Moldova Liberă, iulie-septembrie 1946 (Anul 3, nr. 531-607)

1946-07-02 / nr. 531

2 Aflölu Q VA^CIBERA CULTURA ȘI ARTA Reactualizări Spiritul francez spiritul clasic Problema veche a raportu­rilor dintre spiritul francez și spiritul clasic se află reacta­­lizata odată mai mult în a­­ceastă jumătate a veacului XX, când „tumultul romantic“ se vede iar față în față cu dis­ciplina clasică. Insă împotri­va ideii de echivalență între noțiunile de spirit francez și spirit clasic, manifestările secolului XX oferă posibili­tatea unei diferențieri oare­cum precise. Schematic,­ putem distinge din caracterele atribuite sfe­rei largi a spiritului clasic francez, ceia ce ar putea con­stitui caracterele esențiale ale spiritului francez și cei­a ce ar constitui tendințele temporale ale acestui spirit, exteriorizate prin clasicism. Caracterele esențiale ale spiritului francez ar putea fi reduse la două: idealul um­a­­nist, cultul valorii spirituale și valorificarea omului și­­­­dealul duratei, a prelungirii existenței prezente pentru a dobândi o durată dincolo de timp. Pentru primul caracter, linia Montaigne-Valéry e sem­nificativă: Aplicate la întregul curs al manifestărilor spiri­tuale franceze, aceste carac­tere esențiale par să răspun­dă în întregime. Catolicismul, de la misticismul evului mediu, apoi de la Pascal și până la Claudel, relevă „mizeria și grandoarea omului“ durân­­du-i totodată o permanentă, prin încadrarea sa în lumea eternă a lui Dumnezeu și prin viața viitoare care prelun­gește în veșnicie existența o­­mului „eu D-zeu“. Liberalis­mul francez tinde să creeze omul liber pentru o societate care permanentizează omul prin totalitatea manifestărilor sale sintetizate în asociația ideală a drepturilor omului. însuși romantismul nu re­acționează decât convertind omul în ea, prelungit în du­rată prin slăbiciunile eterne care leagă generațiile de oa­meni. Cu­lul t­iurii CCKßi Cuc na­tivat în modernism, capătă în spiritul francez semnificația omului căutat tocmal în per­manenta absolută de „dinainte de spirit“. Expresia spiritului francez, prin tendințele sale, ar putea fi reprezentată astfel, printr-o schemă sumară : 1. Tendința clasică : a) ra­țiune ; b) claritate ; c) con­­ce­pîia omului static. 2. Tendința romantică : a) afectivitate (subconștient); f­) confuzie (hermetism) ; c) c­­onul dinamic (dostoiewskien). 3. Tendința (epr. de ex. de intermediara, sec. XVIII); a) claritate și confuziune (prin sistem și diversitate); b) rațiune (în principiu) și afectivitate (se presimte, în­siderat de pildă, romantis­mul). c) omul, e cunoscut în două etape : se caută „corectarea tradiției, apoi tradiția e răs­turnată in numele omului a­­devărat, natural, pe care tra­diția îl falsifica. In cadrul acestei scheme, clasicismul ar putea fi definit­ manifestarea spiritului fran­cez, în care cele două ca­ractere esențiale ale sale se găsesc exprimate prin rațiu­ne, claritate și concepția o­­mului static. In schema caracterelor cla­­sicismului, spiritul francez se regăsește: S Claritate. [1. unitate (or­dine, arh­itectură, echilibru): 2. concentrare (economia mijloacelor de exprimare, totalitate, integrare). 3. sim­plitate, 4. valoarea intelig­­bilă a cuvintelor. II. Rațiunea 1. Reguli con­ducătoare 2. cultul adevăru­lui (natura’i'impersonalitate’i' obiectivism). 