Moldova Liberă, octombrie-decembrie 1945 (Anul 2, nr. 308-382)

1945-10-03 / nr. 308

ANUL II NOi 30« AZI LA TftIANON Prezintă mult așteptatul Ulm Amanta mascată După romanul lui Honoré de Balzac Complectare în 4 acte mari 4 Eliberarea Parisului Pe marginea unui discurs T este o certitudine dureroasă că în țara noastră mai există o minoritate politică care do­rește revenirea la un anumit fel de democrație, pe care însăși o autodefinire a clasat-o și i-a dat ca permanente sociale două a­­tribute : necinstea și reaua cre­dință. Astăzi și noi și ei vorbim în numele libertății. Dar pe când noi străjuim libertățile și drep­­turile unui popor în totalitatea lor, ei ridică glasul în numele libertăților unei anumite cate­gorii de cetățeni care se vrea și mai departe profitoare și impilatoare a muncii oamenilor cinstiți. Nu vom desfășura un rechizi­toriu, în aceste rânduri, ale cercu­rilor reacționare, pentru că fie­care om de bună credință îl are bine întipărit în conștiința lui, dar facem aceste reflecții, pe marginea discursului ministrului nostru de interne, care în capi­­pitala Ardealului a arătat încă­­o dată de unde vine primejdia și încotro trebuie să se îndrepte vigilența noastră. Și dacă în Vechiul Regat, stavila a putut fi ridicată cu hotărîre, nu fai asa s’a întâmplat și în Ardealul de curând revenit în hotarele firești ale destinului românesc. Com­ponenta etnografică a făcut po­sibilă acolo o mai puternică activitate de subminare a ordi­­nei și a bunei înțelegeri între națiunile conlocuitoare. Ceea ce trebuia să rezolve acolo guver­nul actual era o problemă de armonie socială. Dacă lucrul nu a fost desăvârșit, aceasta se datorește sabotării reacționare. Trebuie să înțeleagă pentru totdeauna și românii și maghia­rii care mai pleacă urechile la răuvoitori, că odată ce au pri­mit darul bogat al Iibertă­ilor cetățenești, până acum oprimate, trebuie să știe cum să le între­buințeze. Ele trebuesc îndreptate, trebuiesc canalizate spre un scop, acela al orânduirii unei durabile înțelegeri. Deși acuzat că duce o politică filo-maghiară de cercurile reac­ționare românești, sau dimpo­­trivă că face o politică fi­l­ română de cercurile șovine ma­ghiare, guvernul a mers pe dru­mul drept și astăzi poate să spuie răspicat, că s'a străduit pentru un singur lucru, acela de a asigura libertăți depline tu­­turor cetățenilor din această parte a țării, fără deosebire de neam, religie sau limbă. Garantarea or­­dinei și libertății tuturor po­­poarelor conlocuitoare, înseamnă a face democrație adevărată, în­seamnă a da Statului vigoarea­ necesară de a porni pe drumul refacerii și al consolidării. Dacă reacțiunea mai poate încă să facă jocul nefast al dezbinării și urii pentru atingerea unor a­­numite scopuri, înseamnă că răul nu a fost extirpat din rădăcină. De aceea dl. ministru de interne a anunțat că toate elementele fasciste și reacționare care mai dăinuie încă nu numai în Ardeal, dar și în restul țării vor fi înlă­turate, pentru că să nu mai poată semăna discordia și sabota mă­surile de adevărată chirurgie,pe care guvernul trebuie să le ia într’o țară mâncată de germenii urii și desbinării în atâția ani de opresiune fascistă. Vor veni alegerile, de această dată cu adevărat libere, așa cum trebuie să fie într’un stat în care se respectă principiile adevă­ratei democrații, și aceste ale­geri vor consfinți