Moldova Liberă, ianuarie-martie 1946 (Anul 3, nr. 383-458)

1946-01-01 / nr. 383

REDACȚIA I Str. Lăpușneanu 57, telefon 209 a­dministrația Str. Lăpușneanu 57, telefon­­ S3 ABONAMENTE Ji Naș! Provincia rEi 551# tei i luni : 4508 lei îl 7500 lei 6 luni 8500 lei i­a 15S10 lei 12 luni 15.000 lei Autorități.Instituții, 50.000 pe an? Pentru muncito și stud. 10000 lei D­i­r­e­c­t­o­r : Prof. UNIv. C. BALMUȘ ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI R­E­P­O­R­T­A­J" j Mărfi 1 ianuarie 1946 IN PRAGUL LUI 1946 de C. BALMUȘ N’am apucat încă sa rupem ultima foaie din vechiul că­­­lindar, când iată că, prin un­dele văzduhului, ne-au sosit, triumfătoare. Veștile bune de la Moscova. Dacă anul 1945 a adus popoarelor care lup­tau pentru libertate biruința militară asupra hitlerismului, iar României primul ei gu­vern democratic și, odată cu acesta, alipirea pe veșnicie a Ardealului, știm acum si­gur că anul 1946 va dărui lumii întregi mult așteptata pace. Această potolire a sti­hiilor lumii, atâta vreme răs­colite de vânturile urii săl­batice bucură omenirea în­treagă. Reprezentanții înțe­lepți ai marilor națiuni unite în focul crâncenelor bătălii împotriva Râului au rămas uniți și după victoria Binelui pentru ca sa poată ajuta, cu experiența lor bogată, la marea și anevoioasa operă de primenire și înoire a unor alcătuiri economice și soci­ale de mult răsuflate. Succesul strălucit al con­ferinței de la Moscova a ză­păcit însă pe înapoiații de pretutindeni. Reacționarii noș­tri, la auzul primelor vești bune, s’au înegrit de mâh­nire, iar îndată ce au aflat totul au fost cuprinși de o panică indescriptibilă, Ieri umblau cu bombe Până ato­mice... prin buzunare, și aș­teptau cu o încredere ne­­sdruncinatâ... izbucnirea răz­boiului, în care ei, bieții, ve­deau salvarea lumii lor roase de bâtrânețe și de boală. A­cuma, complect buimăciți și dezorientați, suportă cu pa­sivitate înfrângerea. Dar jalnica lor stare ac­tuală să nu ne înduioșeze, și mai ales sâ nu ne înșele. Deși partida lor e definitiv pierdută, ei vor încerca to­tuși sâ se redreseze. Cuiburile de „prieteni" a­­dâpostiti prin Elveția, prin Portugalia și mai cu seamă în Spania, le vor mai da, poate, câtva timp, nădejde în cine știe ce himere. Ins­­­cuiburile de ciori din Spania și de aiurea vor fi în curând stricate, și atunci reacționarii noștri vor rămânea numai cu himerele, căci aceasta-i soar­ta reacționarilor de pretu­tindeni, a oamenilor vechi . Iar oamenii noi, îndrăgostiți de realități, de adevăr, vor lucra voioși, plini de un op­timism sănătos, la temeliile cetății celei noi, care va în­cepe sa fie înâlțatâ odată cu pacea binefăcătoare a­­dusâ lumii de marile națiuni unite. Fericiți de izbândă, dar mereu trezi, oamenii păcii vor înfiripa o viața nouă, în­temeiată pe dreptatea pen­tru toți cei ce muncesc, iar forma politică a vieții clădite pe dreptatea tuturor oame­nilor muncii nu e alta decât­­ democrafia, singura formă­­ politică potrivită cu demni­tatea omului. De aceea, :­ pragul anului 1946, privind­­ încrezători înainte, să ne în­­­­cordăm puterile, hotărâți să luptăm pentru democrație. I, pentru pace I I M­­­itropolia Moldovei in ajutorul studențlior In cadrul acțiunii de ajutorare