3. „Sofilesse“ (înțelepciune și cumințenie) ; a) asimilări.­­,) modele consacrate, c) Wi^des/se-re­­zervă-pudoare (v. #cjide). d) banalitate, in sensul lui G­ide( opus particularului, pentru a fi durabil, permanent. (Dt, altfel expresia lui Gide e ne­fericită pentru că banalitate­­a d­ualitate și el căuta atem­poralitatea V t III, Omul static, l­­egal cu el însuși opus tipului dostoi­­evskian. 2. universal (opus individului) 3. etern (opus accidentalului și actualului. . ..arta ° clasică când nu e adoptată unui­divid, ci unei societăți“ Va­­léry). Ca oricare schemă aplicată unui fenomen spiritual, sche­ma­ de mai sus prezintă pre­­ciziune și claritate, desigur în dauna complexității sale indestructibile. Totuși dife­rențierea se impunea și sche­ma e procedeul ei propriu. "S • SAVIN BRA TO” - i SIF. RONTISPICIO ^ A J* ^ *­* ac - -­ „Caetete de poezie. Unul din efectele pozitive ale "„reorganizării" Revistei Funda­țiilor Regale a fost eli­minarea unui gros,strat de mâl versificat care­ i se depunea lunar pe un număr nepermis de­­ mare de pa­gini. Iată­ însă că brigada poeta- Șirilor s’a „reorganizat“ și dân­sa­,,s’a sistematizat, și-a strâns râmturile și a năvălit din nou în piața literara apărată de blin­dajul galben al unui seducător întitulat „Getei de poezie“. So­­­n­dații cu liră de tinichea întrec numărul de douăzeci și totuși­­ parcurgerea întinselor,,su­prafețe'’ versificate lasă pe limbă un unic gust diluat de leșie; urechea re­­­ jine.im singur sunet­ răgușit sin, care se topesc manierele­­ cele­i mai' variate,“ dela teribilismul decadent gen Constant Tonegaru (loan I. Horga : „Știi, în fiecare noapte sunt poet mar­ éff&etc...) până la caricaturale imitații bar­biene : „Lumină Formată Din aburele Turbure Al unui Deleter­ater la George Magher-Iimprecațiuni moartea unei stele­ sau sforăitoare declamații preten­dente la filosofie lirică cu pre­față explicativă (Dl. Petru Dumitriu din ale cărui „Șapte poeme“ trebue să ne mulțumim a cita următoarea cugetare: „O spirit al meu, a­­devărul ? abis sus, abis jos. A­­devărul ? Poate spiralele um­­flăndu-se amețitoarele spiralele lumii?“) inspresia fina cea mare constă însă în a camufla a­­ceastă hoardă înlătoare sub mantia venerabilă a câtorva mari poeți ai noștri care des­chid „capiul de poezie“. Tudor Arghezi spune „o vorbă“ delicioasă, în loc de prefață tinerilor pretendenți la poezie, înștiințându-i că orice încercare de a deschide „lacătul cu șapte­­sucituri“ al poeziei „va fi primită bine și cuviincios“, fără însă a uita să-i avertizeze pe imberbii birou lustruit și cameră la etaj, re­dingotă și colaborarea plătită“ că iorul vanității e inestetic, fudulia in­inteligentă și vieuman­ăi povățuindu-i să nu dea de rușine „nici pe ba­ciul care a gândit cu bâlul în țărână Miorița, nici pe meșterii vechi, ai opaițului cu fundul rânced și ai can­delei cu ieșii­a grasă" căci „Cân­tecele, din toate cele mai frumoase, a­u fost scrise pe întunerec“. Dar, ce folos­i Conținutul „Cai­etelor de poezie“se arată[că spa­dasinii nouei poezii romăneșt au aprins încă 4 becuri în a­­fara de cel permis de, Arghezi, și-au uns bine pleteleȚcm,brili­­­antină să nu le cază­m pe­ ochi,*. au pus peniță* nouă