eforturile pen­tru ordine și bună rânduială so­cială și economică a țării, de­puse de guvernul actual. Parti­zanii negativismului politic și semănătorii de discordie, fie ei pe pământul Ardealului sau în restul Jurii își vor da seama a­­tunci de adevăratele sentimente ale întregului popor. CONST. RAUTU nasorjiisa cu «BWHHHKS ® ® ®†«® ® ® ® ®#«® ® ® ® ® ® © ® ® ® ® Numele lui G. Călinescu a în­cetat de mult să mai fie pentru noi o întrebare. El este o certi­tudine și o garanție. De aceia ști­rea apariției revistei „Lumea 1945“ sub direcția d-sale ne-a pus în situația de a face previ­ziuni aproape științifice. Nu era vorba de o revistă oarecare ci de o manifestare a lui G. Călinescu și aceasta nu putea fi decât ex­traordinară, surprinzătoare. Intr’adevăr, fără ostentație și reclamă­ zornăitoare, revista a reușit să aducă deja primul nu­măr ceva nou, aproape fără re­lații și rudenii în ceea ce a fost până acum revuistica română. Desigur articole și literatură bună au mai apărut și în alte re­viste. Și totuși nu putem evita impresia aproape intimidantă de ireproșabil pe care o respiră bu­cățile din care se țese conținutul revistei. In privința aceasta se poate spune că revista e din acele care se păstrează pentru a fi recitite după ani și ani, pentru că ex­primă în mod acut spiritul unei epoci și pentru că în aceasta poartă sămânța unei semnificații absolute. De altceva se poate spune despre articolul lui G. Călinescu, de cronica d-lui Su­­chianu, de versurile d-lor M. R. Constantinescu, Gheorghiu, Be­­niuc, Caraion, de fragmentul de j­urnal al lui Mihail Sebistian. Ceea ce însă nu am mai întâl­nit de mult în altă revistă este grija neobișnuită care a fost a­­cordată desenelor. Puțin surprins la început de o aparentă atmos­feră de magazin, cititorul își dă seama că în fond a obținut pen­tru 100 lei o colecție de desene artistice la un nivel major, acor­date cu discretă subtilitate la texte. Realizarea tehnică a revistei este și dânsa impecabilă, ascun­zând nenumărate subtilități pen­tru cunoscător. Astfel această re­vistă care după expresia d-lui Călinescu este „s­coasă pentru toată lumea“ reușește să seducă prin virtualitățile­ ei și pe omul rafinat, fidelă titlului ei îmbină preocupări și vești de pe drumul tuturora.­­ După vidul și ceața relativă care au bând­uit literele române în decursul­­­ ilimului an, „Lumea“ lui G. Călinescu este primul simplon cert de luminare, prima vestire a u­nei semnificații cultu­rale majo­re și proprii vremii noastre.­­ Acest gest, și să nu uităm el a antrenat ce este mai bun în tagma scriitorilor­ noștri, și-a fă­cut din primul moment loc în is­toria noastră literară, ca de altfel toate gesturile lui G. Călinescu. G. M. : INCRUSTRRI IlMiBiillHIIIMillBlilHilíMiiílHilllHiiMffiHílllB „LUMEA“ lui G. Călinescu Ziar de Infă r»mn|oe și reportaj TELEuRflM fi trimisă de Cooperativa „6 Martie“ d-lui Minis­tru Anton Alexandrescu și Institutului Național al Cooperației implinindu-se un an de la înființarea Cooperativei „6 Martie“ aceasta a trimes următoarea telegramă D-lui ministru Anton Alexandrescu și Institutului Național al Coo­perației. Cu ocazia împlinirii unui an de existentă a instituției noas­tre vă mulțumim călduros pen­tru sprijinul ce ne-ați acordat în munca și lupta noastră și vă asigurăm că vom continua cu aceiași stăruință lupta pen­tru a aplica prin fapte prin­cipiile Cooperatiste. Cooperativa Cetățenească „6 Martie“ Iași ases ©††­® ® ® ® ® ® ® ® ®»*® ® ® ® ® ® ® ®…® ® ®…® ® ® ® ® ® ® ® ® ®*® ®" ­ BULETIN INTERN I .