Moldova Liberă, iulie-septembrie 1946 (Anul 3, nr. 531-607)
1946-07-02 / nr. 531
2 Aflölu Q VA^CIBERA CULTURA ȘI ARTA Reactualizări Spiritul francez spiritul clasic Problema veche a raporturilor dintre spiritul francez și spiritul clasic se află reactalizata odată mai mult în această jumătate a veacului XX, când „tumultul romantic“ se vede iar față în față cu disciplina clasică. Insă împotriva ideii de echivalență între noțiunile de spirit francez și spirit clasic, manifestările secolului XX oferă posibilitatea unei diferențieri oarecum precise. Schematic, putem distinge din caracterele atribuite sferei largi a spiritului clasic francez, ceia ce ar putea constitui caracterele esențiale ale spiritului francez și ceia ce ar constitui tendințele temporale ale acestui spirit, exteriorizate prin clasicism. Caracterele esențiale ale spiritului francez ar putea fi reduse la două: idealul umanist, cultul valorii spirituale și valorificarea omului șidealul duratei, a prelungirii existenței prezente pentru a dobândi o durată dincolo de timp. Pentru primul caracter, linia Montaigne-Valéry e semnificativă: Aplicate la întregul curs al manifestărilor spirituale franceze, aceste caractere esențiale par să răspundă în întregime. Catolicismul, de la misticismul evului mediu, apoi de la Pascal și până la Claudel, relevă „mizeria și grandoarea omului“ durându-i totodată o permanentă, prin încadrarea sa în lumea eternă a lui Dumnezeu și prin viața viitoare care prelungește în veșnicie existența omului „eu D-zeu“. Liberalismul francez tinde să creeze omul liber pentru o societate care permanentizează omul prin totalitatea manifestărilor sale sintetizate în asociația ideală a drepturilor omului. însuși romantismul nu reacționează decât convertind omul în ea, prelungit în durată prin slăbiciunile eterne care leagă generațiile de oameni. Culul tiurii CCKßi Cuc nativat în modernism, capătă în spiritul francez semnificația omului căutat tocmal în permanenta absolută de „dinainte de spirit“. Expresia spiritului francez, prin tendințele sale, ar putea fi reprezentată astfel, printr-o schemă sumară : 1. Tendința clasică : a) rațiune ; b) claritate ; c) concepîia omului static. 2. Tendința romantică : a) afectivitate (subconștient); f) confuzie (hermetism) ; c) conul dinamic (dostoiewskien). 3. Tendința (epr. de ex. de intermediara, sec. XVIII); a) claritate și confuziune (prin sistem și diversitate); b) rațiune (în principiu) și afectivitate (se presimte, însiderat de pildă, romantismul). c) omul, e cunoscut în două etape : se caută „corectarea tradiției, apoi tradiția e răsturnată in numele omului adevărat, natural, pe care tradiția îl falsifica. In cadrul acestei scheme, clasicismul ar putea fi definit manifestarea spiritului francez, în care cele două caractere esențiale ale sale se găsesc exprimate prin rațiune, claritate și concepția omului static. In schema caracterelor clasicismului, spiritul francez se regăsește: S Claritate. [1. unitate (ordine, arhitectură, echilibru): 2. concentrare (economia mijloacelor de exprimare, totalitate, integrare). 3. simplitate, 4. valoarea inteligbilă a cuvintelor. II. Rațiunea 1. Reguli conducătoare 2. cultul adevărului (natura’i'impersonalitate’i' obiectivism). 3. „Sofilesse“ (înțelepciune și cumințenie) ; a) asimilări.,) modele consacrate, c) Wi^des/se-rezervă-pudoare (v. #cjide). d) banalitate, in sensul lui Gide( opus particularului, pentru a fi durabil, permanent. (Dt, altfel expresia lui Gide e nefericită pentru că banalitatea dualitate și el căuta atemporalitatea V t III, Omul static, legal cu el însuși opus tipului dostoievskian. 