de­ aur la stilou și au continuat­­ să scries cu talpa triplă a pantofilor malagambiști. „Seceta mare*5 S,el intitulează „schița pentru un poetic“ publicată de Tudor­­ Arghezi în „Quetele de poezie“ș.Poemul reia­­ tema „Blestemelor“ pe care însă le scoate din planul pur al in­vectivei dirijându-le în sensul pam­fletului social. Fără a putea atinge intensitatea originalului se realizează totuși insule mărețe de poezie . E blestemată brazda trufiei nesătule Să nu-și mai verse 'n care po­rumbul și’n pătule, Și ‘n foile chircite să iasă, de amiază, In loc de ciucălae, știuleți de căcărează, Că 'n boabele culese, strivită ’n fiecare. Zăcea c’un fir de sânge bro­boana de sudoare Blestemele 'mpletite laolaltă V’ajung de-aci cu biciul și ’n lumea cealaltă Mihail Csiah­aran­ 7 ne oferă câteva poeme cu îngeri, crini, și paradisuri „pe ’mnopiaf. Se reeditează mitul poetului inger, pro­fet, și mag în versuri de factură mailarmeană uneori de o mare fru­musețe . Să nu te­ oprească acele reci spaime ale furtunii, O galben prinț și încoronatul lumii! Din geana ’n ceață­ albastră o Ar sta ca carl" (Prin lumea cu păcate) dacă am omite meritul solitar în oceanul acestei platitudini juvenile al lui Alexandru Lungu. „Familia“ e un poem de „idei", terna fiind re­găsirea în ochianul sângelui a conti­nuității biologice a strămoșilor răs­firați dealungul mileniilor. Farmecul poemului rezultă însă din zicerea ,simplă liturgică a versurilor care cad, grave, severe. In general ca­­drul­ liric este obținut, prin dilatarea până la dimensiuni cosmice de vis, „sângelui“; i . „simt cum ,femeile lor­­ enorme cu­ solduri de piatră respiră fierbinte și gem m aorta mea ca’ntr’o peșteră— aud apoi­ prin sângele meu un ropot amețitor de copite­­e prima vânătoare de cai, sângele meu e o stepă febrilă.... Am fi nedrepți B­A Tudor Mușatescu este au­torul care deține un record în ceia ce privește lucrările sale dramatice. In momentul de față i se reprezintă simultan: La București „Al 8-lea păcat“ și „Profesorul de franceză“. Re­cent ne-au vizitat în Iași două turnee cu piese de-ale sale : „Madona“ și „Domnișoara But­terfly“. In turneu se mai află prin țară și o companie care reprezintă piesa sa, „Visul u­­nei nopți de iarnă" care s’a jucat în această stagiune și la Iași. Deasemeni se mai poate vedea pe ecranele cinemato­grafelor și filmul românesc lucrat după­­ piesa de mai sus. Dacă mai pomenim că T. M. este și colaborator­,la toate producțiile revistice din Bu­curești, se vede că avem dreptate că e vorba de un record ? Dar de ce calitate ? Mihail Crama ultimul pre­miul pentru poezie al Funda­țiilor Regale, va apare cu vo­lumul său de poeme în curând facKjfi așgjggaaBBBffliiSHttaaa; A. R în vitrinele librăriilor. Mărgarinta Zamfirescu, este o tânără debutantă pe scena Teatrului Național care s-a relevat cu un succes net atât­­ în producția de sfârșit de an Conservatorului cât și în opereta „GHEIȘA11. Nu ne în­doim că va fi utilizată acolo unde o indică talentul d-sale. * „Vânzătorul de păsări“ și „Mademoiselle Nitonelle“ ur­mează în repertoriul ope­retei din această stagiune. * Strălucitul traducător al lui Pușchin, Essenin și Ler­montov, d. George Lesnea, oferă curând publicului cititor în noi traduceri din literatura