Moldova Liberă, aprilie-iunie 1946 (Anul 3, nr. 460-530)
1946-04-03 / nr. 460
Revendicări câștigate de munctorii CFR.-iști din localitate Muncitorii C. F. R.-iști din districtul 8 clădiri, în dorința de a-și realiza o viață mai bună și mai omenească, salută cu vie mulțumire hotărîrea comitetului de fabrică de a se da lapte celor ce execută lucrări grele, intoxicându-se cu diferite gaze la sudură, sau stând toată ziua și lucrând în atelierul de fierărie, unde își periclitează sănătatea. Această realizare face parte dintr’un șir întreg de îmbunătățiri ce le-a hotărît comitetul de fabricó să le realizeze, din care remarcăm importanța pe care o va juca sportul în viața muncitorilor de la această întreprindere. Creindu-se și punându-se la îndemână muncitorilor terenul de Voley-Ball, echipamentul de Foot-Ball și o popicărie, care va fi amenajată pe terenul viran din fața stației Iași. Muncitorii C. F. R.-iști au răspuns cu multă înflăcărare In ziua de 28 Martie a. c. a avut loc la poșta locală, ședința săptămânală a Comitetului Sindical, la care au luat parte toți membrii comitetului de lucru. Ședința a fost prezidată de dl. Anhai Zamfirescu, dl. secretar Troiov Niculai, conducând desbaterile, cu care ocazie s’au discutat ■ printre altele și măsurile arbitrare ce se iau de către unii conducători ai P. T. T.-ului local, prin mutarea unor funcționari în vârstă, din serviciile poștei locale, în alte localități ale țării. Cei mutați, deși au proprietăți și gospodărie în orașul Iași, sunt mutați peste voința lor în acele localități. In acelaș timp, asupra acestor mutări, dealtfel nu s’a cerut nici părerea Sindicatului, după cum prevăd ordinile în vigoare. Cităm printre altele și cazul d-lui Văcăreanu, care a fost mutat de la Iași în Transilvania. Cazul d-sale se integrează complet în cele expuse de nul mai sus. Coresp. V. PUCHI la apelul comitetului, de a pleca la țară. Astfel pe data de 31 Martie a. c. o echipă de 25 de muncitori au hotărît să plece la țară, în vederea susținerii campaniei agricole. COMITETUL . Coresp. ALEX. VLADIMIR* Ședința de breaslă dela P. T. L lași Convocare Toți membrii comitetului sindicatului funcționarilor particulari sunt convocați la ședința de comitet care va avea loc Marți 2 Aprilie ora 6:30 p. m. la sediul sindicatului din Palatul Traian. Prezența este obligatorie pentru toți membrii. Succesul Festivalului Artistic Textil de Duminică Orară muncă justă și Cultur’a putut vedea Duminică 31 Martie a. c. în sala „23 August“ de la Comisia Locală, muncă ce a fost depusă de textiliștii ieșeni. Deși acești tineri și tinere, care lucrează zilnic pentru mărirea producției și reconstrucției țării n’au timpul necesar și pentru alte preocupări, totuși au arătat acelora care-i socoteau altă dată incapabili și-i țineau în umbră cu cultura, ce pot oamenii muncii atunci când vn * ujuau,ataigi/aunnui litull L.il cUUllll L-cull au libertatea de a se ridica. Cine a văzut acest festival a putut să-și dea seama de multe talente izvorîte din mijlocul muncitorimii. Programul condus de d. prof. Chiriac, care are toată bunăvoința pentru ridicarea secției artistice, a avut un succes mare în sala arhiplină. Datorită d-sale și muncitorilor dornici de a ieși din întuneric și a păși într’o lume nouă și liberă— se pot mândri textiliștii cu corul ce-l au astăzi. Programul a fost deschis cu Trăiască Regele, după care d. Florescu ia cuvântul îndemnând întreaga muncitorime la inițiativa artistică și culturală. Urmează