­t . . « Ministerul Propagandei Nu- Se vor viza numai originalele, ționate în vederea executării facturierele și copiile. Mărfurile vor putea numai însoțite de note, circula bonuri sau f­acturi ce poartă ștampila administrației financiare. art. 16 ce decurge din conven­ția de armistițiu aduce la cu­noștința generală lista Nr. 14 a publicațiunilor pe care comi­sia de pe lângă Ministerul Pro­pagandei le-a scos din circula­ție din cauza cuprinsului lor dăunător bunelor relații dintre România și Națiunile Unite. Lista cuprinde publicațiuni in limba maghiară. Ministerul Ed­ucației Naționale direcțiunea personalului admi­nistrativ aduce la cunoștință că examenul penru înaintarea la gradul de șef de serviciu a fost fixat pentru data de 15 Oct. 1943. Condițiunile de participare, precum și programa anali­tică au fost publicate în Moni­torul Of. Nr. 141 din 27 Iunie 1945. La Ministerul Educației Na­­ționale va avea loc în ziua de 25 Oct. orele 10 dim., concurs pentru ocuparea unui post de șef de serviciu 1a direcția con­tabilității. Solicitatorii acestui post, trebue să fie licențiați ai Academiei Comerciale. Cererile precum și actele ne­cesare vor fi depuse la Direcți­­unea personalului administrativ până în ziua de 13 Oct. 1945. Ministerul de finanțe aduce la cunoștinței comercianților și industriașilor că termenul pen­tru vizarea filelor facturiere­­lor a fost prelungit pentru a data de 10 Oct. 1945. încep lucrările pentru canalul navigabil Bahlui-Jitia-Prut O veche dorință a moldove­nilor înscrisă și într’un articol din Regulamentul Organic al Moldovei, din 1832 se va împlini peste doi ani; va împlini atunci 115 ani de despensfi pentru a fi înfăptuită. In ziua de 26 Septembrie s’a constituit în cabinetul d-lui Pri­mar al Municipiului Iași un Co­mitet de acțiune pentru înființa­rea Regiei Comerciale Crivești, care va executa și exploata a­cest canal navigabil, alimentat cu 20 m. c. apă pe secundă de­rivată din Siret. El va putea purta șlepuri până la 700 tone dela Tg. Frumos prin Iași, până la Galați și îndărăt, făcând din capitala Moldovei și un port de mare tranzit. Linia ferată Botoșani-Todireni și Botoșani-Hârlău-P. Iloaei, la care stărue un Comitet de acți­une înființat zilele trecute la Bo­toșani, în legătură cu uzina hi­droelectrică dela Bucecea linia ferată Rădăuți-Dăngeni la care stărue alt Comitet de acțiune, înființat la Dorohoi și linia Do­­rohoi-Iași astăzi în funcțiune vor face în curând din P. Iloaei și din Iași, porturi de mare tra­fic pentru produsele din nordul țării. Se știe că la Crivești lângă Tg. Frumos apa din Siret va forma o cădere de 92 m, capa­bilă să electrifice cu energia ;ei întreg centrul Moldovei cuprins de orașele Fălticeni, Iași, Bacău și Tecuci. Comitetul de acțiune din Iași cuprinde pe d. Eduard Lăză­­rescu, primarul Municipiului ca președinte activ. D. Stegărescu, președintele oficiului pentru re­construcția Moldovei și un de­­­legat al Uniunii Sindicatelor de Industriași și Comercianți din localitate, ca vice­președinte Prof. Cezar Partenie, Rectorul Politehnicii delegat în conduce­rea teh­nică a lucrărilor „ing. agr. P. Druma, Directorul Ca­merei de Agricultură, secretar și Insp. Paul Veleanu, Directo­rul