a celor nevoiași, Mitropolia Mol­­dovei și Sucevei a acordat, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, o sumă de 6 sutS mii lei pentru studenții universității „Cuza Vodă“, care fiind orfani au ra­­m­as să-și petreacă vacanța în localitate. Acest ajutor material, care se adaugă la fondul de un milion lei ce a fost acordat In jursul lunii Noembrie a. c. pentru ma sa studenților săraci, a constit­uit un prilej de bucurie pentru stu­denții și studentele cămn­dr­ie, în numele cărora d-ra Bivol, di­­rectoara căminului „Regina Ma­ria aduce I. P. S. Sale Mit­ro­­politului Irineu, cele mai «incert »mulțumiri. întâmpinarea Anului Nou de către muncitori In vederea întâmpinării i­nuilui an muncitorii ieșeni organizează petreceri ce se vor desfășura întră caldă atmosferă muncitorească. Astfel Frontul Unic Mun­citoresc organizează petrece­rea revelionului în sălile Bra­­gadiru iar sindicaliștii de la C.A.M. în localul propriu. Pe marginea unui program Propunerea Comitetului Central al U. P. de a transforma această organizație într-un partid politic este rezultatul unei lungi experiențe de opoziție dar mai ales de guvernare. Congresele Organizațiilor Jude­țene, ale regionalelor și în plus dis­cuțiile noastre cu nenumărați frun­tași ai vie­ii politice, toate ne dove­desc acelaș lucru: clasele noastre mijlocii au nevoe de un partid po­litic care să fie expresia dorințelor și nevoilor lor. Profesorii, învățătorii, avoca­ți, doc­torii, funcționarii de toate categoriile, meseriașii, comercianții și micii pro­prietari de la orașe și sate au nevoe a-și crea un drum nou și condiții proprii in nouile forme de viață so­cială. Nu-mi propun a discuta întregul program. Voi prezenta unele trăsă­turi esențiale și unele cordra­le. Voi cita chiar din introducerea procefului de program .­ a) Partidul se angajează să lupte pentru a creia poporului român con­diții depline de securitate socială la care munca intelectuală și manuală, proprietatea, capitalul și dreapta răs­­ulată a inițiativei folositoare econo­miei nationale să fie garantată. b) Partidul va lupta pentru instau­rarea unui regim democratic bazat pe un parlament și un guvern ales de popor prin voința lui liber ex­primată in alegeri libere, prin vot secret, direct și universal. c) Acest regim va garanta tuturor cetățenilor, fără deosebire de națio­nalitate, libertatea conștiinței, a pre­sei, a întrunirilor, dreptul de aso­ciere și respectul credinței religioase. d) Partidul va susține dreptul pen­tru femei de a participa fără res­­tricție la alegeri și de a fi alese. e) Partidul acordă o deosebită al­ienile tineretului, conduS că trebue să i se asigure putința de a se a­­firma în toate compartimentele vieții sociale prin mijloace nelimitate de cultură și criterii obiective de se­lecționare. f) In locul nepotismului, vom im­pune selecțiunea de merit, în locul șomajului intelectual care lovește cu deosebire în tineret, vom lupta cu toate energiile tinere și capabile să fie folosite în valorificarea econo­miei nationale di ,n aparatul admi­nistrativ al­­arii. Merită să fie re­ l­usă ideea , se­­curitatea socială să fie realizată prin garantarea dreptului de muncă inte­lectuală și manuală. Sar părea că principiul