rusă. * Cu deosebită satisfacție a fost primită în lumea ar­tiștilor plastici, acordarea premiului Național de pic­tură la doi din maeștrii ar­­tei românești: Francisc Și­rato și N. Dărăscu. Astă seară, fia Trafinul Național Ion al Vădinii cu Pop Marțian­ și Vest­or Aldonescu Astă-seară poposește în Iași turneul teatrului Filotti din Capitală care reprezin­tă pe scena Teatrului Na­țional, la ora 7, comedia „Ion al Vădinii“. Piesa, datorită cunoscu­tului scriitor N. Kirițescu posedă reale calități ansamblul turneului în frun­și­te cu A. Pop Marțian și Victor Antonescu, nume de mult consacrate pe scena românească ne îndrituește­­­ să scoatăm un binemeritat succes pentru astă­ seară. se c­a­ută zilnic și se plătesc bine Func­ționari (e) de birou. Deci atât Dv., cât și copiii Dv. pot învăța în foarte scurt timp și convenabil, fie: BACTILOGRAFIA (Mașina) de scris), care se poate învăța de ORICINE, la orice vârstă și cu oricâte clase de Școală, fie: STE­NOGRAFIA, CONTABILITATEA CORESPONDENȚĂ, LUCRĂRI de BIROU, sau LIMBI STRĂINE (Engleza, Rusa, franceza și Ger­mana). SCRIU, COPIEZ și TRADUC orice acte, corespondență etc. în și din limbile de mai sus. Adresați-vă la ȘCOALA de STENO - DACTILOGRAFIE din Pasajul BANU Nr. 2 (lângă Ci­nema Capitol). In toiul examenelor (Continuare din pag­­i­a) așteaptă miodul să Intre la oral îți oferă ocazia să asculți tot pomelni­cul de la Max Dissoir, Karl Rosen­­krantz și alți „urâți“ — cum le spun studenții—care s-au ocupat cu analiza operei de artă, cei care au dat de pe o parte din examenul se confiscă în grupul lor și se duc val-vârtej pe scări până la afișier unde s’au pus rezultatele de la Filologia comparată. Și după cum rezultatele sunt sau nu satisfăcătoare fețele celor ce pri­vesc lista devin triste sau vesele și ochii râd sau chiar încep să plângă. —Bată-le-ar tristețea de examene­­ spune mai mult ca pentru sine o studentă care probabil a luat Peda­gogia numai cu satis. Stagiul de§© cantină Despre ordinea precisă a exame­nelor, despre modul cu­m se exami­­nează cât și despre toate accesoriile referitoare la problema ca atare a examenelor, afli cu prisosință la ma­se de la cantină. Fie că ești la Sărărie ori la că­minul „Regina Maria“ în timp ce-ți faci „stagiul“ de jumătate de oră la coadă, iar la ghișeu ți se servește deja masa­ celor ce pretextează ca­­zuri: „ urgență, afli tot ce e nou­­a legătură cu examenele. Astfel aici se știe că Administra­tivul s’a terminat, că la 1 Iulie e teza la Finanțe, și că 100 studenți vor pleca după 20 Iulie la mănăstiri prin grija Sf. Mitropolii.­­Tot la cantină se schimbă și se confruntă­ diferitele ediții ale acelu­­iași curs, se pun de­ acord diferen­­­dele și se trec în revistă toate men­țiunile publicate în cele 27 afișiere ale­­ Universității. Și’n timp ce ulti­mului­ student din coadă i se perfo­rează cartela de masă și-și primește porția cel ce-a luat masa primul a intrat din nou în febra examenului de după amiază. Comisiile de bacalayreaf ^ fewetic­ (Continuare din pag. l-a) d-na Apostu româna Iași ; D. Miron franceza Iași ; Aurel Rotundu isto­ria P. Neamț; Vasile Velea geogr­ r P. Neamț; Virgil Dobrescu filoso­­fie Buc. Haralamb Mihăilescu la­tina P. Neamț; Alex. Bera și­ nat. C. Lung; Margareta Gheorghiu