pădurilor particue este în studiu, ca auto- iiile de stat comună și el, precum și comitetele saie sătești F. N. D. să firească orice amestec, înafi icare în orice categorie de pădure și în administrarea precum și de a res ■iP*ormele silvice în vid [UNK] și exploatările ordonate genele silvice locale. Femeia sovietică în slujba patriei Cf.Ifrim, „omul“ și „opera. In 1922 un student ridică măciuca țintuită a huliganismului. Studentul se chema C. N Ifrim ți purta Ițarii strânși la glezne. Alături de alcoolicul fecior al „venerabilului“ A. C. C., Ifim devenea Instigatorul vieții publice. La Începutul „carierii“ sale, C. N. lfrim era o asurzitoare goarnă. Suit la tribună, impostorul avânta“ Intr’o înfecțioasă gargară de cuvinte frazele luptei „către biruință“. Sângele de haiduc clocotea in vinele acestui íiuciu cu lejaritu» Intre dinți Peste puțin timp, C.N lirim Învia datinile „strămoșe și“ făcând sacru legământ cu Dacii și Romanii. Cu acest prilej, șeful generației naționalismului de stradă spunea plugușorul străbunilor și anunța pârjolul ce avea sa urmeze și care avea să fie dezlănțuit de propia-i putere. Rând pe rând, Ifrim a urcat treptele „carierii“ sale In ultimul timp, ajunsese inspector general administrativ și primar al Iașului. Pentru „reconstrucția“ lașului, Ifrim a venit, trimis de Antonescu. Planurile edilitare ale fostului primar erau ale unui bătrân arhitect. Pentru a „învia“ lașul, senilul huligan a desgropat morții. „Cariera“ lui Ifrim s’a sfârșit prin cea mai incalificabilă faptă: distrugerea cimitirului evreesc. Inconștiența a întrecut toate așteptările. Criminalul C. N. Ifrim a voit să are un loc sfânt, de tradiție, care avea să păstreze peste secole urmele osemintelor. Monumente străvechi doveditoare în ordinea istorică, au primit loviturile târnăcoapelor. Ambițiosul Ifrim a ordonat ca desgroparea mormintelor și dărâmarea pietrelor funerare să fie făcută de către Evrei. Emoția acestora a fost copleșitoare. Fiecare tânăr a simțit cu evlavie legătura cu generațiile sale și a jurat să o păstreze, astfel că dorința de exterminare a cinicului profanator nu și-a atins scopurile. Comunitatea a avut mult de suferit de pe urma descreeratei aventuri. Zile grele de doliu au fost petrecute în tăcere și smerenie de către Evrei. Spectacolul regizat de Krim s’a desfășurat in cele mai sumbre decoruri. Oseminte ce aveau să pardosească valea Țicăului aminteau la sufletele sbuciumate ale asupriților de valea lui Daniel. Convoae lungi, in procesiune mută, duceau osemintele rabinilor erudiți, ale marilor filantropi, ale vechilor înaintași, străbuni Inegurați. Indignarea populației a lăsat urme adinei. De acest îndoliat spectacol, de această sepalcrala procesiune se amuzau numai: C. N. Ifrim și Const. Stambollu. Colaborarea acestora a fost strânsă. In marea sa grijă pentru populația nevoiașă, Ifrim a hotărât ca pietrele vechiului cimitir evreesc să servească construcțiilor de case.. Populația săracă a Țiciului a refuzat această propunere, dintr’un respect vern al morților, înțelegând astfel răspunsul profund omenesc al celor morți. Const. Stamboliu ia asigurat pe aceștia că: Înainte de a porni la lacra va... aghezinul locul de odihnă al morților și, pentru a da pildă de curaj, Își va clădi propria casă printre umbrele nevăzute ale celor plecați. Josnica aventură Ifrim Stamboliu cere răsbunarea morților. Pedepsirea acestor profanatori ai tradițiilor omenești, să fie exemplară. Ifrim și Stambollu au săvârșit acte ce lovesc în demnitatea elementară a omului. Pentru aceasa sunt chemați să răspundă numaidecât. G. mărgărit Citit în pag- 4-a Trupele sovietice au intrat în Austria Frontul german din vest în plină dezagregare * 4 Instantanee „Munca noastră-i chezășie“ In grădina Teatrului Național lucrează un grup de tineri, băieți și fete. Astupă tranșee și sapă la trandafiri. Muncă simplă cu sapa și lopata care ar putea surprinde un om cu prejudecăți care ar vedea hainele mai îngrijite pe care le poartă unii din ei. Spectacolul nu este nou. Am văzut la muncă grupuri de tineri costumați în uniforme decorative care îndeplineau și ei acelaș rit al pământului. Aveau un șef drapat într’o uniformă și mai decorativă. Șeful poseda și un țignal din care suna repaosul și ritmul muncii. Am văzut turmele de tineri evrei la munca câmpului, la dărâmături, la