Moldova Liberă, ianuarie-martie 1946 (Anul 3, nr. 383-458)
1946-01-01 / nr. 383
REDACȚIA I Str. Lăpușneanu 57, telefon 209 administrația Str. Lăpușneanu 57, telefon S3 ABONAMENTE Ji Naș! Provincia rEi 551# tei i luni : 4508 lei îl 7500 lei 6 luni 8500 lei ia 15S10 lei 12 luni 15.000 lei Autorități.Instituții, 50.000 pe an? Pentru muncito și stud. 10000 lei Director : Prof. UNIv. C. BALMUȘ ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ" j Mărfi 1 ianuarie 1946 IN PRAGUL LUI 1946 de C. BALMUȘ N’am apucat încă sa rupem ultima foaie din vechiul călindar, când iată că, prin undele văzduhului, ne-au sosit, triumfătoare. Veștile bune de la Moscova. Dacă anul 1945 a adus popoarelor care luptau pentru libertate biruința militară asupra hitlerismului, iar României primul ei guvern democratic și, odată cu acesta, alipirea pe veșnicie a Ardealului, știm acum sigur că anul 1946 va dărui lumii întregi mult așteptata pace. Această potolire a stihiilor lumii, atâta vreme răscolite de vânturile urii sălbatice bucură omenirea întreagă. Reprezentanții înțelepți ai marilor națiuni unite în focul crâncenelor bătălii împotriva Râului au rămas uniți și după victoria Binelui pentru ca sa poată ajuta, cu experiența lor bogată, la marea și anevoioasa operă de primenire și înoire a unor alcătuiri economice și sociale de mult răsuflate. Succesul strălucit al conferinței de la Moscova a zăpăcit însă pe înapoiații de pretutindeni. Reacționarii noștri, la auzul primelor vești bune, s’au înegrit de mâhnire, iar îndată ce au aflat totul au fost cuprinși de o panică indescriptibilă, Ieri umblau cu bombe Până atomice... prin buzunare, și așteptau cu o încredere nesdruncinatâ... izbucnirea războiului, în care ei, bieții, vedeau salvarea lumii lor roase de bâtrânețe și de boală. Acuma, complect buimăciți și dezorientați, suportă cu pasivitate înfrângerea. Dar jalnica lor stare actuală să nu ne înduioșeze, și mai ales sâ nu ne înșele. Deși partida lor e definitiv pierdută, ei vor încerca totuși sâ se redreseze. Cuiburile de „prieteni" adâpostiti prin Elveția, prin Portugalia și mai cu seamă în Spania, le vor mai da, poate, câtva timp, nădejde în cine știe ce himere. Inscuiburile de ciori din Spania și de aiurea vor fi în curând stricate, și atunci reacționarii noștri vor rămânea numai cu himerele, căci aceasta-i soarta reacționarilor de pretutindeni, a oamenilor vechi . Iar oamenii noi, îndrăgostiți de realități, de adevăr, vor lucra voioși, plini de un optimism sănătos, la temeliile cetății celei noi, care va începe sa fie înâlțatâ odată cu pacea binefăcătoare adusâ lumii de marile națiuni unite. Fericiți de izbândă, dar mereu trezi, oamenii păcii vor înfiripa o viața nouă, întemeiată pe dreptatea pentru toți cei ce muncesc, iar forma politică a vieții clădite pe dreptatea tuturor oamenilor muncii nu e alta decât democrafia, singura formă politică potrivită cu demnitatea omului. De aceea, : pragul anului 1946, privind încrezători înainte, să ne încordăm puterile, hotărâți să luptăm pentru democrație. I, pentru pace I I Mitropolia Moldovei in ajutorul studențlior In cadrul acțiunii de ajutorare a celor nevoiași, Mitropolia Moldovei și Sucevei a acordat, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, o sumă de 6 sutS mii lei pentru studenții universității „Cuza Vodă“, care fiind orfani au ramas să-și petreacă vacanța în localitate. Acest ajutor material, care se adaugă la fondul de un milion lei ce a fost acordat In jursul lunii Noembrie a. c. pentru ma sa studenților săraci, a constituit un prilej de bucurie pentru studenții și studentele cămndrie, în numele cărora d-ra Bivol, directoara căminului „Regina Maria aduce I. P. S. Sale Mitropolitului Irineu, cele mai «incert »mulțumiri. întâmpinarea Anului Nou de către muncitori In vederea întâmpinării inuilui an muncitorii ieșeni organizează petreceri ce se vor desfășura întră caldă atmosferă muncitorească. Astfel Frontul Unic Muncitoresc