Moldova Liberă, iulie-septembrie 1945 (Anul 2, nr. 231-307)

1945-07-03 / nr. 231

I Cooperația | D­uminecă 1 Iulie, milioane­­ de oameni răspândiți­­ pe întreaga suprafață a­­ globului au sărbătorit ziua I International a Coopera­­c­ilei. * La noi in țară mișcarea 1 O ieratistă care !n ulti­­­ mp ’’a desvoltat In c­­­e osebit a fost săr- i deasemeni cu tot­ul. * ■»stru s’a angre­ 1 , această uriașă m de înfrățire ” și . „ajutor re­ , ciort ,­ru ridicarea i stand­­im de viața prin­­­­tr’o mai justă valorificare­­ a produselor, prin estim­­i­rea vieții și combaterea speculei. In Mișcarea cooperatistă ia noi în țară nu și a urmat însă drumul ei firesc fiind adesea denaturată. Terenul adese­ori nepregătit, cons­­trângerile economice, ne­dreaptă distribuire­a îm­prumutului pentru coopera­tori și în primul rfind a­­mestecul politicianismului și a intereselor particulare și egoiste, au condus spre forme artificiale fără baze solide care în mare mă­sură au îndepărtat masiile largi fâcăndu-le neîncreză­toare. Aceste manifestări hibb­ide ale mișcării coope­ratiste au contribuit la țară la vinderea pământurilor plugarilor iar la oraș au servit coalițiile Intereselor bancare și ale cercurilor comerciale și industriale pentru care cooperația era o piedică în calea spolierii poporului. S’a dovedit însă că miș­carea cooperatistă este unul din cele mai eficace mijloace de redresare eco­nomică și socială dacă ea se sprijină pe masele po­pulare și este pusă în slujba lor. Exemplul cel mai viu din țară nl-1 dă în primul rând Moldova unde luni de zile care peste ISO de cooperative au aprovizio­nat județe intreg­ cu cele necesare, menținând prețu­rile articolelor la un nivel acceptabl­ tuturor posibili­tăților și luptând în mod eficace împotriva speculor. Cooperativa din Bacău a reișit astfel într-un timp foarte scurt să scadă pre­țul sării de la 300 la 35 loi iar Cooperativa din Boto­șani a aprovizionat orașul tot timpul iernii cu lemne la 4,5 lei kg. Nu putem de a­semeni să nu amintim eforturile Coope­rtivei 6 Martie pentru a­­rovizionarea orașului cu­­­rne, cu porumb, gaz etc. î timp de 6 luni au tre­­ut prin depozitele ei mar­­uri In valoare de 400 ml­­oane lei, aprovizionând n afară de cei 7000 mo­­lați, bună parte din po­­ulația orașului. Acesta era drumul firesc are trebuie să-l urmeze Cooperația la noi. — „Căci nu există o cooper­aț­ie nouă, a declarat și dl IliXandrescu, Ministrul Coope­­ației, întrucât ideia de coope­r­ație este veche ți principiile i sunt aceleași. Cooperativa lu tr­ebue să devină o înjghe­­bare goală, adaptată mentali­­ății curente ș­ intereselor par­­iculare, ci o instituție demo­crată care să-ți îndeplinească cu adevărat rolul ei economic și sociale. Mișcarea cooperatistă a­­­pare astfel ca un puternic istrument de luptă pus în clujba masselor populare. In ansamblul politicei de redresare a țării, dusă de guvernul Groza, ea este unul din cele mai puter­nice mijloace de sprijinire a legilor economice, date de miniștrii poporului, pen­tru popor. Prin cooperație se pe asigura condițiile cele ma optime de valorificare desfacere a produselor ță­și­rănești ca și condiți­le cele mai avantajoase de apro­vizionare a maselor mun­citorești din făbrici și ins­tituții. Pentru această visă, ma­sele largi ale ^oponului sunt chemate în jurul lor pentru a se creia cadrele tehnice corespunzătoare și in primul rând pentru a se