fiz. chimice Iași. Com. Nr. 61 Roman ; Localul lie. „Roman Vodă“. Dau examen: fie. ’băieți și fete Roman. » Președ. C. Parienie, matematici prof. univ. Iași. Membri : Al. Epure ’romana Roman; Gh. Nichiteanu, franceza Roman ; Valeriu Popovici, istorie Roman; file Ploșniță, geo­­­grafie Roman; V. Simionescu, filo­­sofie Roman ; Irina Bote­zat, latina Buc. ; ,F. Zicmac, șt. naturale Ro­man ; 1. Teodorescu fiz. chimice P. Neamț. Com- Nr. 62 Vaslui; Localul lie: „M. Kogălniceanu". Dau examen: fie. băieți și ortodox fete Vaslui și băieți și fete Huși. Președ. Epure prof. univ. Timi­șoara și­ nat.; D. Cocoș, româna Craiova ; Aurelian Gâdei franceza Huși; D. Altinoff, istorie P. Neamț ; Maria Moțoc, geografie Bacău ; 1. State, filosofie Iași ; Palade, latina C. Lung Moldova ; Nina Dima; Hr.­­chimice Galați; C. Borș, maternei. P. Neam­. Parcă la „Bursa Neagră" (Continuare din pag. l­ d) asupra lor „marfa dela foc“, tot ce are asupra sa. Un a­­devărat dans al stylourilor, ceasurilor. Unul a­­ încercat să se descotorosească de un pa­chet cu valută străină. Dar e prea târziu: surprinde la timp orice Poliția miș­care. Au fost găsiți zeci de traficanți de valută străină și aur, descoperindu-se asupra lor ceasuri, inele de aur, banc­note și monede străine. A doua zi dl. comisar șef Crețu Ilie din Insp. Reg. de­ Poliție, comisar Postudor Mi­hail din poliția judiciară și co­misar al. Axel Ioachim, au e­fizot­nat un­­ui ficilm­ control în Bulevardul Ferdinand. Și de astă dată rezultatul a fost din cele mai fructuoase. Au fost găsite zeci de ki­lograme de mezeluri dosite și fără acte justificative ce erau speculate, rom, într’un maga­zin de galanterie s­au mari cantități de pânză, găsit mă­tase și lingerie de proveniență dubioasă. Intr’un magazin s’a găsit camuflat în lada cu­ gunoi un... aparat de radio. " Peste tot numai afaceri ve­roase, făcută în întunericul „bursei negre.“ Statul este astfel frustat de miliarde de lei.Mărfurile au fost confiscate iar infractorilor li s-a­dresat acte de contravenții, întreaga cantitate de mezeluri a fost dată spitalelor din localitate. ȘCOA LA NORMALĂ „VASI.E.LUPU“ IAȘI aduce la cunoștința celor interesați, că Duminică 7 iulie 1946, la orele 10 dimineață, în cancelaria școalei normale de învățători „Vasile­ Lupu“ Iași, va avea loc Adunarea Generală a Comunității Șco­lare, a acestei școli, cu urmă­toarea ordine de zi : Darea de seamă asupra ges­­tiunei anului trecut Votarea proiectului de bu­get pentru exercițiul 1946 - 1947. In cazul când în această zi, nu se va întruni numărul le­gal de membri, se va ține a doua ședință Duminică 14 Iulie 1946, ora 10 dimineață, în acelaș loc, când ședința se va ține cu oricare va fi nu­mărul membrilor prezenți. Președintele Comitetului Școlar Profesor Universitar, Dr. V. RÂȘCANU Secretarul Co­m­ietului Școlar Director, Petru Todicescu MEDIC DE SPITAL Hr. S. Țucherman Specialist în: Boli și opera­țiuni Genito-Urinare BOLI SEXUALE, Cons. 3-6 d. a. 7-8 luni. seara Strada Bărboi Nr. 17 HMBKKMMM sst HIB si MC Tringaia Taa I SUFERaȚI ! ; Mă asign­să picioarele ? Folosiți­­ Mas­ad­or Union SO VEȚI FI FELICIT. Cereți-1 pretutindeni Memento LUNI 1 IULIE 1946 CALENDAR ORI: L-ții Cosm­a și Damiani CAT. Lâng. D. N. I. CristoS PROT. Teodost EBR. 2 