2. universal (opus individului) 3. etern (opus accidentalului și actualului. . ..arta ° clasică când nu e adoptată unuidivid, ci unei societăți“ Valéry). Ca oricare schemă aplicată unui fenomen spiritual, schema de mai sus prezintă preciziune și claritate, desigur în dauna complexității sale indestructibile. Totuși diferențierea se impunea și schema e procedeul ei propriu. "S • SAVIN BRA TO” - i SIF. RONTISPICIO ^ A J* ^ ** ac - - „Caetete de poezie. Unul din efectele pozitive ale "„reorganizării" Revistei Fundațiilor Regale a fost eliminarea unui gros,strat de mâl versificat care i se depunea lunar pe un număr nepermis de mare de pagini. Iată însă că brigada poeta- Șirilor s’a „reorganizat“ și dânsa,,s’a sistematizat, și-a strâns râmturile și a năvălit din nou în piața literara apărată de blindajul galben al unui seducător întitulat „Getei de poezie“. Sondații cu liră de tinichea întrec numărul de douăzeci și totuși parcurgerea întinselor,,suprafețe'’ versificate lasă pe limbă un unic gust diluat de leșie; urechea re jine.im singur sunet răgușit sin, care se topesc manierele celei mai' variate,“ dela teribilismul decadent gen Constant Tonegaru (loan I. Horga : „Știi, în fiecare noapte sunt poet mar éff&etc...) până la caricaturale imitații barbiene : „Lumină Formată Din aburele Turbure Al unui Deleterater la George Magher-Iimprecațiuni moartea unei stele sau sforăitoare declamații pretendente la filosofie lirică cu prefață explicativă (Dl. Petru Dumitriu din ale cărui „Șapte poeme“ trebue să ne mulțumim a cita următoarea cugetare: „O spirit al meu, adevărul ? abis sus, abis jos. Adevărul ? Poate spiralele umflăndu-se amețitoarele spiralele lumii?“) inspresia fina cea mare constă însă în a camufla această hoardă înlătoare sub mantia venerabilă a câtorva mari poeți ai noștri care deschid „capiul de poezie“. Tudor Arghezi spune „o vorbă“ delicioasă, în loc de prefață tinerilor pretendenți la poezie, înștiințându-i că orice încercare de a deschide „lacătul cu șaptesucituri“ al poeziei „va fi primită bine și cuviincios“, fără însă a uita să-i avertizeze pe imberbii birou lustruit și cameră la etaj, redingotă și colaborarea plătită“ că iorul vanității e inestetic, fudulia ininteligentă și vieumanăi povățuindu-i să nu dea de rușine „nici pe baciul care a gândit cu bâlul în țărână Miorița, nici pe meșterii vechi, ai opaițului cu fundul rânced și ai candelei cu ieșiia grasă" căci „Cântecele, din toate cele mai frumoase, au fost scrise pe întunerec“. Dar, ce folosi Conținutul „Caietelor de poezie“se arată[că spadasinii nouei poezii romăneșt au aprins încă 4 becuri în afara de cel permis de, Arghezi, și-au uns bine pleteleȚcm,briliantină să nu le cazăm pe ochi,*. au pus peniță* nouă de aur la stilou și au continuat să scries cu talpa triplă a pantofilor malagambiști. „Seceta mare*5 S,el intitulează „schița pentru un poetic“ publicată de Tudor Arghezi în „Quetele de poezie“ș.Poemul reia tema „Blestemelor“ pe care însă le scoate din planul pur al invectivei dirijându-le în sensul pamfletului social. Fără a putea atinge intensitatea originalului se realizează totuși insule mărețe de poezie . E blestemată brazda trufiei nesătule Să nu-și mai verse 'n care porumbul și’n pătule, Și ‘n foile chircite să iasă, de amiază, In loc de ciucălae, știuleți de căcărează, Că 'n boabele culese, strivită ’n fiecare. Zăcea c’un fir de sânge broboana de sudoare Blestemele 'mpletite laolaltă V’ajung de-aci cu biciul și ’n lumea cealaltă Mihail Csiaharan 7 ne oferă câteva poeme cu îngeri, crini, și paradisuri „pe ’mnopiaf. Se reeditează mitul poetului inger, profet, și mag în versuri de factură mailarmeană uneori de o mare frumusețe . Să nu te oprească acele reci spaime ale furtunii, O galben prinț și încoronatul lumii! Din geana ’n ceață albastră o Ar sta ca carl" (Prin