de mai sus e alăt de evident incât progra­marea lui e inutilă. Nu sunt intuși prea departe tim­purile când invățători absolvențt ai școlilor normale, erau alungate cu pompele din jurul Ministerului Edu­cației, unde veniseră să-și valorifice tocmai dreptul de a munci. Dar profesorii ! Până mai erl­au existat profesori și profesoare cu examen de capacitate și care de ani de zile continuau să fie suplinitori colindând orașele și târgurile țării. Comercianții această vastă cate­gorie socială sunt supuși ei și întreaga lor familie tuturor hazardurilor și f­uctuațiuniIor economice și finan­ciare. Un comerciant în caz de boală este pur și simplu lăsat în voia soartei. O altă categorie țărând­ acei care ne dau pâinea cea de foaie zicete au oare asigurată existența lor, pot ei trimite copii la școală sau au mij­loace suficiente in caz de boală ? Mulți răspund cu ușurință: Dacă ai avea d-la atâtia bani cât­ nu el ! Poate că in timpurile actuale au adunat câteva hârtii. Este cunoscut spiritul de economie și sobrietatea cu care ei isi duc viata. Nu pot totuși să nu mă gândesc la un roman al lui Biasco Ibanez „La Hort“ în care era vorba de o bă­trână cerșetoare cu o faimoasă re­­putație de avariție; moștenitorii spre dezamăgirea lor au constatat că toată avaria bătrânii consta în hârburi poleite strânse prin gunoaie. Țăranii noștrii au hârtii, dar când nu plouă n’au porumb și grâu, iar când grâul nu are preț nu-ți poate plăti impozitele și a. m. d. Pare deci că nu e tocmai evident dreptul de a munci și securitatea so­cială realizată prin acel drept. De aceia programul noului partid prevede Insistente asigurări sociale reale și eficace pentru t care catego­riile sociale : țărani, negustori, liberi profesioniști etc. Egalitatea în fața legilor a tutu­ror cetățenilor a acestei țări și liber­tatea conștiinței vor constitui preo­cupări esențiale ale noului partid. O altă preocupare a programului este de a asigura drepturi femeilor și un sistem special de protecție a „Mamei și Copilului“. Dar problema urmăririi paterni­­tății I... Complexul de legi anterioare fun­(Continuare în pag. 2-a) V astăzi expiră termenul pentru impunerea în­treprinderilor co­merciale Astăzi 31 Decembrie 1945 expiră termenul până la care toate întreprinderile care nu sunt impuse pen­tru comerțul sau Industria ce exercită trebue să de­pună în vederea impuneri­lor la serviciile de consta­tare respective, declarațiile de impunere cerute. 1946 — ANUL PĂCII CâlcÂnd pragul anului nou, omenirea este cuprinsă de bucuria păcii a­­NUNȚATA DE ANUL CE s’a DUS. asemenea BUCURIE este cuprins ȘI NEAMUL nostru, ar pe. FEȚELE TUT­UROR FLUTURĂ NĂDEJDEA ÎN NOUL AN, ANUL PĂCII J­ÂNTR*/ ACEASTA NĂDEJDE, BISERICA SE IDENTIFICA CU NEAMUL ÎNSĂ ȘI bW.