grădinărit. Aveau grumazul încovoiat și sudalmele vătafului cădeau asupra lor cabicele. Aceștia de acum nu au costume, nici țignale, nu sunt asupriți de niciun vătaf și murca lor nu seamănă a corvadă. Sunt aplecați peste lopată, dar mișcările lor par libere, spontane. Râd, glumesc între ei și cântă: „Munca noastră-i chezășie“ Mi se pare că versul are o adâncă semnificație. El ne oglindește sufletul tineretului care crește astăzi între noi: luminat de voioșie și de elanul viforos al muncii creatoare, mai liber și mai sănătos decât generațiile bolnave și chinuite care s-au succedat în sfertul de veac dintre două războaie. Adevărată chezășie pentru viitorul de nămiază aurie a țarii. M. G. UHifnlcfi 1 Aorllle !f4i REDACȚIA Str. Lăpușneantu 37—tel. 5 ADMINISTRAȚIA Str. Lăpușneanu 23 tel. 231 ABONAMENTE IAȘI PROVINCIA *360 lei Sani 2500 lai 4600 lai 6 sau 4600 lei 0000 lai 12 lan! 9200 lei V Aatorliț,luați tuțlIlO.COOl.pean Pentra mand. și et ad. 6000 lei Redactor responsabil MlHfll NOVICOV Suntem alături de front Un ordin de zi al Mareșalului Stalin, prin care erau elogiate armatele teiul de al doilea front ucrainean, amintește de strălucitele fapte de arme, curajul și abnegația trupelor române ce luptă în masivele muntoase ale Cehislovaciei și citează în acesta numire unui general român a cărui unitate a dat dovadă de un real spirit de sacrificiu și prin lupte crâncene a câștigat poziții deosebit de importante in cadrul acestui front. Acesta este unul dintre numeroasele exemple ce ilustrează paginile de vitejie pe care le scriu zi de zi ostașii noștri pe frontul împotriva hitlerismului. Țărani in haine militare, cărora cei de acasă le-au pregătit pământ, luptă pentru acesta și pentru tningerea fascismului. Acolo pe front înfruntând toate pled cele ce li se pun in cale, înroșind cu sângele lor drumul spre victorie, eroii neamului, fiii poporului românesc nu-și varsă sângele degeaba. El luptă pentru făurirea unei Românii noul, a unei Românii democratice care să fie a întregului popor. Vitezele noastre armate duc departe stindardul spălat prin jertfe de fapt rușinoasă ceri imprimat-o Antonescu pe cele trei culori. De astă dată luptăm pentru un ideal național și pentru asigurarea unei păci distruse de lăcustele armatelor ce acum sunt din fericire, departe de nol. Dar, dacă frontul e atât de aparte și bubuitul tunurilor și rafalele mitralierelor nu sunt auzite până la noi, aceasta nu înseamnă că acei din spatele frontului, acei ce în orașe și sate își duc viata intr’un ritm normal,trebue sa uite de exitența lui. Dacă azi, noi putem să ne vedem de treburi intr’un mod cu totul nestinghit, dacă orașele se pot reconstrui in tihnă, dacă fabricele noastre pot lucra, aceasta se datorește soldaților noștri care alături de Armata Roșie luptă pe frontul comun, de existenta căruia nu trebue să uităm nici o clipă. Pe frontul intern, pe frontul muncii și al producției, lupta noastră trebue să atingă potențialul maxim și să dovedim " prin muncă participarea la lupta pe care armata noastră o duce pe front. Soldații întâmpină tot felul de greutăți, sodații dorm, atunci când au timp, un tranșee săpate mărșâluesc sub la repezeală, ploaie sau ninsoare, cu de învins cele mai mari greutățile masivelor muntoase pe care se situează frontul. Prin văgăuni mocirloase, pun văi adânci, zi de -1, noapte de noapte, cu atenția mereu încordată, cu mâna apăsată pe vigadul rece al armat, soldului nostru stă la pândă gata de atac. Și atunci când lupta e pornuta so,datul nopru se bate aprig, lovește cu sete un dușman pentru ca știe că are de căștgat pacea de mâine și viitorul copiilor săi, siguranța și liniștea pămăntului ce se află în spatele său. De partea noastră, a celor ce ne aflăm în interiorul țârii stă sarcina ajutorării acestui front. In cadrul fiecărei ramuri de activitate masele iargi trebue să depună maximum de efort. Nouă ne este impusă sarcina redresării țării și a producției ei.Nouă ni se cuvine grea o sta și lor de pe front. Poporul trebue să muncească pentru victoria de azi, pentru pacea de mâine. Tara întreaga sa devină un șantier al muncii în care marea operă de ridicare a producței să-și găsească înfaptutrea și prin aceasta nevoite frontului să fe asigurate. Sa nu uităm nici o clipă că undeva pe front, frații noștri se luptă pentru făurirea unei Românii