lumea cu păcate) dacă am omite meritul solitar în oceanul acestei platitudini juvenile al lui Alexandru Lungu. „Familia“ e un poem de „idei", terna fiind regăsirea în ochianul sângelui a continuității biologice a strămoșilor răsfirați dealungul mileniilor. Farmecul poemului rezultă însă din zicerea ,simplă liturgică a versurilor care cad, grave, severe. In general cadrul liric este obținut, prin dilatarea până la dimensiuni cosmice de vis, „sângelui“; i . „simt cum ,femeile lor enorme cu solduri de piatră respiră fierbinte și gem m aorta mea ca’ntr’o peșteră— aud apoi prin sângele meu un ropot amețitor de copitee prima vânătoare de cai, sângele meu e o stepă febrilă.... Am fi nedrepți BA Tudor Mușatescu este autorul care deține un record în ceia ce privește lucrările sale dramatice. In momentul de față i se reprezintă simultan: La București „Al 8-lea păcat“ și „Profesorul de franceză“. Recent ne-au vizitat în Iași două turnee cu piese de-ale sale : „Madona“ și „Domnișoara Butterfly“. In turneu se mai află prin țară și o companie care reprezintă piesa sa, „Visul unei nopți de iarnă" care s’a jucat în această stagiune și la Iași. Deasemeni se mai poate vedea pe ecranele cinematografelor și filmul românesc lucrat după piesa de mai sus. Dacă mai pomenim că T. M. este și colaborator,la toate producțiile revistice din București, se vede că avem dreptate că e vorba de un record ? Dar de ce calitate ? Mihail Crama ultimul premiul pentru poezie al Fundațiilor Regale, va apare cu volumul său de poeme în curând facKjfi așgjggaaBBBffliiSHttaaa; A. R în vitrinele librăriilor. Mărgarinta Zamfirescu, este o tânără debutantă pe scena Teatrului Național care s-a relevat cu un succes net atât în producția de sfârșit de an Conservatorului cât și în opereta „GHEIȘA11. Nu ne îndoim că va fi utilizată acolo unde o indică talentul d-sale. * „Vânzătorul de păsări“ și „Mademoiselle Nitonelle“ urmează în repertoriul operetei din această stagiune. * Strălucitul traducător al lui Pușchin, Essenin și Lermontov, d. George Lesnea, oferă curând publicului cititor în noi traduceri din literatura rusă. * Cu deosebită satisfacție a fost primită în lumea artiștilor plastici, acordarea premiului Național de pictură la doi din maeștrii artei românești: Francisc Șirato și N. Dărăscu. Astă seară, fia Trafinul Național Ion al Vădinii cu Pop Marțian și Vestor Aldonescu Astă-seară poposește în Iași turneul teatrului Filotti din Capitală care reprezintă pe scena Teatrului Național, la ora 7, comedia „Ion al Vădinii“. Piesa, datorită cunoscutului scriitor N. Kirițescu posedă reale calități ansamblul turneului în frunșite cu A. Pop Marțian și Victor Antonescu, nume de mult consacrate pe scena românească ne îndrituește să scoatăm un binemeritat succes pentru astă seară. se caută zilnic și se plătesc bine Funcționari (e) de birou. Deci atât Dv., cât și copiii Dv. pot învăța în foarte scurt timp și convenabil, fie: BACTILOGRAFIA (Mașina) de scris), care se poate învăța de ORICINE, la orice vârstă și cu oricâte clase de Școală, fie: STENOGRAFIA, CONTABILITATEA CORESPONDENȚĂ, LUCRĂRI de BIROU, sau LIMBI STRĂINE (Engleza, Rusa, franceza și Germana). SCRIU, COPIEZ și TRADUC orice acte, corespondență etc. în și din limbile de mai sus. Adresați-vă la ȘCOALA de STENO - DACTILOGRAFIE din Pasajul BANU Nr. 2 (lângă Cinema Capitol). In toiul examenelor (Continuare din pagia) așteaptă miodul să Intre la oral îți oferă ocazia să asculți tot pomelnicul de la Max Dissoir, Karl Rosenkrantz și alți „urâți“ — cum le spun studenții—care s-au ocupat cu analiza operei de artă, cei care au dat de pe o parte din examenul se confiscă în grupul lor și se duc val-vârtej pe scări până la afișier unde s’au pus