Moldova Liberă, aprilie-iunie 1945 (Anul 2, nr. 157-229)

1945-06-10 / nr. 214

Á \ H K X Y > I Populația eroică I rA­pelul pentru reconstrucț­­ tla 11 d­a Moldovei, din ini­țiativa Apărării Patriotice, de către cel mai autorizat­ reprezentanți al intelectua­­lității bucureștene, al Bi­­sericii și Armatei, ne pune balsam dulce la sufletele bântuite de furtună, ne altoiește îndemnuri noi în inimile triste și ne deschide orizonturi largi și recon­fortante privirilor noastre ostenite. In acest sincer și bine Intenționat apel populația Moldovei este numită e­­roică. Ar trebui să fim mo­dești, așa cum ne șade bine, și să evităm subli­nierea acestei ispititoare îmbinări de cuvinte. Dar am învățat că modestia excesivă e o fațetă a ipo­criziei, iar prin suferință am câștigat convingerea că eroismul populației mol­dovene nu e un cuvânt de paradă. Uragane pustiitoare s'au abătut peste capete înce­pând de la cotropirea Mol­dovei de hitleriștii sangui­nari și hrăpăreți. In trupul provinciei noastre s’au în­fipt minele, ca o râie a morții, peste întinsurile ei sfințite de sunetul vesperal al cornului au inundat pă­duchii exantematicului, in­sinuanți și lipicioși ca și infernalii ocupanți teutoni. la răscrucile Moldovei au apărut cele două înfrico­șătoare mume ale pădurii: sărăcia și foametea, iar pe obrazile albe ale satelor și cătunelor lepra distru­gerii și-a lăsat înspăimân­tătoarele urme. Pe aici, prin văile țării cronicarilor, s’au retras hoardele naziste date peste cap de uriașa forță răsă­riteană, lăsând peste tot stigmatele morții și sem­nele pustiirii. Oamenii când au ieșit din ascunzișuri și s’au o­­prit în bătătura casei lor, au văzut binefacerile foș­tilor „orânduitori“ ai Eu­ropei: ziduri fumegânde, cadavre prin șanțuri, iar în prepeleacul din mijlocul ogrăzii înfipte cranii în loc de oaie. Dar Moldova renaște ca pasărea mitologică din pro­pria ei cenușă. In orașe. Pe șantier, se văd mis­ticile alergând ca suveica pe ziduri, se aud ciocanele bătând cadența imnului muncii, se văd gealăurile fogind ca iepurii, păsări de metal domesticite ciugu­lesc minele morții ascunse ca sentința sub brazdă, palmele apucă vânjoasele coarne ale plugului, ca pe niște fluiere, strigoii exan­­tamaticului se topesc in revărsatul zorilor însănă­toșirii. Muncitorii n’au înfrățit cu țăranii. Oamenii uzine­lor și atelierelor s’au îm­brățișat cu oamenii braz­delor reavăn­. Populație eroică. Guvernul ales de popor pentru popor a ajutat și ajută Moldova din răspu­teri. Căci aici, pe aceste plaiuri, se aude mai clar și mai curat tic tac­ul Inimii țării noastre. Căci acolo, In București, guvernanții pun zilnic urechea la pă­mânt pentru a auzi tropo­tul suferinței, dar și ca­valcada eroică a realizări­lor. Moldovenii, oameni ai țârii zimbrului som­bru și regal, agitați de neastâm­părul reconstrucției și sti­mulați de dragostea și în­țelegerea tuturor, nu pot uita Încrederea acordată de factorii răspunderii și, grădinărind și albinărind aceste meleaguri iși vor transforma petecul de pă­mânt răzășesc intr’un imens stup de aur, într’un grânar de aur, $1 într’un uriaș șantier binecuvântat de razele de aur ale soarelui. N. AMARU Anul II No. 214 »IQAN POPILE»m BIRUITORII Vitezele trupe sovietice, care și-au Îndeplinit cu glorie misi­unea lor de a salva omenirea și civilizația de la catastrofa pregătită de fascism, se reîn­torc în patrie. Vulturii care au