Secției Locale a Institutului Național al Cooperației, casier. Inițiatorul acestei mari acțiuni este d. Consilier agronom C. Ciulei, Directorul Soc. Jijia­ Ba­­șeul, care a înființat și Comite­tul din Botoșani și Dorohoi fă­când legătura între ele. Acesta din urmă stărue pen­tru Uzina hidroelectrică de la Bucecea ce va procura curentul electric absolut necesar. REP. ­ Am pus și directorilor cooperati­­vei, d-lor Feldman și Săcăreanu în­trebarea, pe care am mai pus-o și în altă parte și o vom pune tuturor factorilor ce ni se vor părea com­petenți să ne răspundă : Ce faceți pentru aprovizionarea Iașului ? Noi propriu zis, nu ne ocupăm cu aprovizionarea Iașului, ne-a răspuns d. Feldman. Pe noi ne preocupă a­provizionarea celor 6414 asociați, ai noștri care alcătuesc cu familiile lor un sfert din populația Iașului. Am fi foarte fericiți să ne ocupăm de toată populația, cu condiția ca ea să dorească aceasta, și dorința ei să și-o materializeze prin ÎNSCRIEREA TUTUROR IEȘENILOR IN COOPE­RATIVA »6 MARTIE“. Am fi bucuroși să nu ne puneți a­­ceastă întrebare, întrucât fiind în cursul unor acțiuni, am fi vrut să vă răspundem nu prin ce avem de gând să facem sau ce suntem în curs de realizare ci prin ceia ce facem efectiv, demonstrat prin în­săși satisfacerea membrilor noștri cu toate cele ce sunt necesare acum în preajma iernii. Totuși cred că nu este lipsit de interes să se știe că am stabilit în­tr'un sat din nordul județului Iași UN CENTRU DE VALORIFICARE ȘI INDUSTRIALIZARE A FRUCTE­LOR unde am în­vestit 25.000.000 lei. In colaborare cu cooperativele prietene din S­ârlău și Botoșani, am purces la fabricarea magiunului, us­carea prunelor și fructelor. In felul­­ acesta ușurăm pe membrii noștri de­­ grija aprovizionării unui aliment atât de important și necesar. Aprovizionarea cu ulei... Pentru a organiza o stabilizare a aprovizionării cu ulei din recolta nouă pentru asocia­li noștri, am tri­­mis un delegat la Subsecretariatul Aprovizionării care urmează să ceară­­ aprobarea unei rații lunare de ulei, la un preț compatibil cu resursele modice ale salariaților de toate categoriile. ...cu brânzeturi Suntem un curs de colectare a unui vagon de brânzeturi desigur că, cantitatea poate să crească în di­rectă proporție cu capacitatea noas­tră de a învesti un fond în această direcție. Primele cantități de brânză ne-au sosit, le avem în depozitul nostru și suntem bucuroși că putem satisface deocamdată... curiozitatea membrilor noștri capabili s’o apre­cieze ca respect. COLECTĂM CARTOFI, CEAPĂ ȘI FASOLE, și la timp vom da un raport mai precis. Tendința noastră este de a asigura o cantitate minimă pentru toți membrii noștri și dorința de a-i putea satisface in toate nece­sitățile lor. Lemnele depind de transport sp In privința lemnelor, vă putem spune că până astăzi am furnizat membrilor noștri 150 vagoane, satis­făcând 700 de asociați, cu prețuri între 17—19 mii de lei mia, predat acasă. Eforturile noastre tind spre efec­tuarea tuturor cererilor pe măsura posibilității transportului. In ultimul timp, suferim foarte mult din cauza lipsei unui transport normal, încălțămintea și ma­teriale prime nece­sare. Atelierele noastre de reparație a încălțămintelor nu și-au­­ întrerupt de loc activitatea. In schimb atelierul comenzilor așteaptă, rezultatul inter­vențiilor noastre p­e­ntru f ii aprovi­zionați cu piele