rezultatele de la Filologia comparată. Și după cum rezultatele sunt sau nu satisfăcătoare fețele celor ce privesc lista devin triste sau vesele și ochii râd sau chiar încep să plângă. —Bată-le-ar tristețea de examene spune mai mult ca pentru sine o studentă care probabil a luat Pedagogia numai cu satis. Stagiul de§© cantină Despre ordinea precisă a examenelor, despre modul cum se examinează cât și despre toate accesoriile referitoare la problema ca atare a examenelor, afli cu prisosință la mase de la cantină. Fie că ești la Sărărie ori la căminul „Regina Maria“ în timp ce-ți faci „stagiul“ de jumătate de oră la coadă, iar la ghișeu ți se servește deja masa celor ce pretextează cazuri: „ urgență, afli tot ce e noua legătură cu examenele. Astfel aici se știe că Administrativul s’a terminat, că la 1 Iulie e teza la Finanțe, și că 100 studenți vor pleca după 20 Iulie la mănăstiri prin grija Sf. Mitropolii.Tot la cantină se schimbă și se confruntă diferitele ediții ale aceluiași curs, se pun de acord diferendele și se trec în revistă toate mențiunile publicate în cele 27 afișiere ale Universității. Și’n timp ce ultimului student din coadă i se perforează cartela de masă și-și primește porția cel ce-a luat masa primul a intrat din nou în febra examenului de după amiază. Comisiile de bacalayreaf ^ fewetic (Continuare din pag. l-a) d-na Apostu româna Iași ; D. Miron franceza Iași ; Aurel Rotundu istoria P. Neamț; Vasile Velea geogr r P. Neamț; Virgil Dobrescu filosofie Buc. Haralamb Mihăilescu latina P. Neamț; Alex. Bera și nat. C. Lung; Margareta Gheorghiu fiz. chimice Iași. Com. Nr. 61 Roman ; Localul lie. „Roman Vodă“. Dau examen: fie. ’băieți și fete Roman. » Președ. C. Parienie, matematici prof. univ. Iași. Membri : Al. Epure ’romana Roman; Gh. Nichiteanu, franceza Roman ; Valeriu Popovici, istorie Roman; file Ploșniță, geografie Roman; V. Simionescu, filosofie Roman ; Irina Botezat, latina Buc. ; ,F. Zicmac, șt. naturale Roman ; 1. Teodorescu fiz. chimice P. Neamț. Com- Nr. 62 Vaslui; Localul lie: „M. Kogălniceanu". Dau examen: fie. băieți și ortodox fete Vaslui și băieți și fete Huși. Președ. Epure prof. univ. Timișoara și nat.; D. Cocoș, româna Craiova ; Aurelian Gâdei franceza Huși; D. Altinoff, istorie P. Neamț ; Maria Moțoc, geografie Bacău ; 1. State, filosofie Iași ; Palade, latina C. Lung Moldova ; Nina Dima; Hr.chimice Galați; C. Borș, maternei. P. Neam. Parcă la „Bursa Neagră" (Continuare din pag. l d) asupra lor „marfa dela foc“, tot ce are asupra sa. Un adevărat dans al stylourilor, ceasurilor. Unul a încercat să se descotorosească de un pachet cu valută străină. Dar e prea târziu: surprinde la timp orice Poliția mișcare. Au fost găsiți zeci de traficanți de valută străină și aur, descoperindu-se asupra lor ceasuri, inele de aur, bancnote și monede străine. A doua zi dl. comisar șef Crețu Ilie din Insp. Reg. de Poliție, comisar Postudor Mihail din poliția judiciară și comisar al. Axel Ioachim, au efizotnat unui ficilm control în Bulevardul Ferdinand. Și de astă dată rezultatul a fost din cele mai fructuoase. Au fost găsite zeci de kilograme de mezeluri dosite și fără acte justificative ce erau speculate, rom, într’un magazin de galanterie sau mari cantități de pânză, găsit mătase și lingerie de proveniență dubioasă. Intr’un magazin s’a găsit camuflat în lada cu gunoi un... aparat de radio. " Peste tot numai afaceri veroase, făcută în întunericul „bursei negre.