străbătut mii de kilometri, iz­gonind armatele de cotropire imperialiste, eroii de la Stalin­grad, Cotul Donului, Nipru, e­­liberatorii țării noastre și ai întregii Europe, trec prin Iași în drum spre Uniunea Sovie­tică. Faptele eroice săvârșite de Armata Roșie, felul cum și-au îndeplinit ostașii misiunea pe care le-a dat-o mărețul lor conducător Man­dalul Stalin, de a izgoni pe cotropitorii fasciști nu numai din propria lor patrie dar și din toate ță­rile europene, vor rămâne în istorie ca dovadă nepieritoare a puterii patriotismului sovie­tic, a înaltei conștiințe morale a tuturor oamenilor sovietici, a prieteniei pe care popoarel din U.R.S.S. o au patru na­țiunile din întreaga lume. Poporul român cunoaște a­cestea mai bine decât oricine. Noi am fost tărâți în război tocmai in contra statului celei mai înalte civilizații, armat­a română a fost da­să să lupt­e contra Armatei Roșii. Și totuși, popoarele sovietici și-au manifestat prietenia pti­—Continuata in pagina 3-a— 7 Vizita fi*M ministru Tudor Jimesen la Iași pe statiile Ocuțe presectacale — Ce perspective deschide acordul economic sovieto-român pentru țara noastră — Ieri dimineață au sosit pe aeroportul civil din Iași Dl. Prof. Tudor Ionescu ministrul minelor și al petrolului însoțit de D-nll Ing. Stambulian, se­cretar general al Ministerului și d. Comandor Vâju. D. ministru Tudor Ionescu a fost întâmpinat de d. Eduard Lăzarescu primarul orașului, d. Bogdanovici directorul Pre­fecturei, d. prof. Pa­tenie, rec­torul Politehnicei ,Gh. Asachi“, d. dr. Mâna din partea Fron­tului Național Democrat și de reprezentanții presei locale. După urarea de bun sosit a d lui primar Eduard Lăză­­rescu, d. ministru Tudor Io­nescu a făcut reprezentanților presei locale următoare­a de­clarați : Scopul vizitei d-lui ministru Tudor Io­nescu in orașul nostru întrebat asupra scopului vi­zitei d-sale în ora­șul nostru, d. ministru Tudor Ionescu a declarat următoarele: „Sunt Invitat de rectoratul Politehnicei !■ calitatea mea de profesor — pentru a lua contact cu școala, cu profe­­sorii ei și cu studenții. Vom depune toate efortu­rile pentru a acorda un adă­post cât mai convenabil aces­tui sșezământ superior prin repararea localului și la nevoe prin ridicarea de clădiri noi“.. Aceasta necesiți însă Inves­tiți mari. Dl. Voitec minis­trul Educației Naționale a a­­locat un fond din care să se amenajeze un local care să funcționeze in condițiuni ac­ceptabile. Este o sumă mo­destă din care trebuesc repa­rate localul și Înzestrate labo­ratoarele. Ajutorarea și refa­cerea Universității și Politeh­nicei ieșene însă va continua asupra acestei probleme con­centrându-se atenția guver­nului. Deasemeni vor îl ajutați studenții la studiile lor prin refacerea căminelor și canti­nelor“. .v­­ / Referindu-se la recentul a­­cord economic încheiat findt Uniunea Sovietică și Românie, dl. Ministra Tudor Ionescu a declarat: „Ca unii care am luat parte la încheerea acestui a­cord pot spune că el va con­­tribui in foarte mare măsură la redresarea economică a țării. Intervenția capitalului so­­v­ettc este de cea mai mare importanță pentru refacerea dezvoltarea industriilor noastre. Prietenia care se întărește in fiecare zi între cele două țări ca și acordul economic creeată pentru țara noastră noi prespective. Vom avea un debușeu in sudul Ucrainei pen­tru producția noastră, după cum noi vom aduce din U. R. S. S. produsele