coruri, recitări, Solo de voci și frumoasa piesă „Petrecere în familie“ de M. Balmuș. Sub direcția artistică a d-lui prof. Chiriac și cu talentele muncitorimii textiliste se pot evidenția: Amarandei Ion, Catargiu Ion, Nicopoi M., Selli Rotman, Buligă Geta, Selli Strul, Marcu Avram, Moga Elisabeta, Serțic și otati Maria care cântând un Solo de voce promite mult pentru viitor. Dl. Niculi, luând cuvântul, mulțumește tuturor acelora ce au avut atâta bunăvoință pentru reușita frumosului festival artistic: Coresp. PORESCU PETRU Cum se vine muncitorilor Pentru a se veni cât mai mult în ajutorul muncitorilor din localitate și pentru o cât mai bună aprovizionare prin economate, s’a ținut zilele trecute o ședință la sediul Comisiei locale a Sindicatelor Unite, la care a participat o delegație a industriașilor din Bacău, care împreună cu delegații muncitorilor au fixat următoarele rații, ce vor fi distribuite săptămânal pentru fiecare muncitor și pentru fiecare membru al familiei sale : 350 gr. mălai zilnic de suflet, in ajutorul din Bacău iar săptămânal câte trei kg. cartofi, 1 kg. fasole, jumătate kg. ceapă, un sfert kg. brânză, un sfert kg. săpun, trei sferturi kg. carne, iar lunar câte 0,400 kg. untdelemn de persoană, la următoarele prețuri: carne 4.000 lei kg. ceapa 600 lei, cartofi 300 lei, mălai 700 lei kg. Cantitățile de alimente existente în economaie se vor vinde la prețurile vechi. Delegația patronilor și a industriașilor și-a luat angajamentul să distribuie rațiile de mai sus cu regularitate. Realizările tineretului din sindicatul alimentar încă din luna Decembrie 1945 echipa culturală a Sindicatului Alimentar s’a organizat pe baze sănătoase, în urma inițiativei tineretului. In fruntea acestei inițiative se afla tânărul muncitor Raichel Constantin, absolvent al școlii de cadre a Confederației Generale a Muncii. Alături de tovarășii săi Moruzi, S. Șloim, Brișcaru Alex, și Spataru Ion au început munca. Astfel au fost înființate o școală de cadre și una de analfabeți. In luna Decembrie au fost organizate două festivaluri artistice iar din fondurile strânse s-a înființat o bibliotecă care până în prezent numără peste 280 de volume. Deasemeni a fost amenajată o sală pentru tineret, unde după o zi de muncă se poate repauza citind o carte sau un ziar. Cu acelaș entuziasm, tineretul din Sindicatul Alimentar continuă munca pentru realizarea a cât mai mult în opera de luminare a muncitorilor. Coresp. S. GHEORGHE MOSCOVA LIBERA ----- -------- îmi ill It Hill—■nimmin nr Trni kr rmmr i .....—) Un interview... inopin^i cu dl. lacob Mansdorf, directorul ștorul teatrului „Ikuf Unii din cei mai autorizați reprezentanți ai teatrului nou evreesc, insă ale cărui calități teatrale trec dincolo de cercul strict național, a fost prin localitate. D. lacob Mansdorf, căci despre d-sa este vorba, este un om de teatru cu largi legături cu lumea teatrală de pretutindeni.Foarte bine informat In ceia ce privește tendințele teatrului universal se arată a fi un adept fanatic al realismului sovietic. Adică a acelei arte teatrale care a găsit calea cea mai scurtă spre sufletul masselor largi populare, artă care a reușit să antreneze aceste masse și să le intereseze în toate marile și nobilele probleme ale spiritului uman. Desigur am profitat de faptul că d. Mansdorf a fost la noi în redacție pentru a-l antrena într’o discuție despre... teatru. Discuție, care prin modul ciudat cum a decurs a luat forma unui autentic interview