“ Statul este astfel frustat de miliarde de lei.Mărfurile au fost confiscate iar infractorilor li s-adresat acte de contravenții, întreaga cantitate de mezeluri a fost dată spitalelor din localitate. ȘCOA LA NORMALĂ „VASI.E.LUPU“ IAȘI aduce la cunoștința celor interesați, că Duminică 7 iulie 1946, la orele 10 dimineață, în cancelaria școalei normale de învățători „Vasile Lupu“ Iași, va avea loc Adunarea Generală a Comunității Școlare, a acestei școli, cu următoarea ordine de zi : Darea de seamă asupra gestiunei anului trecut Votarea proiectului de buget pentru exercițiul 1946 - 1947. In cazul când în această zi, nu se va întruni numărul legal de membri, se va ține a doua ședință Duminică 14 Iulie 1946, ora 10 dimineață, în acelaș loc, când ședința se va ține cu oricare va fi numărul membrilor prezenți. Președintele Comitetului Școlar Profesor Universitar, Dr. V. RÂȘCANU Secretarul Comietului Școlar Director, Petru Todicescu MEDIC DE SPITAL Hr. S. Țucherman Specialist în: Boli și operațiuni Genito-Urinare BOLI SEXUALE, Cons. 3-6 d. a. 7-8 luni. seara Strada Bărboi Nr. 17 HMBKKMMM sst HIB si MC Tringaia Taa I SUFERaȚI ! ; Mă asignsă picioarele ? Folosiți Masador Union SO VEȚI FI FELICIT. Cereți-1 pretutindeni Memento LUNI 1 IULIE 1946 CALENDAR ORI: L-ții Cosma și Damiani CAT. Lâng. D. N. I. CristoS PROT. Teodost EBR. 2 Tamuz 5706 Răs. soarelui 4.36 . Apus. soarelui 20.3 Zile trecute 191 Zile rămase 184 spectacole Trianon: „Absente nemotivate“. Jurnal. Sidoli: «Se lasă noaptea Jurnal. Capitol: „Vanine Vanini Jurnal. Phoenix: „Intre noi fetele*. Jurnal. Scala : „Bai mascat*. Jurnal. FARMACIILE de SERVICIU Werner Piața Unirii Catrina X. C. Brătianu Fischman Anast. Pana PROCUROR DE SERVICIU Ion Hurmuzache Muzelor 12 J CONTRA PLOȘNIȚELOR NUMAI ESENȚA CONCENTRATA „PLOTOX 93 si Efect uimitor, rapid și eficace. Primul produs veritabil, cereți pretutindeni esența LOTOX“ PARCMATUL TRIBUNALULUI 6/Ș8 D-na Anisia Plutenschi, domiciliată în Iași, str. Baciu Nr. 15, prin cererea înregistrată la acest Parchet sub Nr. 13982 din 8 Iunie 1946, cere reconstituirea actului său de căsătorie, fiind căsătorită lin data de 6 Noemvrie 1933 cu Teodor Plutenschi, în comuna Vlad Rașcov jud. Soroca. Noi, Primul Procuror al Tribunalului Iași . In conformitate cu dispozițiunile art. 3 din Decretul- lege Nr. 4062 din 14 Decemvrie 1940, referitor la reconstituirea actelor de stare civilă, ale refugiaților, invităm autoritățile și persoanele care dețin extractul sau alte înscrisuri referitoare la actul a cărui reconstituire se prin petițiunea de mai cere sust să le depună de urgență la Parchetul acestui tribunal. Prim Procuror: Ioan Hurmuzachi Dr. H I. Herșcu a reluat consultațiile pentru BOLD INTERNE ÎN STRADA COST. NEGRI 53 (alături de fostul cabinet sinistrat) Cons. 8-10 a. m. — 4-7 p. m MERCIUSTUUE -fEATRUL NAȚIONAL ^June Continuiar@a marelui succes GHEIȘA operetă în 8 tablouri de Sidney Jones 8( M-i3)P2 T BilE FASTUOASA, MUZICA, COR, BALET Biletele la Agenția „ORPHEU“ I ^ CRONICA DRAMATICA Teatrul Național: „ GHEIȘA Am asistat cu o deosebită curiozitate la deschiderea stagiunei de operetă în vara aceasta la Teatrul Național. Pusă sub egida Sindicatul Mixt de Artiști, Ziariști și Instrumentiști această înjghebare își propune ca scop inițial, să ofere o distracție recreativă ieșenilor pe timpul verii. Idea a fost deosebit de reușită, cu atât mai mult cu cât prin ea, s’au utilizat o serie de elemente înzestrate ce nu-și găsiseră mat valorificare, făcându-ne tot octavă. sperăm în deschiderea aprofiată a unei opere a Moldovei la Iași, „Gheișa“ ,opereta lui Sidney Johnes, este o replică tot muzicală la opera Butterfly. Subiectul unei operete este de obicei în afara oricui analize critice, opereta trăind prin muzică și mișcare. Un factor inițial, poate esențial al unei operete este și fastul. Decorurile strălucitoare, costumele cu solzi de aur, baletistele plutind în văluri înspumate în timp ce scenele se rotesc amețitor sunt oarecum o imperioasă necesitate