și talpă. Scopul nostru este să obținem a­­ceste materii prime la un preț cât mai butin pentru a satisface in mod real pe membrii noștri. Vom prind zil­e­le acestea un va­gon de geamuri și sticlărie și un vagon cu produse sodice. Facem toate intervențiile și sun­tem prezenți prin delegații noștri oriunde se poate obține un obiect de strictă necesitate pentru asociații noștrii. Ne lipsește nume­rarul Marea noastră piedică însă, în toate aceste acțiuni, este lipsa unui fond de rulaj mai mare. Cu cât ar fi mai mare acest fond, cu atât el ar fi mai în măsură să satisfacă pe membrii noștri. Iată un calcul. Astăzi avem un capital social de 27.177.700, care împreună cu alte fonduri ce le avem la dispoziție prin inventar se urcă la 60.000.000, re­partizat pe asociați, înseamnă că a­­vem la dispoziție câte 10.000 de lei de cap. Ori noi ca să putem în mod efec­tiv să ne aprovizionăm asociații, ar trebui să avem la dispoziție cel pu­țin 100.000 de lei de asociat. Asociații să-și du­bleze capitalul Iată de ce atunci când pretindem dublarea capitalului social, cerem un minimum de la asociații noștri, care pentru dânșii poate avea ma­ximum de avantagii. își dă oricine seama că, dacă noi, care am pornit dela capitalul de 60.400 lei la 27 Septembrie 1944, am reușit astăzi să ne prezentăm cu o cifră de afaceri de peste 300 mi­lioane lei, care va fi bilanțul nostru la primăvară, pornind campania de toamnă a aprovizionărilor cu un ca­pital social de 60 milioane lei (adi­că dublat de asociați) plus celelalte fonduri ce le avem la dispoziție prin valorificarea reținerii disponibil a inventarului nostru. Prezentăm și noi aceste cifre aso­ciaților cooperativei „6 Martie“ și sperăm că după ce le vor medita cu seriozitate își vor da seama cât in­teres­au să satisfacă minimul de pretenții ale conducerii cooperative. După părerea noastră însă, credem că spre cooperativă ar trebui să meargă toate rezervele ce le avem disponibile pentru aprovizionarea că­­mărei de iarnă. C. PRIBOI In cadrul” problemelor cooperatiste . . . Necesitatea ca asociații Cooperativei 6 Martie să-si dubleze capitelul social Ce ne spun denii directori ai Cooperativei în legătură cu aprovizionarea de iarnă a asociaților •••® ® ® ® ® e>® ®«® ® ® ® 0«‡<®* Lucrările conferinței organizației regionale din Moldova a Uniunii Femeilor Antifasciste s-au terminat. Ele au luat sfârșit lucrările Con­ferinței organizației regionale din Moldova a Uniunii Femeilor Anti­fasciste, conferință la care au parti­cipat delegatele a 10 județe a avut drept scop strângerea legăturilor dintre organizațiile județene ale a­­cestei misiuni și stabilirea unui plan de muncă pe baza schimbului de experiențe. După rapoartele făcute și discu­țiile care au avut loc au fost fixate sarcinele și planul de muncă. Organizația Regională din Mol­dova a Uniunii Femeilor Antifas­­ciste din România organizându-se pe drumul democrației și al progre­sului pe care a pășit întreg poporul își propune astfel să intensifice munca de: a) Ridicare­a nivelului cultural a femeii române; b) de ameliorare a condițiunilor sanitare în care-și duce traiul. d) și de a participa cu toată vi­goarea la reconstrucția țării. In cadrul muncii de ajutorare a „mamei și copilului“ delegatele din întreaga Moldovă și-au luat angaja­­mentul de a înființa noi case de naș­teri, cămine de zi, creșe de copii și dispensare. In