gazetăresc. Căci iată cum a decurs discuția. Noi l-am întrebat: Oamenii de specialitate sunt foarte frământați de ceea ce numesc ei — criza teatrului românesc. S’au făcut anchete, cei autorizați să răspundă au dat păreri, totuși avem impresia că nu au reușit să se pue de acord. Domnie voastră ai luat contact cu teatrul nostru, sperăm că l-ați sesizat. Există această criză într’adevăr ? Teatrul românesc trece prin criza Răspunsul: Intr'adevăr teatrul românesc trece prin criză ; dealtfel nu este un fenomen izolat. Toate popoarele eliberate de teroarea fascistă își caută drumuri noi în toate activitățile și e natural să tindă spre nou și în teatru. Conducerea spirituală a teatrului românesc a sesizat în foarte mică măsură această tendință a masselor, și nu sunt dispuse deloc să o urmeze. Ea a rămas conservatoare și mercantilistă. Scopul fiind rețeta, desigur că arta suferă. Piesele și revistele sunt goale din toate punctele de vedere... Intre „nou“ și „original“ întrebare : Totuși se constată eforturi lăudabile pe care le fac oamenii de teatru de a introduce un spirit nou în teatru. Răspunsul: Nu confundați originalitatea, excentrismul cu „spiritul nou“. Scriitorii, artiștii, regizorii, încearcă în„ tr’adevăr să fie originali în expresie. Tendința de a ieși din monotonie și a interesa prin nou îi împinge la aceasta. Ei nu se silesc însă să adâncească marile probleme ale timpului, probleme ce interesează massele, ca din desfășurarea lor să scoată ceia ce le-ar antrena spre artă. Desigur, publicul trebue educat să facă discriminare între arta adevărată și divertismentele distractive. In aceasta constă tocmai arta teatrală, de a îndruma publicul spre artă prin artă. Dealtfel poate constata oricine “cât de puțină osteneală își dau regișorii din a scoate în evidență personagiile sociale din piese. Personalitatea este covârșită de scena de efect și de gluma ieftină. Foarte puțini dintre regizori își dau seama—sau vor să-și dea seama—că personagiile din piese reprezintă categorii sociale, clase, tendințe, epoci. Ceva despre... măști întrebate . Pentru că am ajuns aici, am dori să știm ce părere aveți despre încercarea d-lui I. Sava, de a introduce măștile... Răspuns: Este exact slăbiciunea despre care am spus noi sus, in goană după originalitate și după „nou“, regizorii falsificfi senzul teatrului, al pieselor și al conținutului lor social. Masca este o formă de teatru primitivă, a unor oameni care nu cunoșteau nimic din tehnica teatrului evoluat. A te întoarce la mască, după ce ai ajuns la un machiaj atât de perfecționat încât să poată reda expresii , caracteristice până în cele mai mici amănunte, este exact ca și cum ai părăsi io ia Hil Tuder*w*S prevăzută cu bac. locul în colab^. *JJ cre“,a pen.r0 3 Pr2&?a. * «“carea de a epocel min ,edit caracteristice Ce-a r[ămas locala Harn - «e» ?erSonarii moderne. institul și culoarea locala, aaca 1^7^ mes« Tiliamul“ dp »uL?malagar^fcan.3life îmbrăcate o linie de orientare întrebare de orientare? — Ca n este linia aburului ? Răspuns - Teatrul Ikuf cauta să t.Răspundă la toate întrebările ce se pun în legătură cu a criza teatrului românesc, ^^^aspirându-se din c ® nc ® PΑa t eatrului sovietic, ci aduce p *nului din popor u.n ^ea_*ru ^=u creații artistice născute din realitatea vieții de toate zilele. Dacă sau nu, asta se poate vãdea din interesul ce-i st .»uim în masse ori unde r» prezentăm. Noi prof.^. agem concepția nouă în .