necesare și mai ales produsele Industriei grele și a Industriei metalur­gice ca și materiile prime care lipsesc în țara noastră. In primul rând Uniunea So­vietică rămâne insă unul din cei mai mari furnizori de bumbac. Cum vor fi refăcute și aprovizionate in­dustriile noastre cu materii prime Referindu-se la cea de a doua chestiune cu privire la refa­cerea și aprovizionarea in­dustriilor cu materii prime și in special a industriilor din Moldova. D-l Ministru T. Io­ne­seu a declarat: „Un program în curs de e­­xecutare va­­ soluționa chesti­unea repartizații cotelor de materii prime. O serie de In­dustrii vor fi puse în stare de funcțiune imediat. In Moldova vor fi refăcute în primul rând Industriile de pe valea Bistriței, industriile forestiere, de celuloză și de hârtie. Vor veni la rând , celelalte așa că sper el Într’un an de zile Industriile noastre vor relua, parte, tot tactul­­ cu cel mai mare randament Reîntoarcerea Indus­triilor evacuate Vor fi căutate soluțiile cele mai juste și mai grabnice pen­tru a re­învinge greutățile moștenite din trecut, pentru ca Industriile evacuate să revină la locul lor și să și reânceapă tactul. A sosit­ bumbacul pentru industriile textile și continuă să sosească până la împlinirea numărului de 4000 vagoane prevăzute la acordul economic Româno - Sovietic. Bumbacul sovietic este de cea mai bună calitate. Industria Românească, a în­cheiat dl. ministru Tudor Io­nescu, va avea materii prime și va lucra cu capacitatea ei maximă, refăcându-și în ace­­laș timp părțile ei atinse de războiul amonestian și mă­­rindu-și într'una posibilitățile de dezvoltare. ION CÂRMACIU á m­mmB easostilor i ©E EUDPIA PATRIOTICĂ Celofibra și... bumbacul din U.R.S.S. Fabricanții de celofibră. Acum trebue să ne găsim altă meserie!... I Duminică 10 iunie 1945 REDACȚIA Str. Lăpușneanu 37, tel. 209 A­DM­NISTRAȚIA Str. Lăpușneanu 23­ tel.231 ABONAMENTE IAȘI PROVINCIA 2500 lei 3 luni 3000 lei 5000 lei 6 luni 5500 lei 9000 lei 12 luni 10.000 lei Autorități. Instituții, 20 000 pe an Pentru muncit, și stud. 8000 lei Radictor responsabil M­I­H­A­I PROVICOV ! .' . • jn țarajârșe^^j și sărbătore — Cuvântul plugărîmiL Cuvântul d-Ior Petru Groza și Gheorghiu-Dej — la țara Birsei a fost sărbătoare. S'am adunat plu­­garii. Au venit, ca odinioară la glosul lui Horia, ț'anii albi la tâmple, voinici cu ițarii strânși la glezne, fetele cu flori în păr. Au venit, în In'nii țârii, în țara Bârsei unde bradul împrăștie târla rășinei, plugării. Pe fețele tuturor a fost sărbătoare. In glasurile tuturor a fos holăPre. Convoiul sărbătoresc al plugarilor veniți în răspân­tia vremurilor noi, s’a înfrățit cu muncitorii din uzinele Brașovului. ■ De jur împrejur stau pază munții De jur împrejur ca într’o centură grea Țara Bârsei este strânsă de munți. In lumini­șurile munților, sclipesc cos­tumele cusute în fir subțire, de borangic. De sus, de pe Întâia creastă, se puteau privi carele alegorice. Scoarțele văr­gate cu care erau ornate care se împrăștiau luminile la bătaia unui soare care fusese ascuns între nori dar care acum ieșise triumfător ca și biruința fră­ției dintre plugari și munci­tori. Vin miniștrii! Reprezentanții guvernului, primul ministru dr. Petru Groza, ministrrul comunicațiilor Gh. Gheorghiu-Dej, sosesc numai­decât în mijlocul congresiștilor. Ca un val răsturnat cu tărie, glasurile țâșnesc: „T­ătaccă Petru Groza”, „Trăiască