libere și democrat.ee și sa dăm cât mai malt pentru ajutorarea celor ce se luptă pentru țara noastră a tuturora. Să sprijinim cu mintea și cu brațele frontul, pentru nimicirea cât mai grabnică a hiterismului. Să dăm totul pentru front și prin aceasta să câștigăm victoria. Să dăm totul pentru vietone și vom asigura pacea. Să dovedim soluațior că suntem alături de el. Și să Dăm: „TOTUL PENTRU FRONTI TOTUL PENTRU vicTorie I. M. BRATEȘ Cât mai putina vorbe -cât mai multă muncă. Sărbătorirea medicilor sovietici veniți in ajutorul Moldovei pentru combaterea tifosului a spus dna dr. Slavîjinskaia Eri după amiază a sosit in localitate echipa mixtă de medici sovietici și români care va prelua conducerea campaniei de combatere a tifosului. Echipa sovietică formată din 4 medici, 16 agenți canicare și surori de caritate, condusă de dr. Eremenco și Rabinina și română, formată din 19 medici ai Apărării Patriotice, 22 agenți sanitari conduși de dr. BaZian (conducăor tehnic) și dr. Wrtner delegat al Ministerului Sănătății -au fost Întâmpinate la gară de reprezentanții autorităților locale și o delegație a Apărării Patriotice care a procedat de Îndată la cazarea oaspeților. Seara a avut loc in sala Braga diru o masă comună oferită de Apărarea Patriotici, la care au luat parte maior Grișinenco din partea comisiei Interaliate de control, d. subprefect Mihăilescu, d-rii Rabinina, Eremenco, Kilezo, Slavișinskaia, dr. Witner, dr. Bizgan, dr Călin, dr. Schönbach, dr. Axstrad, dr. Șalm precum și tnreg personamt sanitar auxiliar român și sovietic. Din partea Corp. IV Armată , col. Constantinescu. Din partea autorităților locale d. prima; Colin Davidovici, dr. Artenie, inspector general sanitar, d. chestor V. Babici. Din partea partidului comunist au luat parte d. dr. Vasile Mârza, d. Petre Ganea cu doamna, d. dr. O. Fiarske din partea universității ieșene, d. dr. Goldstein din partea serviciului sanitar, d. M Novicov directorul ziarului nostru și din partea Apărării Patriotice d ni dr. N. Goldenberg, Waserman, Alzicovici precum și Întreg corpul medical al organizației. Seria «urmitSrilor este deschisa de d. dr. N. Goldenberg care aduce salutar Apărării Patriot ce ți urează bun venit oaspeților. Din partea universității vorbește d. dr. Franke care in câteva cuvinte concretizează recunoștința nostru pentru mare a noastra prietena dele rostre, Uniunea Sovietica. Continua spunând : „Dvs. domnilor vă veți duce in satele noastre și veți cunoaște țăranul român. Veți vedea un țăran prost hrănit, prost imbricat, locuind un bar- Continuare in pag. Il-a — a arcmi not an ›®»§® sanascân*au n nat calc anile — Conferința d-lui Gheorghe Apostol, rostită la posturile noastre de radio Tovarăși și prieteni. La 1 Septembrie 1944 mișcarea sindicală a deschis un nou capitol. Realizările pozitive ca și părțile ei negative s'au discutat la Congresul Uniunilor Sindicale și la Congresul General. Muncitormrea în scurtul timp trecut de la 1 Septembrie, devenise o forță cum nu mai cunoscuse țara românească. Puterea ei a făcut să turbeze acțiunea. Au încercat prin toate mijloacele să împiedice afirmarea ei. Au folosit legionari din fabrici și birouri și au cerut in primul rând sindicatelor să se ocupe numai de interesele profesionale. Muncitorii, funcționarii, inginerii, Intelectualii se îndepărtau însă de politica reacționară a partidelor istorice și se alăturau partidelor muncitorești, se alăturau luptei antifasciste. In această luptă, sindicatele au participat in mod hotărât la politica țării. Participarea lor nu a schimbat fizionomia lor de organizare profesională. Ele nu stau la remorca vreunui partid. Ele lupta pentru realizarea programului de guvernare a F.N D. pentru realizarea programului de muncă al guvernului Groza. Ajutorul care l-au dat este un interes al clasei muncitoare ? desigur da. Sindicatele după încercările de la Malaxa, au devenit forța cea mai dinamică împotriva fascismului, al căroi port drapel este Maria Brătianu și Siie Lazăr. Răsturnarea călăului Rădescu și reacalarea guvernului Groza se datorește In primul rind sindicatelor care au dat jertfe dureroase In lupta pentru ingenunchierea reacțiunii. Astăzi poporul și clasa muncitoare fac zid in jurul guvernului pentru a salva țara și a stârpi legonarii și elementele reacționare în rants — Continuare in pag, lla —