^»stă și chemăm forțele ti*:—*ere, sănătoase, capabile d entuziasm și de creație al £^_ -turea de noi. Și unui program de viitoar întrebare __r Ce proecte de viitor aveți ? Considere^^Snd că nu trebue să delimităm ranițele culturii, pregătim a ■ —1 din clasicii lumii. Din dramaturgia italiană, am luat Locanco deK. Gredoni. N vom prez^^^sta mai departe pe scenă pe Șcr om Alechem îl vom reedita pe jutoarea. V ^^Kiokt/adin cu Vră~>m readuce pe scenă Uriel Ac-----asta și-l vom populariza pe--------tânărul și talentatul poet----------evreu Friedman, care lucrea ~ m*s actualmente la o revistă ît^=—ipreună cu compozitorul muzical Schwartzman. Am socotit că l-am obosit pe interlock —starul nostru cu discuții. Con----siderând că cele spuse de d--------sa în mod atât de simplu și e atât de inteligibil pentru toate=i lumea, răspund destul de clar la principalele probleme c*m se pun în legătură cu art^^a teatrală, le împărtășim eu. “Tablicului interesat. t Victor Ion Popa In timp ce la Iași se reprezenta comedia plină de caldă umanitate și satiră la vechile reguli sociale „Take, Ianke și Cadâr“, din București ne-a sosit tragica veste a morții celui ce a fost Victor Ion Popa. Moldovean de origină, înzestrat cu surprinzătoare talente, pictor, scriitor, autor și director de scenă, defunctul se remarcase încă de mult în lumea artei românești, ocupând mai ales în teatru un loc în care lupta pentru realizarea deplină a scenografiei noastre. Profesor la Conservatorul di București, crela în fiecare an serii de tineri actori și regizori care aveau să ducă mai departe învățăturile maestrului. Romancier gustat, cunoscut din romanele „Velerim și Veler Doamne“, „Sfârlează cu forează“, „Maisterașul Aurel“, etc, autor dramatic apreciat din lucrările: „Cina“, „Mușcata din fereastră“, „Take, Ianke și Cadâc“, era plin de blândețe și visare moldovenească,daruri pe care le vărsa cu un farmec dialectal deosebit în toate lucrările sale. I se datorau unele din cele mai mari succese în înscenare ale ultimilor ani în capitală, având formați sub conducerea sa mulți din cei mai buni actori ai noștri. Răpit din viață în mijlocul unei vieți tinere și pline de succes, plecarea lui Victor Ion Popa dintre cei vii lasă un gol dureros și greu de împlinit în arta românească. In primăvara care a venit plecarea lui către primăveri eterne, va însemna pentru tânăra generație care-i urmează, un îndemn în mu că cinstită, fără teamă sau îndoială, cu riscul suferințelor, așa cum a făcut-o el I AL. POPOVICI CRONICA DRAMATICA Teatrul Național: O crimă celebră Oricâte acuzații s’ar aduce anacronicului gen al melodramei, scoasă din cutiile unei epoci de mult trecute, totuși nimeni nu poate nega valoarea ei uneori morală, dar mai ales patetică, inspirătoare de lacrimi și suferinți care se transmit din belșug auditorului. Pentru o anumită categorie de public, refractară din lipsa unei educații scenice la producții de valoare artistică, melodrama ține loc de lecție pentru spectacolele așa zise „grele“. Și ca dovadă că gustul pentru melodramă nu e accdental la Iași, amintim că am asistat în Capitală cu uimire la reprezentarea acestei piese de peste 500 ori, ea continuând să se reprezinte și azi. Să vedem în aceasta o deficiență a publicului, sau a direcțiunilor teatrelor ? Răspunsul ar fi fost injust, căci, după cum spuneam, aceste piese servesc la educarea unui public care fără ele ar fi cu totul refractar teatrului. Deci o primim și noi ca o parte folositoare din totul repertoriului dramatic