forma un spirit sănătos cooperatist prin exprima­rea­ cu adevărat a votații cooperatorilor, așa declarat și dl. prof. cum a Stan­ciul Stoian, preș. I­­.C.OP. ,a Congresul Frontului Plu­­garilor. Ziua Cooperației capătă astfel un dublu caracter- Un caracter de sărbătoare și de înfrățire și unul de luptă și de unire a tuturor maselor largi populare pen­tru sprijinirea politicei e­­con­u mice a guvernului Groza, politica de refacere a țării. ION CARMACIU Plata pensii** lor la Iași Plata pensiilor pa luna Iunie crt. se va face după următorul itinerariu: 2 Iulie literile A. B. și Finanțe. 3 Iulie si­turile C. și D. 4 Iulie E. F. și G. 5 Iulie licerile H I. J. și L. 6 Iulie­ M. N. și D. Iulie P. R. și S. 0 Iulie T. A. V. Z. X. Pensio­narii care au depus carnetele pentru viză la biroul Pensii se vor pre­zenta în ordinea arătată mai sus pentru a se ridica și a-și încasa banii la per­cepții. Scrisoarea unui ostaș O cartă poștală scrisă cu greutate de o mână sppäelnicä s'a primit la Apărarea Patrio­tică. Un gest spontan, de priete­nie frățească a unui ostaș, a unuia dintre numeroșii ostași răni­ți, la căpătâiul cărora țara a veghtat cu dragose nemăr­ginită și cu durere pentru sub fer­in­țele celor lovi­ți în lupta grea cu atentatorii la liberta­tea și exisența poporului nos­tru. Sergentul invalid Marinică Marin din comuna Li­manu jad. Constanța se adresează astfel »Prietinului șef al Apărării Patriotice“. »Noi răniții din anexa 314 salonul 32, vă aducem căldu­roasele noastre mulțumiri, nu numai pentru micile cadouri, ci pentru dragostea care v'a îndemnat ca să vemi fi­pt la pa­turile noastre de suferință, să nu mai înveseliți și pe noi. Eu impreună ca tați frații mei care au înțeles să-și facă da­toria către Pub­k­, vă mulțu­mim frumos Serg. invalid M. Marinică Este aceasta una dintre do­vezile că fapta izvorâtă din gând și sentiment sincer de dragoste a poporului, încol­țește totdeauna, dând roade bo­gate din care se va hrăni soli­daritatea și puterea noastră în viitor. L J V 4# ** I­i Altul II No. 231 ~~ V HG&RTS FASCl Restauratorii au cerut o nouă urcare de prețuri Pofta vine mâncând! (pentru restauratori nu și pentru clienți) Securitatea mondială Conferința de la San Fran­cisco s’a terminat jumă­tate din populația glo­balul și­ a trimis reprezen­tanții la acea citadelă a păcii, iar acum — după semnarea­­ hartei — își așteaptă so’ii Încărcați de trofeele armoniei univer­sale, pentru ca fiecare vu d­uce la dânsa acasă să știe ce are de făcut pen­tru consolidarea prieteniei înternaționale și prospera­­rea popoarelor conlocui­toare In plină convulsiune plane­tară, acel „homo faber“, om­ul muncii creatoare, s’a gândit până la obsesie că războiu­, — așa numitul m rău necesar* — cu toată periodicitatea lui fatală, trebue evitat sau rărit pe cât cu putință, declanșarea lor oprind evoluția spre pro­gres a omenirii civilizate , necesitând un timp înzecit pentru remedierea totală și re­luarea firului întrerupt. Popoarele, ca și indivizii, sunt expresia concretă a tra­dițiilor, Umbri, religiei moște­nite, obligate in consecință să trăiască în megieșia altor ma­nifestări de viață, cu carac­­teristicele lor specifice. Pentru ca deosebirile de interese și de victtri ae se angreneze la frontierele tari­lor, evitându-se nepotrivirile inerente jocului de doleanțe ale vecinilor, se cere imperios, pe lângă totală înțelegere pe planuri adânci, și acel