ceia ce privește munca de ridicare a nivelului cul­tural a femeii române se vor forma comitete U.F.A.R. în întreprinderi și instituții care vor înființa biblioteci, vor ține conferințe și șezători la sate și în oraș, și vor înființa școli de analfabeți. Deasemeni se va ține o strânsă legătură cu căminele cul­turale. Angajamentele și sarcinele d­e care s’a încheiat conferința, dove­desc astfel voința dârză a femeii ro­mâne de a se încadra alături de toate forțele constructive în opera de redresare a țării. REP. Amănunte in legătură cu nenorocirea dela Cinematograful fideli La Cinematograful Sideli s’a întâmp­lat Sâmbătă după amiază o nenorocire groaznică. Sala plină de specta­tori până la refuz, a fost pusă în pa­nică de imprudența unei mame care cerea puțină apă pentru copilul căruia se făcuse rău. Cuvântul „apă“, strigat ceva mai tare, a dat să înțeleagă unui hiper­sensibil că este undeva „foc“. Și a început să strige „foc“. Strigăt care într’o asemenea aglomerație a pro­vocat panică de nedescris. In zadar s’au aprins luminile toate imediat, în zadar prin difuzorul cine­­matografului să a­tească lumea. Vacarmul era prea mare, creerele încă nu pe deplin eli­berate de coșmarul zilelor războiu­lui prin care am trecut, erau departe de a asculta alte rațiuni de­cât aceia a instinctului de conservare in plină deslănțuire. Dacă la staluri nu s’a întâmplat nimic, nenorocirea mare a fost la roji și balcoane, unde cetățeni grijulii de pielea lor proprie, au în­țeles să calce peste trupuri de copii și femei, în graba lor de a căuta drumul cel mai scurt spre ieșire. Cine sunt victimele Rezultatul acestei întâmplări, unică în analele sălilor de spectacol ieșene a fost : 12 morți și șapte răniți și multe pagube materiale pentru sală și pentru spectatori, lasă numele morților : Paul Sanielevici 15 ani Piața Ha­lei 11. Beria Lupu 12 ani din str. Pante­­limon 18. Maica Meerovici 73 ani din str. Pantelimon 39. Maica Ciubotaru 52 ani Crucer 43. Sonia Ițic 48 ani Cuza Vodă 42. Janeta Șae 11 ani Brunetelor 17. Hașia Rizic 15 ani Sf. Lazăr 73. Rebeca Aizic 54 ani Sf. Lazăr. Moise Herșcu 45 ani Sf. Lazăr 50. Mința Maica David 48 ani Clari­net 6. Estera Aronovici 13 ani Mușat 20. 117.Avram Zilberman 10 ani Socola Când imaginația lucrează Cu multă greutate poliția a reușit să oprească valurile de cetățeni ce năvăleau spre Str. Victor Place. Autoritățile anche­tează ți medicii la datorie Rolul sal­­ator l-au avut e­­chipa de medici de la „Apăra­rea Patriotică“ în frunte cu dl. dr. N. Goldenberg la care — Continuare în pag. 2-a­­ căutat să se liniș­­i cetățeni care-și căutau rudele ce ie b­armul era prea bănuiau printre victime. Pentru că i­­maginația omului care știe tot, nu s’a mulțumit cu cei 12 morți. Ea a născocit sute de morți, cinematogra­ful ars și totul e opera unui... sabotaj politic. Foarte repede însă, s’a reușit ca faptele să fie reduse la justa lor proporție care sunt și așa destul de dureroase. Marț). 