de acest an. „O crimă celebră“ este construită după clasicele reguli ale melodramei. Intrebuințându-se o pastă groasă de patetic și simț eroic, drama se încinge din primul tablou, când o crimă oribilă se desfășoară în fața spectatorilor. Nevinovăția unui tată, care e acuzat că și-a ucis soția, având ca martor al acuzării chiar pe fiica sa, este întinsă apoi dealungul a 4 tablouri în care intervin alte acțiuni secundare ce se înoadă toate pe acelaș fir, ca apoi desnodământul fericit să bucure pe toată lumea. Puterea de mișcare a acestei piese ne-au dovedit-o lacrimile ce s’au vărsat din belșug într’o sală înduioșată. Direcția de scenă a d-lui I. R. Matache a fost deosebit de reușită. Realizarea d-sale merită toată lauda, simțindu-se o muncă intensă în care au fost presărate amănunte originale. Așteptăm pe*v litera t«la ^d-sa, înscenări tot atât de reușite pe care desigur le va duce la capăt cu succes. Dl. A. Wilkie cu puține mijloace a realizat un decor adecuat și comod. Dl. Gică Popovici în rolul ocnașului Jean Renaud a realizat o frumoasă creație, după cum era de așteptat. Totuși l-am fi preferat pe d-sa într’un rol din repertoriul mare decât în dramaticul ocnaș înlănțuit, din care a făcut un personaj veridic, fără a cădea în patetism ușor sau cabotinism. Dl. Sandu Teleajăn a încarnat un personaj nobil, cu un puternic simț dramatic și o frumoasă mișcare scenică. Dl. Mihail Grosariu a susținut partea comică a spectacolului cu vechiul d-sale humor degajat și natural. Dl. Dorel Bantaș în rolul unui tânăr conte se prezintă ca un actor promițător, în timp ce au fost 1 ■---------------- Jurn Botoșani a eliberat mai multe bonuri de lemne de foc și construcții unor prizonieri și invalizi. Un prizonier originar din Guranda a obținut și el un asemenea bon purtând Nr. 1518 din 12 IIII 1946. In pădure însă, exploatatorul Ionel Huțanu întâmplă pe posesorii acestor bonuri cu batjocură spunându-le că pentru atâta lucru nu trebuiau să meargă la Prefectură căci și așa le dădea lemne. După ce acest nerușinat harpagon, înșiră compătimirile pentru oboseala celor ce au făcut drumuri până la Botoșani, el continuă : „La mine este acelaș preț pentru toți: 12 lei kgr. corecți d-nii C. Cadeski, Șt. Alexandrescu, etc. etc. D-ra Virginica Bălănescu a reușit să însuflețească un rol fără relief, iar D-ra Ligia Bossia, pe care o vedem pentru prima dată într’un rol de amploare, s’a dovedit a fi o actriță de adâncă sensibilitate și cu mult simț dramatic. D-na Eugenia Protopopescu a prezentat o demnă ducesă, ca și D-na Florica Damian în rolul dramatic al mamei. Cu aceeași prestanță sceniară și joc amplu, B-na Mărioara Davidoglu în rolul D-nei Merac. Surprinzător de înzestrată, mica Doina Doroftei, ce cu toată vârsta puțin înaintată a „creiat“ un rol pe măsura d-sale. In notă D-ra Vera Olănescu. ST. POPA Citiții și răspândiți st.Moldova Li» Memento 9 MARȚI 2 APRILIE 1646 CHLENDHR ORT. Cuv. Titu CAT. Sf Francisc de Paula PROT. Francisc EBR. 1 Nisan 5706 Răs. soarelui 5.5) Apus. soarelui 18.42 Zile trecute 91 Zile rămase 274 1909. Moare Doamna Elena A. I. Cuza. SPECTACOLE Trianon: „Două lumi și o dragoste“ film românesc. Jurnal United-News. Sidoli: „Kenne“ Cu Anne Neagle și Brian Ahenne. Jurnal United-News. Capitol: „Aventurierii“ cu Pat și Patachon. Jurnal EXPOZIȚII Pinacoteca Statului: „Salonul Oficial al Moldovei“ pictură și sculptură. SINDICALE : Comisia Locală Sindicatul Alimentar, ședință de breaslă ora 1 a. m. Sindicatul