Gheo­ghiuDj Salutul plugarimii este clo­cotitor. In fiecare glas este o nădejde. Plugarii și muncitorii nu contenesc să aducă oma­giul lor, cald, pornit de la i­­niml, reprezentanților guver­nului. Ecourile acestui voini­cesc salut de sărbătoare se interpătrund cu ecourile munți­lor într’un freamăt oceanic, de iubire, casa cuprinde la el toata dorințele și aspirațiile acestui norod harnic Defilează plugarii. Un voi­nic de munte pe un roib mân­dru este Înainte. In urma tal, poporul, carele alegorice în­cărcate simbolic cu rodul coincis, cu snopi enormi, cu legume crescute. După plugari au defilat muncitorii care a­veau la fruntea tot două pla­­carde: „Trăiască înfrățirea dintre muncitori și plugari­, „Trăiască prietenia dintre ță­rănii români și maghiari“ / La această sărbătoare au luat parte cu sufletul și Românii și Ungurii. In această Înfrățire de muncă va sta Întotdeauna rodirea bogatului Ardeal. In țara Bârsei, în tăria cetului miraților falnici, și a strâns mâna țăranii români cu țăranii unguri, la istoria țării s’a adă­ugat o nouă filă. Cuvântul primului mi­nistru dr.Petru Groza Luând cuvântul m­­aralele congresului, dl. dr. Patru Gro­za, primul ministru al țării a subliniat mai întâi importanța deosebită a strângerii la plată a tuturor acelor ce­ au așteptat o dreaptă sărbătoare. Făcând bilanțul activității guvernului, primul ministru a spus: Nu am avut un trei luat de gu­vernare sarcini grele de în­făptuit, dar noi le realizăm cu sprijinul vostru plugari­st muncitor. Plugarul nu va ma munci în dijmă pentru aHu­ce acum încolo el va fi in drept să se bucure pe d plin de roadele muncii lui. Infăp­tuirea aceasta a fost posibilă cu ajutorul muncitorioru. In încheere, primul ministru a declarat: „Noi nu putem în­dhigi o Românie mare și mândră decât prin această srățietate între toate popoa­rele conlocuitoare și în deo­sebi, în Ardeal, între poporul român și maghiar". Reforma agrară a fost prima sarcină a gu­vernului Cuvântarea d-lui ministru Ghiorghiu Dej din A vorbit apoi congresului țara Bărsei d ministru Gheorghiu Dej. Domnia Sa a spus acelora care sunt astăzi stăpâni pe­ brazda ogorului pe care o răstoarnă cu trudă, că nou­a sarcină a guvernului Groza a fost realizarea refor­mei agrare. Congresul a as­cultat apoi desvoltarea tuturor consecințelor pricinuite de a­­ceastă istorică realizare pozi­tivă: „Reforma agrară reali­zată de guvernul G­aza a desființat puterea economică a marii moșeerimi ca repre­zentantă a rămășițelor ioba­­giste feudale, piedică princi­pală în calea progresului țării". Au mai vorbit d-nii subse­cretari de stat Aurel Potop și Ion Burcă și dl. Ion Podea, președintele „Frontului Pluga­rilor“ din Brașov. Țărănimea e trează întâiul congres al plugărimii care pregătește marele con­gres ce va avea loc în capi­tală la 24 Iunie este o vie-VLADIMIR MĂGURĂ - Continuare in pag. 3-a — (Col. 4-a) ÎNTRE ROMÂNIA și Ungaria se va încheia o uniune vamală. Adică vor cădea zidu­rie ca­re au despărțit, sute de ani, două popoare legate prin destinul conviețuirii în ace­­laș spațiu geografic și des­părțite de interesele clicilor „istorice“ care le-au guver­nat. Propunerea d-lui dr. Petre Groza primită cu bucurie de guvernul ungar, este tăerea n­ou­lui gordian al unei stări Încordate. Prin gestul repre­zentanților populari ale ce­lor două state, România și Ungaria devin „mari“ nu prin aproprierea de teritoriu ; ele devin mari prin însăși acțiu­nea lor, care trebue să fie un exemplu pentru toți acei care se mai cramponează în­că în prejudecățile șovine ale unui trecut întunecat stăpânit de „principiul“ pri­mitiv și confuz al dreptului celui mai tare.