organizează petrecerea revelionului în sălile Bragadiru iar sindicaliștii de la C.A.M. în localul propriu. Pe marginea unui program Propunerea Comitetului Central al U. P. de a transforma această organizație într-un partid politic este rezultatul unei lungi experiențe de opoziție dar mai ales de guvernare. Congresele Organizațiilor Județene, ale regionalelor și în plus discuțiile noastre cu nenumărați fruntași ai vieii politice, toate ne dovedesc acelaș lucru: clasele noastre mijlocii au nevoe de un partid politic care să fie expresia dorințelor și nevoilor lor. Profesorii, învățătorii, avocați, doctorii, funcționarii de toate categoriile, meseriașii, comercianții și micii proprietari de la orașe și sate au nevoe a-și crea un drum nou și condiții proprii in nouile forme de viață socială. Nu-mi propun a discuta întregul program. Voi prezenta unele trăsături esențiale și unele cordrale. Voi cita chiar din introducerea procefului de program . a) Partidul se angajează să lupte pentru a creia poporului român condiții depline de securitate socială la care munca intelectuală și manuală, proprietatea, capitalul și dreapta răsulată a inițiativei folositoare economiei nationale să fie garantată. b) Partidul va lupta pentru instaurarea unui regim democratic bazat pe un parlament și un guvern ales de popor prin voința lui liber exprimată in alegeri libere, prin vot secret, direct și universal. c) Acest regim va garanta tuturor cetățenilor, fără deosebire de naționalitate, libertatea conștiinței, a presei, a întrunirilor, dreptul de asociere și respectul credinței religioase. d) Partidul va susține dreptul pentru femei de a participa fără restricție la alegeri și de a fi alese. e) Partidul acordă o deosebită alienile tineretului, conduS că trebue să i se asigure putința de a se afirma în toate compartimentele vieții sociale prin mijloace nelimitate de cultură și criterii obiective de selecționare. f) In locul nepotismului, vom impune selecțiunea de merit, în locul șomajului intelectual care lovește cu deosebire în tineret, vom lupta cu toate energiile tinere și capabile să fie folosite în valorificarea economiei nationale di ,n aparatul administrativ alarii. Merită să fie re lusă ideea , securitatea socială să fie realizată prin garantarea dreptului de muncă intelectuală și manuală. Sar părea că principiul de mai sus e alăt de evident incât programarea lui e inutilă. Nu sunt intuși prea departe timpurile când invățători absolvențt ai școlilor normale, erau alungate cu pompele din jurul Ministerului Educației, unde veniseră să-și valorifice tocmai dreptul de a munci. Dar profesorii ! Până mai erlau existat profesori și profesoare cu examen de capacitate și care de ani de zile continuau să fie suplinitori colindând orașele și târgurile țării. Comercianții această vastă categorie socială sunt supuși ei și întreaga lor familie tuturor hazardurilor și fuctuațiuniIor economice și financiare. Un comerciant în caz de boală este pur și simplu lăsat în voia soartei. O altă categorie țărând acei care ne dau pâinea cea de foaie zicete au oare asigurată existența lor, pot ei trimite copii la școală sau au mijloace suficiente in caz de boală ? Mulți răspund cu ușurință: Dacă ai avea d-la atâtia bani cât nu el ! Poate că in timpurile actuale au adunat câteva hârtii. Este cunoscut spiritul de economie și sobrietatea cu care ei isi duc viata. Nu pot totuși să nu mă gândesc la un roman al lui Biasco Ibanez „La Hort“ în care era vorba de o bătrână cerșetoare cu o faimoasă reputație de avariție; moștenitorii spre dezamăgirea lor au constatat că toată avaria bătrânii consta în hârburi poleite strânse prin gunoaie. Țăranii noștrii au hârtii, dar când nu plouă n’au porumb și grâu, iar când grâul nu are preț nu-ți poate plăti impozitele și a. m. d. Pare deci că nu e tocmai evident dreptul de a munci și securitatea socială realizată prin acel drept. De aceia programul noului partid prevede Insistente