­BCU­văntează noul an. In biserica neamului se aprind candelele de veghe și ard, ca luminile din policandru, simțirile noastre românești, atmosfera se umple de AROMA BINE­MIROSITOARE A PIETĂȚII FAȚĂ DE TRECUTUL BOGAT ÎN JERTFE PENTRU LIBERTATE. Cărturarii și conducătoriI Poporului CITesc în ceaslovul tRecUtuluI no­sTRU NAȚIONAL, AL CREDINȚEI ȘI RUGII PĂRINȚILOR NOȘTRII ȘI ÎN PSALTIREA SLĂVIRII ACTELOR MART ALE LOR. VĂRCOLACII ȘI AMBIȚIOȘII DOBITORI NU-ȘI MAI GĂSESC LOC. SE TĂLMĂCEȘTE, SE INSPIRĂ ȘI SE ORIENTEAZĂ TOT POPORUL DIN EVANGHELIA IUBIRII DE NEAM ȘI IUBIRII DE OAMENI. ȘI UNIȚI CU TOȚI — CĂRTURARI ȘI MUNCITORI, ORĂȘENI ȘI ȚĂRANI — ADUCEM, ÎN FRAG DE AN NOU, PE ALTARUL PATRIEI, CA PRINOS ȘI JERTFĂ, IUBIREA NOASTRĂ NE­ȚĂRMURITA DE NEAM ȘI DE ȚARĂ, TOATE PUTERILE SUFLETULUI NOSTRU, TOT CE E MAI BUN IN FIINȚA, VIAȚA NOASTRĂ ÎNSĂȘI, PENTRU O ROMÂNIE PAȘNICĂ ȘI LIBERĂ, Doamne al puterilor, n cu noi­­ fii cu poporul nostru ! ! JUSTINIAN VASLUIANUL VICARUL SFINTEI MITROPOLII A MOLDOVEI Trupele sovietice In ajutorul populației din jud. Hunedoara In ultim­­ile săptămâni în ju­dețul Hunedoara s’a resimțit lipsa de sare. Comandamentul sovietic din Deva a dat do­vadă de o largă înțelegere față de în zilele nevoile populației și de 16—18 Decem­brie o caravană de 10 mașini, condusă de d. maior Colenko, plecat la Uioara unde a în­­cărcat 25.000 kg. sare ce a fost adusă la Federala din Deva pentru a fi repartizată populației. Gestul trupelor sovietice ce au făcut tot posibilul pentru a ajuta populația țării este o nouă dovadă a prieteniei sin­cere și a încrederii pe care țara noastră câștigate din democratică a relor sovietice. part­ea popoa­r ANUL HI • MO. 383 GP&CIINÍ161TÜ Noaptea Sfântului Vasile. Noaptea misterelor tălmăcite de preot C. nonea „Seara lui sfântu Vasile „Hodinii­ plugari cu bine ! E noaptea misterelor tălmă­cite. Tainele ferecate de lanțul tradițiilor se limpezesc. In felu­rile chipuri : după șuerul vân­tului, după tăria gerului, după promoroaca de pe copaci, din grohăiturile porcului și urletul cânelui, din găvanul cămășilor de ceapă umplute cu sare, după gustul lăsat de răciturile afumate mâncate in miez de noapte, cu mămăligă caldă de popușoi cio­­caniini, după numărul și felișa­­gul urătorilor, din firele de bu­suioc ascunse în strașină, ca vrăbiile să le pună fir de pe­­teală, semn al măritișului grab­nic. Are și poporul știința lui ne­codificată. Nu că nu și-ar da seama, că unele din presupusele taine sunt născociri ale inchi­puir­i, ba dimpotrivă. Plugări­­mea își are și ea secretele ar­­tei poetice, care nu-s înțelese de cei ce mănâncă colaci ru­meni, dar nu știu cât de dure­roase sunt tăieturile de seceră sau cât de greu îi colbul dela peștelca batozei intrat, cu plea­vă, pe băierile pieptului. Gromolnicul vremii de peste an și-l răbojesc plugarii in noap­tea sfântului Vasile. Iar semnele vremii se concordă cu sămănă­­turile. De șueră vântul de la miază­noapte, străpungător ca vârfu­rile de ace, atunci ovăzul să nu se samene pe coaste, căci nu se ridică nici de-un palmac , de-i moină pân'la cântatul cocoșilor, atunci popușoii să se samene mai devreme ; iar dacă moina*i către ziuă, ploi bogate vor cădea toamnă lungă pân'la Sf. Nicolae, deci popușoii să se sumene că­tre Sfinții împărați. De se as­cund vitele în șură și privesc. Înspăimântate la urătorii de pe prispă, semn de vraiște și fur­tună este ; iar dacă boii stau li­niștiți In ocol, afară în jurul ieslei, atunci pace și bunăvoire între oameni este. Numai taina închisă In adân­ cul fântânii, taină rămâne. Căci fetele, cu lumânarea dela Înviere își caută ursita, pe care o văd sau n’o văd, dar de spus nici­odată n’o spun. Chestiunile delicate intră