­­<.­MUNCITORII din atelierele C. F. R. Timișoara au ridicat producția cu 432 la sută. Este o performanță impresionantă care ne arată că fiecare mun­citor de acolo a reușit să producă pentru patru! Este însă și pentru noi o indicație că, dacă fiecare din noi ar atinge acest nivel de produc­ție, am reuși să ajungem la normal într’un sfert din tim­pul necesar.­­Î>­ZILELE ACESTEA va avea loc Congresul Plugărin­ii din România. Va fi prima întâl­nire între toți țăranii din Ro­mânia după­­ atâtea luni de luptă pentru pământ și pentru însămânțări. Congresul va fi un adevă­rat parlament al plugarilor unde se vor schimba expe­riențe și se vor lua anga­­m­ente. Țăranii ca și toți producă­torii din România merg as­tăzi pe acelaș drum, pe dru­mul redresării țării.­­În­JAPONIA AMENINȚĂ Statele­ U­­nite că se vor bombarda cu bombe aruncate din baloane stratosferice, de către piloți ce sunt pregătiți pentru sinu­­ci­dere. Iată un sfârșit crepuscular al războiului din Extremul­ Orient. Probabil că cei ce se sacrifică vor începe chiar cu Mikadoul, miniștri și ami­ralii respectivi. Pentru că în definitiv, el trebue sî fie în plină con­secvență cu aliații lor de a­­ventură : hitleriștii. In atelierele C. F. R. Nicolina I UN GEST care vorbește dela sine. Poporul este ca noi. Po­porul a înțeles că tot caia ce se face este făcut da popor spre binele său și nu spre profitul a câtorva privilegiați. Și guvernul nostru, guver­nul democratic al D-lui dr. Petre Groza, face totul spre binele celor mulți și necăjiți Noi toți trebue să­­ ajutăm și să punem umărul spre bi­nele și propășirea țîrii Organizația Apărării Patrio­tice care a făcut atâta pentru cei loviți de războiul fascist, și in primul rând pentru ță­rani, a pornit acum o frumoa­să inițiativă Este vorba de c­apania pentru ajutorarea copilului, a copilului care a rămas orfan de pe urma măcelului, a co­pilului rănit de mine de schije precum și a acelui care din cauza vicisitudinilor soartei nu are alt viitor decât acela de a ajunge vagabond, cerșetor iar mai târziu hoț. Acești copil trebuesc Îngri­jiți, trebuesc crescuți într'un cămin unde să le fie cald, să aibă ce mânca iar când vor fi mai mari trebuesc trimiși să Învețe o meserie, să fie astfel factori productivi, să-și dea partea lor în opera de muncă a întregei țări și a deveni ast­fel folositori țării. Pentru asta s’au pornit e­­chipe în județ, s’au format comitete de plasă, se face un recensământ al copiilor. Această inițiativa ai Apărării Patriotice nu a rămas fără e­­cou, nu a răsunat un pustiu. Și țăranii și orășenii și-au dat seama de marea impor­tanță a acestei probleme, și de absoluta necesitate a în­făptuirii acestei opere. E de ajuns să cităm gestul săteanului Ion a Afrăsinei din comuna Miroslava, Cartierul Bejan No. 45, care a făcat o donație la bani Apărării Pa­triotice, pentru ajutorul co­pilului. E de prisos să mai comen­tăm. E natural ca toată lumea cu tragere de Inimă și conștiință să și dea seama de marile co­mandamente morale ale tim­purilor actuale. Să sprijinim cu toții acțiu­nile frumoase și necesare care trebuesc duse spre asigurarea sănătății fizice și morale a poporului.

Next