papa adus pe altarul sacrificiilor reciproce și al cedărilor înțe­lepte. Omenirea, purtătoare a bles­tem­ului diferențierii babilo­nice, a știut de astă dată —­­ acea cetate depărtată — să vorbească o limbă nouă, mai vie decât toate limbile pămân­tului: limba picii. Societatea Națiunilor nu e mai putut renaște din cenușa ei. Pe malurile Genevei, nici un al doilea Cuvier nu va mai găsi nimic din scheletul unei instituții apuse, pentru a pu­tea reconstitui, măcar docu­mentar, conturul acelei forme dispărute. „Națiunile Unite“ sunt o organizație nouă. Vechia so­cietate, cu arhitectura ei arha­ică de retorică grandiloguentă se proiecta pe orizont ca un castel cu creneluri de porțe­lan și cu temelia de sticlă co­lorată. Charta aecaricufii Interna­tionale a fost semnată. Este un contract ■— lege a părți­lor — perfectat de cincizeci de națiuni. Cimentat pe acel „mutun consensul*1 universal, —Continuarea în pzg. 2 c- Redresarea vieții economice Se repartizează bumbacul sovietic. Prețurile la bumbac. Economatelor li se vor acorda credite. Un institut de credit româno-sovietic. Blocarea grâului. Monitorul Oficial din 27 Iunie a publicat decizia pen­tru reglementarea repartiției de fire textile și prin care toefe fabrice­e de textile aunl Invitate ca până la 10 Iulie crt. el depute tablem 1, in care gl arate : 1. Numărul războaelor me­canice de este dispune 2. Instalațiile anexe. 3. Ce cnvititate de fire poate prelucra in opt ore. Ls Intrebirile de mai sus răspund fabricii« de țesăturil St repartizează bumbac, vis­­coză, in, cânepă, vigogale și lână la care se­ret prelucra : Pânzeturi de bumbac (ame­rica) 80 cm. lat. 120 gr. pr. m. Pănzenuri de bumbac (cer­­ceaf) 140 cm. Int, 220 gr. pr . Crepe­do­chine (mătase) 10 cm. lat 80 gr. pr. m. Serge (mătase) 140 cm. lat 200 gr. pr. m Frlette bumbac și vigogale 70 cm. lat 130 gr. pr. m. Ștofuliță lână 90 ca. lat 180 gr. pr. m. Ștofă bărbătească lână 140 cm. lat 450 pr. m. Ștofă palton lână 140 cm lat 800 pr. m. Deasemenea pe tablouri in­­dustriale care prelucrează inul și cânepă și cele care fac ar t­cole «pedale (panglici, biier­­ci, plușuri, prosoape plușate), fabricile de tricotaje, fabrici de ață, Industriile care între­buințează fire textile (izolare conducte electrice, lumâ­nări etc). Prețul bumbacului S’au fixat și prețurile la bumbac, după cum urmează : Fire extradard, cu umiditate de 9­50 la sută pentru toate grosimile Ld 9000 pr. kgr. Idem pe firele Industriale Warcops și Pincopn. Se apro­bi surplus de preț pentru f­i­­raje industriale răsucite in două și trei, precum și pentru fi­rele Industriale pe bobine în cruce. Prețurile se Înțeleg loco filatură Inclusiv ambalaj. Credite economatelor Ed­ In ziarele din capitală a a­­părut o Informație privitoare la Înființarea consorțiului bancar Citiți în pag­­i­a , pentru finanțarea economatelor și a comenzilor efectu­ate in cadrul Convenției de Armis­tițiu. Din acest consorțiu, fac parte l­a C. E. C., Națională de credi Industrial, Banca Românească, Banca de Credit Român, C­A­F­R , Societatea Română, B­cs Comercială Români, Banca Chrissoveloni S. A. R, Banca Albina S. A, Comercială, Ita­­liană și Români, Banca de Scont a României. La secretariatul care func­ționează pe lângă acest con­forțiu (c­ idu­na Societati Na­­tonale de Credit Industrial S. A.) se depun cererile de credli având ca obiect finan­­țarea aeonomatelor și a lucră­rilor in