ln domeniul diplomației și dace , n'ar avea și sbuchinurile lansat' ’'secretele Ier . Aici, la oraș, așteptăm ora 12. Lumina se stinge, câteva tichii de carnaval împopoțonează fi­guri sulemenite, și subt tutela unui păhat cu vin se blestemă un an și se aplaudă un altul, fără să i se descifreze senzul. Radio-ul te poartă pe mapa­mond și nu-ți dă răgaz să-ți a­­mintești că susurul apelor la produșii ne vestesc alte che­mări, că scârțâitul gerului lipsă de fructe aduce iar neprimirea urătorilor și sămănătorilor bles­tem cu afurișanie al nației în­seamnă. Așadar, hodiniți plugari cu bine, căci eu, cu sufletul, tot cu voi sunt, pe-acolo „Pe la Muca-Ciuca Unde-i mămăliga cât nuca! ZIARUL MOLDOVA LIBERA urează cititorilor ei, la începutul noului an, prosperitate și fericire, în cadrul unei Românii libere, progresiste și de­­mocrate. * INSTANTANEE CE-I AIA? Răspunsul a fost net ! Sincer spunând, nu mă aș­teptam la o atât de enormă doză de ignoranță. Și doar nu eram la prima mea dis­cuție. In general, când pornesc un dialog cu un dinainte cu­­na*­­­it adversar sunt pregătit la orice surpriză pe care e­­ventual interlocutorul m­i-ar putea-o servi. De astă dată însă mărturi­sesc că am rămas mai mult decât mirat. Am stat (nu mai țin minte cât timp) aproape nemișcat și cu o furie (care din fericire nu mi-e caracte­ristică tn discuții) m’am re­pezit la dânsul. — Cum domnule „ce-i aiat. Și cum adică, dumneata n’ai auzit nici­odată despre Lu­­peni, Tatar-Bunar, Grivița...? n’ai auzit nici­odată despre aceste locuri care au rămas odioase amintiri pentru ori­care Român pe care cel puțin o clipă l-a preocupat destinul acestui neam ? Omul se uita la mine cu niște ochi holbați, cu o mină­­mai mult decât surprinsă. In fața acestor amănunte fizio­­nomice furia mi s’a topit cu aceiași bruschețe cu care tmi venise. Im­i dădeam seama de un lucru care mă desarma com­plect. Dar Intr’adevăr (și ori­cât de curios ar părea a­­ceasta) omul nu auzise nici odată nici despre Lupeni, nici despre Grivița, nici despre Tatar-Bunar. Era de o așa perfectă ignoranță în acest capitol încât presupun că nu ar fi fost în stare să-mi dea nici cele mai neînsemnate in­formații geografice, dar mite istorice. Și culmea era că de a­­proape un ceas ducea cu mine o aprigă luptă, căutând să-mi argumenteze justețea tezei sale politice antiguvernamen­tale (și prin urmare fără în­doială) „democratice". Desi­gur, ce-i puteau pe el interesa Lupenii, Tatar - Bunar sau Grivița. Suferința și lupta muncito­rilor și a țăranilor (exagerez, despre țărani mi-a spus ceva, mi se pare că mi-a vor­el­bit despre cât de fericiți ar fi țăranii să se întoarcă la moșiile boerești) nu însă nici măcar ca element cantitativ al unei fraze, cu atât mai pu­țin a unei idei. Omul era totuși membru marcant al unui prea com­promis partid politic, cunos­cut ca atare printre studenții colegi, era de statură mijlo­cie, subțirel, foarte­ bine îm­brăcat, avea părul lucios și bine pieptănat, ochelari cu ramă de aur și o mustăcioară neagră care mă obseda tot timpul discuției prin asemă­narea ei flagrantă cu o alta pe care am văzut-o foarte des. Da­r da ! mi-aduc perfect aminte : semăna leit cu mus­­tqig unui fost dictator. — y, GHIHPÜ

Next