asigurări sociale reale și eficace pentru t care categoriile sociale : țărani, negustori, liberi profesioniști etc. Egalitatea în fața legilor a tuturor cetățenilor a acestei țări și libertatea conștiinței vor constitui preocupări esențiale ale noului partid. O altă preocupare a programului este de a asigura drepturi femeilor și un sistem special de protecție a „Mamei și Copilului“. Dar problema urmăririi paternității I... Complexul de legi anterioare fun(Continuare în pag. 2-a) V astăzi expiră termenul pentru impunerea întreprinderilor comerciale Astăzi 31 Decembrie 1945 expiră termenul până la care toate întreprinderile care nu sunt impuse pentru comerțul sau Industria ce exercită trebue să depună în vederea impunerilor la serviciile de constatare respective, declarațiile de impunere cerute. 1946 — ANUL PĂCII CâlcÂnd pragul anului nou, omenirea este cuprinsă de bucuria păcii aNUNȚATA DE ANUL CE s’a DUS. asemenea BUCURIE este cuprins ȘI NEAMUL nostru, ar pe. FEȚELE TUTUROR FLUTURĂ NĂDEJDEA ÎN NOUL AN, ANUL PĂCII JÂNTR*/ ACEASTA NĂDEJDE, BISERICA SE IDENTIFICA CU NEAMUL ÎNSĂ ȘI bW.BCUvăntează noul an. In biserica neamului se aprind candelele de veghe și ard, ca luminile din policandru, simțirile noastre românești, atmosfera se umple de AROMA BINEMIROSITOARE A PIETĂȚII FAȚĂ DE TRECUTUL BOGAT ÎN JERTFE PENTRU LIBERTATE. Cărturarii și conducătoriI Poporului CITesc în ceaslovul tRecUtuluI nosTRU NAȚIONAL, AL CREDINȚEI ȘI RUGII PĂRINȚILOR NOȘTRII ȘI ÎN PSALTIREA SLĂVIRII ACTELOR MART ALE LOR. VĂRCOLACII ȘI AMBIȚIOȘII DOBITORI NU-ȘI MAI GĂSESC LOC. SE TĂLMĂCEȘTE, SE INSPIRĂ ȘI SE ORIENTEAZĂ TOT POPORUL DIN EVANGHELIA IUBIRII DE NEAM ȘI IUBIRII DE OAMENI. ȘI UNIȚI CU TOȚI — CĂRTURARI ȘI MUNCITORI, ORĂȘENI ȘI ȚĂRANI — ADUCEM, ÎN FRAG DE AN NOU, PE ALTARUL PATRIEI, CA PRINOS ȘI JERTFĂ, IUBIREA NOASTRĂ NEȚĂRMURITA DE NEAM ȘI DE ȚARĂ, TOATE PUTERILE SUFLETULUI NOSTRU, TOT CE E MAI BUN IN FIINȚA, VIAȚA NOASTRĂ ÎNSĂȘI, PENTRU O ROMÂNIE PAȘNICĂ ȘI LIBERĂ, Doamne al puterilor, n cu noi fii cu poporul nostru ! ! JUSTINIAN VASLUIANUL VICARUL SFINTEI MITROPOLII A MOLDOVEI Trupele sovietice In ajutorul populației din jud. Hunedoara In ultimile săptămâni în județul Hunedoara s’a resimțit lipsa de sare. Comandamentul sovietic din Deva a dat dovadă de o largă înțelegere față de în zilele nevoile populației și de 16—18 Decembrie o caravană de 10 mașini, condusă de d. maior Colenko, plecat la Uioara unde a încărcat 25.000 kg. sare ce a fost adusă la Federala din Deva pentru a fi repartizată populației. Gestul trupelor sovietice ce au făcut tot posibilul pentru a ajuta populația țării este o nouă dovadă a prieteniei sincere și a încrederii pe care țara noastră câștigate din democratică a relor sovietice. partea popoar ANUL HI • MO. 383 GP&CIINÍ161TÜ Noaptea Sfântului Vasile. Noaptea misterelor tălmăcite de preot C. nonea „Seara lui sfântu Vasile „Hodinii plugari cu bine ! E noaptea misterelor tălmăcite. Tainele ferecate de lanțul tradițiilor se limpezesc. In felurile chipuri : după șuerul vântului, după tăria gerului, după promoroaca de pe copaci, din grohăiturile porcului și urletul cânelui, din găvanul cămășilor de ceapă umplute cu sare, după gustul lăsat de răciturile afumate mâncate in miez de noapte, cu mămăligă caldă de popușoi ciocaniini, după numărul și felișagul urătorilor, din firele de busuioc ascunse în strașină, ca vrăbiile să le pună fir de peteală, semn al măritișului grabnic. Are și poporul știința lui necodificată. Nu că nu și-ar da seama, că unele din presupusele taine sunt născociri ale inchipuiri, ba dimpotrivă. Plugărimea își are și ea secretele artei poetice, care nu-s înțelese de cei ce mănâncă colaci rumeni, dar nu știu cât de dureroase sunt tăieturile de seceră sau cât de greu îi colbul dela peștelca batozei intrat, cu pleavă, pe băierile pieptului. Gromolnicul vremii de peste an și-l răbojesc plugarii in noaptea sfântului Vasile. Iar semnele vremii se concordă cu