cadrul Convenției de Armistițiu. Cererile vor fi în­soțite de chestionarul ce se obține de la Serv- Secretaria­tului completat de întreprin­derea solicitatoare Realizarea acordului economic sovieto-ro­­mân Pentru realizarea acordului de colaborare economică Intre Continuare un pnglin 2-a— T Harți 3 iulie 1945 r­edacția Str. Lipugneanu 37, tel. 209 ADM­NISTRAȚIA Str. Lăpușneanu 23­ tel.231 ABONAMENTE IAȘI PROVINCIA 2500 lei 3 luni 3000 lei 5000 lei 6 Iont 5500 lei 9000 lei 12 luni 10.000 lei Autorități. Instituții, 20 000 pe an Pentru muncito yl stud. 8000 lei Radartel1 responsabil MIHAI NOVICOV De vorbă cu dl. Prefect Dumitru Stegărescu, președintele Consiliului Central al Oficiului pentru reconstrucția Moldovei In scopul de a informa publicul asupra modalităților de îndeplinire a celor mai ur­gente nevoi în legătură cu refacerea provin­ciei noastre, ziarul nostru a luat hotărîrea de a se adresa persoanelor celor mai competente în ce privește problemele reconstrucției Mol­­­­dovei. Astăzi ne vorbește dl. D. Stegărescu pre­ședintele Consiliului central al Oficiului pen­tru reconstrucția Moldovei. Moldovei este pusă în frun­­tea preocupărilor guvernului și a întregii națiuni, și nu a­­cest cadru de preferință și im­portanță trebue tratată ca atare. Nu e vorba da ajutorare , de o acțiune de milă față de sinistrați, o acțiune de felul acesta ar fi umilitoare pentru bătrâna Moldova. E vorba de o obligațiune patriotică, de o acțiune națională, izvorâtă din solidaritatea noastră a tuturor. Da la început, trebue să pri­vim problema refaceri Mol­dovei sub toate aspectele ei Trebue să pornim o acțiuna de refacere­ în domeniul so­cial, economic și cultural. Ac­țiunea trebue concepută ast­fel încât să aibă continuitate, să se Îmbine socialul cu eco­nomicul și economicul cu ad­ministrativul. — După Informațiile pe care le avtți, puteți să nu spune­ cari sunt proposali distrugeri­lor de război în Moldova ? După primele date statis­tice obținute sunt distruse numai în sl Roman, județele Iaș:, Bala regiunea unde a fost frontul, circa 17 000 gos­podării țărănești. Deasemenea este distrus complect satu Oancea, din județul Covurlu este așezat pe Prut in fața o­­rașului Cahul. Situația orașu­lui Iași este cunoscută tutu­ror. In capitala Moldovei, e­fectul războiului și-a lăsat bine înfiptă pecetea. Sunt distruse deasemeni, in­stitațiile publice, șoselele podurile. Distrugerile se împart in 3 categorii : a) Unele sate au fost dis­trusa complect, rase de pe suprafața pământului—­Sluleni Oancea, etc. b) In alte sate, sunt dis­truse complect numai câte 10—­100 case particulare și . Care este după părerea dvs. importanța campaniei de reconstrucție a Moldovei . Fără a neglija situația din alte provincii, firi­a trece peate rănile celorlalte orașe din țari, ad­nse și ele de furia războiului, problema refacerii instituții, lar c) In alte sate printre ca­sele distruse complect au mai rămas gr­oase cari au fost a­­variate partial. Circa 200.000 de Moldoveni,­ocnesc sub pământ, In bor­dee făcute din tranșee acope­rite cu ce-a găsit omul. Locuiau acolo in cea mai neagră mizerie, fiind secerați cu miile de boli și in special de tifosul exantematic. Alimentarea și confortul lor sunt departe de a fi omenești. Cum se va proceda la re­construct­e ? Numai printr’o acțiune naționala isvorâtă din solidaritatea tuturor, excluzând termenul de ajutorare, se poate