Mict (Art. Dramatici), ședință de breaslă ora 2. fum a. m. Sindicatul Tansporturi, (hamali)edință de breaslă ora cp. m. Sindicatul Alimntar (Ospătar) ședință de breaslă ora 4 p. m. Sindicatul Contr. (Teracotiști), ședință de breaslă ora 5 p. m. Sindicatul Funționarilor Particulari ședină de comitet ora 6 jum p. m. Universitatei Sindicatul Funcț. Publici (Universitatea), ședință de breaslă ora ' p. rof. Primăria Sindicatul Funcț. Muncipali, ședință de omitet ora 5 p. m. — Penitenciarul Ganta Sindicatul tenciarului. Funcț. Penitedină de breaslă ora 7 p. n. FARMACIILE de SERVICIU Dr. Ichim. T.Epușițeanui Corso Iciu M. Cluj str. Cuza Vodă Mihail str. Bucșinescu Flach str. Socola PROCUROR DE SERVICIU Mircea Sorion str. Muzelor, 6 Hbonati-vă la „Moldova Liberă“ craci și 400 kgr. de furci“. Preț oficial lemne de foc nu are acest dușman al poporului, la totul e pentru construcție. — Șeful ^ organizației“ județene brăte^—zaiste, Pilaf, plecând Darningia în județ în comuna Uriceni unde vroia să fie o adunare.__sătenii au tăbărât asupra____i, care cu ciomegele, care și cu curele, așa incât acest cT^^ișman al poporului nu a pitut scăpa decât cu fuga. — In sate^^*| Vlădeni-Deal din comuna Frumușica au ieșit pluguri pe câmp începând de la 13 Martie. Astfel țăranul G f . Luca și-a arat ogorul, preg ^^stindu-i pentru însămânțările= de primăvară. La fel și alți săteni. j Jimarul Gh. Răi-Dorohoi !<--■ — anu și Ilie Se . 1 * rr~menea din Lozna | jud. Dorohoi, ratia No. 106 .s=au scos autori j <din 4-7 Martie , 1946 pentru t* vagon de porumb destinat populației nevoiașe din ace comună. Primarul a «—delegat pe negustorul Toadi^ T Pintilie ca să cumpere acest vagon de porumb oriunde * Ta găsi 51 Pe urmă să-l trata, ^sparte la Siret pentru speculă, lăsând astfel populația lipsitcă de porumb. _ r„ mîief sărbătorim zilei de 6 Martie a avut loc la Darabani o mare adunarim! p S. D-istă ca[? a. Participat circa 40=^00 țararu. Qpful maniș £~ ^or jad. Dorohoiu cuno acutul reacționar avocatul lacot* ^mt._ce «A facă și el adunare în d* ceastă comună a fost luat la , fugă de țărani^ care l cunosc am pe dânsul 9» ?" pe șeful, Botoșani Oficiul Economic al PrefecBacău pe care-l slujește, pi dirgîiu Maniu. Prefectul județului Bacău face cunoscut cît de comun acord cu dl. Inputernicit al Comisiei Alate de Control în județul nostru, s-a hotărît că nici un cetățan nu are voie a primi o gazdă ofițeri sau ostași sovietici fără forme de încartiruire legale și neavând viza Comandamentului sovietic. Judecătoria Urbani Bacău a condamnat pe Peisa B. Goldstein din Focșani la un an închisoare pentru furt, iar pe Iosif Mardare din județul Roman la un an închisoare și 25.000 lei amendă pentru furt de obiecte casnice în sarcina d-lor H. Strulovici și Neculai Georgescu din Bacău. Constatându-se numeroase abuzuri în sarcina primarului Theodor Stamate, obștea comunei a hotărât îndepărtarea lui, alegând în locul său pe gospodarii Vasile Cercel membru al Fronturii Plugarilor, iar ajutor de primar pe Vasile Stamate din Partidul Social-Democrat. .--------- - •" ... ,, ,-țiul Pielea, pentru a-și menține frăgezimea ei naturală, absoarbe substanțe special preparate, cari hrănesc și regenerează țesuturile. Ridurile și tenul fanat, este datorit slabei alimentări a pielei după cum arșița soarelui, uscăciunea vântului și veriațiunile de temperatură schimbă aspectul plăcut al feții. Aceste neajunsuri se pun remedia prin îngrijirea rațională a tenurilwm Crema ae 1