de desfătare a ochiului unui spectator de operetă. Că au înțeles aceste condiții ne-a dovedit-o Lubitsch, în „Văduva veselă“ și regisorii americani care au utilizat livrete de operetă. In aceste condiții am avut «n accesoriile e i de operetă cu țiare fără a fi totuși săracacioasa. Este un merit cu atât mai mare" a lor care au organizat spectacolul cu cât greutățile au fost și ele mari. Ea mai avea de făcut "următoarele observații f*:* 1. Textul a fost revizuit, numai în sensul unei adaptări revuistice dar nu actualizat" Astfel ar fi trebuit ca gagurile să fie aduse la asimilarea spectatorilor moderni, praful anacronic din foile vechiului livret să fie șters pentru a nu mai întâlni de exemplu „chesti" cu coada care se face peste tot, când subiectul a fost epuizat încă de ani. Ne amintim de un cuplet delicios debitat de H. Nicolaide în aceeași operetă). 2. Muzica ar fi trebuit și ea revizuită având uneori lungimi inutile. Trebuiau păstrate numai bucățile de efect pe care spectatorul să le ducă cu el la sfârșitul spectacolului. Direcția de scenă a d-lui I. Dincu Xenofon, a fost pe cât de dificilă în greutățile pe care a trebuit să le înfrângă, pe atât de realizată. Este cunoscută lipsa de joc scenic al cântăreților în genere, și cu toate acestea d-sa, a reușit să scoată frumoase momente dramatice și tot atât de gustate clipe comice. Ansamblul s-a prezentat astfel sub conducerea d sale, frumos îngrijit, fiind unul din punctele succesului. Muzica operetei „Gheișa“ este deosebit de melodioasă și sprintenă. Orchestra a fost dirijată cu pricepere de dl. I. Nosek. Deasemenea remarcăm un frumos cor aranjat de dl. Carp. Interpreții se pot împărți în două categorii, de o parte cântăreții, de alta actorii, existând bineînțeles și o grupă intermediară ce cuprinde pe acei care se bucură de ambele daruri. D-na Ec. Carp, cunoscută din opera „Traviata“ cu un glas de înaltă factură a compus o „Mimoză“ înzestrată cu mult farmec. D-ra Aurora Râpeanu a fost cea mai adaptată genului din întreg ansamblul. Cu grație și temperament, d-sa a prezentat o Rolls-Molli, cu adevărat din țara operetei. D-ra Liana Budescu, în rolul unei englezoaice a fost pe linia frumoaselor d-sale compoziții dramatice din acest an. A jucat cu spontaneitate și vervă. D-ra Mărgariita Zamfirescu, este un talent remarcabil în a cărui realizare ne încredem. Cu o voce frumoasă și o statură de o gravă D-sa a interpretat cu distincție, succes rolul Juliette deși acesta nu-i convenea genului d-sale. D-ra Aurora Ardeleanu a avut un joc simpatic, relevându-se mai cu seamă într-un dans de caracter. D-rele Vera Olănescu și Mariana Danielache au jucat cu vervă și grație rolurile a două mici gheișe. Dl. D. Guga, în rolul junelui prim, a jucat frumos ajutat de o voce de bună calitate. Mai târziu, când tracul debutului se va fi risipit, sperăm că d-sa va fi un tenor de bună clasă. Dl. N. Șubă în marchizul Imazi, a creiat o mască cu o deosebită priză în public. Dl. Șt. Dăncinescu, același excepțional talent figura unui chinez, a realizat până la amănunt într o compoziție cu adevărat de maestru. DL Puiu Simionescu ne-a prezentat un personagiu plin de haz... înălțime și greutate ! Intr’un rol secundar, dl. Victor Popovici și-a arătat vocea frumoasă. Dl. I. Mihăilescu, este un talent în plină ascendență ca și d-nii C. Mihăilescu și I. Dima care au jucat rolurile unor tineri ofițeri. Dansurile au fost aranjate cu grație și deosebită pricepere de d-na Nutzi Grunea, iar decorurile sugestive se datoresc d-lui A. Wilkie. In general recomandăm „Gheișa“ ca un spectacol reconfortant. Cei care au asistat la reprezentație au recunoscut că „Gheișa" e într’adevăr un „răcoritor“ spumos binevenit pe timpul caniculei. AL. P. a