sămănăturile. De șueră vântul de la miazănoapte, străpungător ca vârfurile de ace, atunci ovăzul să nu se samene pe coaste, căci nu se ridică nici de-un palmac , de-i moină pân'la cântatul cocoșilor, atunci popușoii să se samene mai devreme ; iar dacă moina*i către ziuă, ploi bogate vor cădea toamnă lungă pân'la Sf. Nicolae, deci popușoii să se sumene către Sfinții împărați. De se ascund vitele în șură și privesc. Înspăimântate la urătorii de pe prispă, semn de vraiște și furtună este ; iar dacă boii stau liniștiți In ocol, afară în jurul ieslei, atunci pace și bunăvoire între oameni este. Numai taina închisă In adân cul fântânii, taină rămâne. Căci fetele, cu lumânarea dela Înviere își caută ursita, pe care o văd sau n’o văd, dar de spus niciodată n’o spun. Chestiunile delicate intră ln domeniul diplomației și dace , n'ar avea și sbuchinurile lansat' ’'secretele Ier . Aici, la oraș, așteptăm ora 12. Lumina se stinge, câteva tichii de carnaval împopoțonează figuri sulemenite, și subt tutela unui păhat cu vin se blestemă un an și se aplaudă un altul, fără să i se descifreze senzul. Radio-ul te poartă pe mapamond și nu-ți dă răgaz să-ți amintești că susurul apelor la produșii ne vestesc alte chemări, că scârțâitul gerului lipsă de fructe aduce iar neprimirea urătorilor și sămănătorilor blestem cu afurișanie al nației înseamnă. Așadar, hodiniți plugari cu bine, căci eu, cu sufletul, tot cu voi sunt, pe-acolo „Pe la Muca-Ciuca Unde-i mămăliga cât nuca! ZIARUL MOLDOVA LIBERA urează cititorilor ei, la începutul noului an, prosperitate și fericire, în cadrul unei Românii libere, progresiste și democrate. * INSTANTANEE CE-I AIA? Răspunsul a fost net ! Sincer spunând, nu mă așteptam la o atât de enormă doză de ignoranță. Și doar nu eram la prima mea discuție. In general, când pornesc un dialog cu un dinainte cuna*it adversar sunt pregătit la orice surpriză pe care eventual interlocutorul mi-ar putea-o servi. De astă dată însă mărturisesc că am rămas mai mult decât mirat. Am stat (nu mai țin minte cât timp) aproape nemișcat și cu o furie (care din fericire nu mi-e caracteristică tn discuții) m’am repezit la dânsul. — Cum domnule „ce-i aiat. Și cum adică, dumneata n’ai auzit niciodată despre Lupeni, Tatar-Bunar, Grivița...? n’ai auzit niciodată despre aceste locuri care au rămas odioase amintiri pentru oricare Român pe care cel puțin o clipă l-a preocupat destinul acestui neam ? Omul se uita la mine cu niște ochi holbați, cu o minămai mult decât surprinsă. In fața acestor amănunte fizionomice furia mi s’a topit cu aceiași bruschețe cu care tmi venise. Imi dădeam seama de un lucru care mă desarma complect. Dar Intr’adevăr (și oricât de curios ar părea aceasta) omul nu auzise nici odată nici despre Lupeni, nici despre Grivița, nici despre Tatar-Bunar. Era de o așa perfectă ignoranță în acest capitol încât presupun că nu ar fi fost în stare să-mi dea nici cele mai neînsemnate informații geografice, dar mite istorice. Și culmea era că de aproape un ceas ducea cu mine o aprigă luptă, căutând să-mi argumenteze justețea tezei sale politice antiguvernamentale (și prin urmare fără îndoială) „democratice". Desigur, ce-i puteau pe el interesa Lupenii, Tatar - Bunar sau Grivița. Suferința și lupta muncitorilor și a țăranilor (exagerez, despre țărani mi-a spus ceva, mi se pare că mi-a vorelbit despre cât de fericiți ar fi țăranii să se întoarcă la moșiile boerești) nu însă nici măcar ca element cantitativ al unei fraze, cu atât mai puțin a unei idei. Omul era totuși membru marcant al unui prea compromis partid politic, cunoscut ca atare printre studenții colegi, era de statură mijlocie, subțirel, foarte bine îmbrăcat, avea părul lucios și bine pieptănat, ochelari cu ramă de aur și o mustăcioară neagră care mă obseda tot timpul discuției prin asemănarea ei flagrantă cu o alta pe care am văzut-o foarte des. Dar da ! mi-aduc perfect aminte : semăna leit cu mustqig unui fost dictator. — y, GHIHPÜ