păși la acțiune. Statul asociat cu toate Instituțiile, cu toată populația și chiar cu sinistrații, trebuie să formeze organul de realizarea acestei acțiuni. Nu trebue lăsat totul in seama Statului, cum, la lui, nu trebue Usat totul in seama inițiativei particulare. Aportul tuturor trebue să fie real și coordo­nat prin organul crelat. Trebue, In această acțiune, ținut seama dela Început, de situația de fapt din aceste regiuni distruse, adică trebue ținut seama de greaua mizerie­­i care locuesc acești țărani și de nevoia imperioară de a îi scoși până în toamnă din bordee. Deci o acționa urgentă de reparare a caselor ce nu au fost total avariate. Această primă se poate face prin operațiune ajutorarea sinistraților cu materiale, cu bani și cu munca celorlalți, organizată astfel ca o primă parte dintre sinistrați să fie scoși la lumină. A doua operațiune și care este cea mai importantă este reconstrucția satelor distruse complect. Mijloacele de realizare — Care sânt mijloacele de care dispuneți pentru realiza­rea reconstrucției Moldovei? In ce privește reparatei lo­cuințelor distruse parțial, Sta­tul, prin Oficial de reconstruc­ția gospodăriilor distruse de răsboi, înființat pe lângă Mi­nisterul Afacerilor Interne, va acorda sinistraților împrumu­turi pe termen de 5 ani, tn — Continuare In peg. 3-a — Poporul po­lonez salută cu bucurie noul guvern Flota finlandeză ’ va fi predată Uniunii Sovietice »| Reconstrucția | | Probleme și soluții | Sărbătorirea zilei internaționale a cooperației — Meetingul cetățenesc din sala Phoenix, c­­area de seamă a Cooperativei „6 Martie". — Ziua internațională a coope­rației a fost pentru cetățenii Iașului o zi de mobilizare In jurul ideii de cooperație, de verificare a realizărilor și de angajamente in lupta de redresare economică a țării, de luptă împotriva speculei prin crearea de cooperative. Id­ea de cooperative nu este nouă pentru cetățenii Iașului din realizările de până acum, realizările r­e­g­i­m­u­r­il­or tre­cute de dictatură au compro­mis această idee. Pent­u rea­bilitarea în fața poporului, pen­tru sublinierea importanței co­operativelor, pentru antrenarea tuturor cetățenilor cinstiți și democrați întru crearea de noi și numeroase a fost convocat cooperative, a în ziua de 1 Iulie, ziua Internațională a co­operației, un mare meeting în sala Phoenix Meelingul a fost prezidat de dl. Doctor Grosi care a început seria cuvântarilor. D-ta a făcut un interesant istoric al Cooperației ale cărei înce­puturi se găsesc in Angha l Rochdale unde câțiva munci­tori țesători s’au asociat pen­tru a se aproviziona un con­­distant mai avantajoase. Cooperativa de la Rochdale este azi o Cooperativă istorică, seculară. Muncitorii din Roch­dale, „echitabilii Cooperativi“ cum sunt numiți creatorii Coo­perativei au stabilit principiile ei generale. In toată lumea a’a [întins i­­deia Cooperației. La noi Coo­perativa nu este nouă dar tre­bue să i se dea un conținut nou. Domnul Doctor Groși a încheiat subliniind că li­bertatea pe care o avem acum de a serba ziua Coo­perației și de a organiza lupta nostră economică se intorește glorioasei Armate Roșii care ne-a eliberat. (Apl­auze puternice, sala etrigă trăiască Armata Ro­șie liberatoare). Cooperativa este instrumentul de luptă împotriva speculei Din partea Primăriei Munic­­iplului Iași a vorbit dl. prim ajutor de primar V. Ionescu! — Continuare în pag. 4*a —

Next