Tamuz 5706 Răs. soarelui 4.36 . Apus. soarelui 20.3 Zile trecute 191 Zile rămase 184 spectacole Trianon: „Absente nemotiva­te“. Jurnal. Sidoli: «Se lasă noaptea Jurnal. Capitol: „Vanine Vanini Jurnal. Phoenix: „Intre noi fetele*. Jurnal. Scala : „Bai mascat*. Jurnal. FARMACIILE de SERVICIU Werner Piața Unirii Catrina X. C. Brătianu Fischman Anast. Pana PROCUROR DE SERVICIU Ion Hurmuzach­e Muzelor 12 J C­ONTRA PLOȘNIȚELOR NUMAI ESENȚA CONCENTRATA „PLOTOX 93 si Efect uimitor, rapid și eficace. Primul produs veritabil, cereți pretutindeni esența L­O­T­O­X“ PARCMATUL TRIBUNA­­LULUI 6/Ș8 D-na Anisia Plutenschi, do­miciliată în Iași, str. Baciu Nr. 15, prin cererea înregistrată la acest Parchet sub Nr. 13982 din 8 Iunie 1946, cere reconstituirea actului său de căsătorie, fiind căsătorită li­n data de 6 Noemvrie 1933 cu Teodor Plutenschi, în comuna Vlad Rașcov jud. Soroca. Noi, Primul Procuror al Tribunalului Iași . In conformitate cu dispozi­­țiunil­e art. 3 din Decretul- lege Nr.­­ 4062 din 14 Decem­vrie 1940, referitor la recons­tituirea actelor de stare ci­vilă, ale refugiaților, invităm autoritățile și persoanele care dețin extractul sau alte în­scrisuri referitoare la actul a cărui reconstituire se prin petițiunea de mai cere sust să le depună de urgență la Parchetul acestui tribunal. Prim Procuror: Ioan Hurmuzachi Dr. H I. Herșcu a reluat consultațiile pentru BOLD INTERNE ÎN STRADA COST. NEGRI 53 (alături de fostul cabinet sinistrat) Cons. 8-10 a. m. — 4-7 p. m MERCIUSTUUE -fEATRUL NAȚIONAL ^June Continuiar@a marelui succes G­HEIȘA operetă în 8 tablouri de Sidney Jones 8( M-i3)P2 T BilE FASTUOASA, MUZICA, COR, BALET Biletele la Agenția „ORPHEU“ I ^ C­R­O­N­I­C­A DRAMATICA Teatrul Național: „ GHEIȘA Am asistat cu o deosebită curiozitate la deschiderea sta­­giunei de operetă în vara a­­ceasta la Teatrul­ Național. Pusă sub egida Sindicatul Mixt de Artiști, Ziariști și Instrumentiști această înjghe­bare își propune ca scop ini­țial, să ofere o distracție re­creativă ieșenilor pe timpul verii. Ide­a a fost deosebit de reu­șită, cu atât mai mult cu cât prin ea, s’au utilizat o serie de ele­ment­e înzestrate ce nu-și găsiseră mat valorificare, fă­­cându-ne tot octavă. spe­­răm în deschiderea aprofia­tă a unei opere a Moldovei la Iași, „Gheișa“ ,opereta lui Sid­ney Johnes, este o replică tot muzicală la opera Butterfly. Subiectul unei operete este de obicei în afara oricui a­nalize critice, opereta trăind prin muzică și mișcare. Un factor inițial, poate e­­sențial al unei operete este și fastul. Decorurile strălucitoa­re, costumele cu solzi de aur, baletistele plutind în văluri înspumate în timp ce scenele se rotesc amețitor sunt oare­cum o imperioasă necesitate de desfătare a ochiului unui spectator de operetă. Că au înțeles aceste con­diții ne-a dovedit-o Lubitsch, în „Văduva veselă“ și regi­­sorii americani care au utili­zat livrete de operetă. In aceste condiții am avut «n accesoriile e i de operetă cu țiare fără a fi totuși săracacioasa. Este un merit cu atât mai mare" a lor care au organizat specta­colul cu cât greutățile au fost și ele mari. Ea mai­­ avea de făcut "ur­mătoarele observații f*:* 1. Textul a fost­­ revizuit, numai în sensul unei adaptări­­ revuistice dar nu actualizat" Astfel ar fi­ trebuit ca gagurile­ să fie aduse la asimilarea spec­tatorilor moderni, praful ana­cronic din foile vechiului li­vret să fie șters pentru a nu mai întâlni de exemplu „chesti" cu coada care se f­ace peste tot, când subiectul a fost e­­puizat încă de ani. Ne amintim de un cuplet delicios debitat de H. Nicola­­ide­ în aceeași operetă). 