3 octombrie 19 REDACȚIA Str. Lăpușneanu 37, telefon 209 ADMINISTRAȚIA Str. Lăpușneanu 37, telefon 42 ABONAMENTE Iași Provincia 2500 lei 3 luni 3000 lei 5000 lei 6 luni 5500 lei 9000 lei 12 luni 10.000 lei Autorități,Instituții: 20.000 pe an Pentru muncit, și stud 8000 lei Director: Prof. Univ. C. BALMUȘ Carnet UNIRE vântul de VIGILENTA este cu­ordine pe care dl. Jouhaux, secretarul general al Confederației Generale a Muncii, la propus reprezen­tanților Celor 61 milioane de muncitori, care s'au reunit la Paris pentru a stabili planul de luptă, d­upă care această uriașă cer mată, dreaptă și puternică intru toate, va păși la reorganizarea păcii și a economiei mondiale. „Unite" pentru că numai pintr’o strânsă vor reuși oamenii solidaritate muncii să înfrângă conspirația lurilor și a trusturilor, carte­ade­văratele responsabile ale răz­­boaelor trecute. Primejdii per­manente pentru viitoare con­flagrații. Și dl. Jouhaux a subliniat: „Spiritul interna­ționalist este condiția demni­tății muncii și a libertății vieții muncitorilor, dar el nu exclude naționalismul adevă­rat, „patriotismul" pe care muncitorii lau dovedit jert­­findu-și viața pentru inde­pendența patriilor lor. Discursul d-lui Jouhaux care a deschis Congresul Mon­dial Sindical de la Paris mar­chează de la început semnifi­cația acestuia : unul din cele mai serioase manifeste pen­tru pace și sm­printp — o sin­gură promisiune pentru secu­ritatea mondială. S’o spunem frică odată : acest bun suprem al omenirii va fi apărat de 6­ milioane de soldați. Cei care rămân să-l pângărească got să tremure. **** ȘOMAJUL din Statele Unite crește in acest timp in pro­porții înspăimântătoare. In prezent U.S.A. cuprinde nu mai puțin de 2.501.000 șomeri și numărul lor crește tn fie­care zi. Această boală a fost prevăzută de mult, ca o si­gură consecință a terminării războiului și totuși cei­­ în drept nu se administreze arată grăbiți la vreo doctorie. Senatul american a respins propunerea de ajutor mărit de a se plăti un șomaj și a votat pentru salarii de în­fometare. Să observăm împreună cu dl. Marey, președintele Con­gresului Sindicatelor de pro­ducție, muncitorii nu vor uita aceasta. S ® © ® ® ® ®«® ® ® ® ®»«O ®«©««». CONFERINȚA­­ Regională a Tineretului Progresist Eri a început la sediul Tineretului Progresist din localitate conferința regio­nală a județelor din Mol­dova de sus. La conferință au participat delegați din 7 județe din nordul Mol­dovei. In ședința de dimi­neață s’a ales prezidiumul de onoare și prezidiumul activ. Au luat cuvântul d-nii Niculi, Novicov, pre­cum și din partea Tinere­tului Progresist delegații ai sectoarelor Depou, Uzina, din Nicolina, partea Universității și a școlilor secundare. După amiază a vorbit dl. Macovei, secre­­tarul general al Comite­­­­tului Central al Tineretului Progresist, s-a ales noul comitet regional precum și delegații care vor pleca la Congresul Național. Dl. prof. Iorgu Iordan ambasadorul României la Moscova a sosit in localitate dii dimineață a sosit în localitate, venind de la­ Mos­cova, dl. prof. univ. Iorgu Iordan, ambasadorul­ României pe lângă guvernul Uniunii Sovietice. D-sa a fost întâmpinat de reprezentanții autorităților locale și a partidelor și organi­­zațiunilor participante la guvern, care i-au urat bun venit în numele populației ieșene, la care dl. Ambasador a răspuns mulțumind călduros. Dl. prof. univ. Iorgu Iordan rămâne mai multe zile în localitate, timp în care d-sa va lua contact cu colegii d-sale de la Facultatea de Filosofie și Litere din Iași, după care se va înapoia la postul său. Prezența în localitate a d-lui prof. I. Iordan va fi un nou prilej de recunoaștere a realităților sovietice și de subliniere a prieteniei care ne leagă de marea noastră vecină dela răsărit.

Next