2. Muzica ar fi trebuit și ea revizuită având uneori lun­gimi­ inutile. Trebuiau păstrate numai bu­cățile de efect pe care spec­tatorul să le ducă cu el la sfârșitul spectacolului. Direcția de scenă a d-lui I. Dincu Xenofon, a fost pe cât de dificilă în greutățile pe care a trebuit să le înfrângă, pe atât de realizată. Este cu­noscută lipsa de joc scenic al cântăreților în­­ genere, și cu toate acestea d-sa, a reușit să scoată frumoase momente dra­matice și tot atât de gustate clipe comice. Ansamblul s-a prezentat astfel sub conduce­rea d sale, frumos­ îngrijit, fiind unul din punctele succesului. Muzica operetei „Gheișa“ este deosebit de melodioasă și sprintenă. Orchestra a fost dirijată cu pricepere de dl. I. Nosek. Deasemenea remarcăm un frumos cor aranjat de dl. Carp. Interpreții se pot împărți în două categorii, de o parte cântăreții, de alta actorii, e­­xistând bine­înțeles și o grupă intermediară ce cuprinde pe acei care se bucură de am­bele daruri. D-na Ec. Carp, cunoscută din opera „Traviata“ cu un glas de înaltă factură a com­pus o „Mimoză“ înzestrată cu mult farmec. D-ra Aurora Râpeanu a fost cea mai adaptată genului din întreg ansamblul. Cu grație și temperament, d-sa a prezen­tat o Rolls-Molli, cu adevărat din țara operetei. D-ra Liana Budescu, în ro­lul unei englezoaice a fost pe linia frumoaselor d-sale com­poziții dramatice din acest an. A jucat cu spontaneitate și vervă. D-ra Mărgariita Zamfirescu, este un talent remarcabil în a cărui realizare ne încredem. Cu o voce frumoasă și o sta­tură de o gravă D-sa a interpretat cu distincție, succes rolul Juliette deși acesta nu-i convenea genului d-sale. D-ra Aurora Ardeleanu a avut un joc simpatic,­­ rele­­vându-se mai cu seamă în­tr-un dans de caracter. D-rele Vera Olănescu și Mariana Danielache au jucat cu vervă și grație rolurile a două mici gheișe. Dl. D. Guga, în rolul ju­nelui prim, a jucat frumos a­­jutat de o voce de bună cali­tate. Mai târziu, când tracul debutului se va fi risipit, spe­răm că d-sa va fi un tenor de bună clasă. Dl. N. Șubă în marchizul Imazi, a creiat o mască cu o deosebită priză în public. Dl. Șt. Dăncinescu, același excepțional talent figura unui chinez, a realizat până la­ amănunt în­tr o compoziție cu adevărat de maestru. DL Puiu Simionescu ne-a prezentat un personagiu plin de haz... înălțime și greutate ! Intr’un rol secundar, dl. Victor Popovici și-a arătat vocea­­ frumoasă. Dl. I. Mihăilescu, este un talent în plină ascendență ca și d-nii C. Mihăilescu și I. Dim­a care au jucat rolurile unor tineri ofițeri. Dansu­rile au fost aranjate cu gra­ție și deosebită pricepere de d-na Nutzi Grunea, iar deco­rurile sugestive se dator­esc d-lui A. Wilkie. In general recomandăm „Gheișa“ ca un spectacol re­confortant. Cei care au asis­tat la reprezentație au recu­noscut că „Gheișa" e într’a­­devăr un „răcoritor“ spumos binevenit pe timpul caniculei. AL. P. a

Next