Moldova Liberă, octombrie-decembrie 1946 (Anul 3, nr. 608-684)
1946-10-01 / nr. 608
Școala Urbana de Gospodiia GRADUL I ȘI I» cini t&Și I» UCCia CATftafin Mr. S4 Prinwțt* înscrieri iari»«* 1 «I U gin.naslu uulc, și tu eateUite clase dela III—VIII dels urUe școala de grad Secundar In clasa imediat urin&’oa>e. Ștoa’a are Internat Elevele solare «1 merdease primesc burse. Taxa de externă este de 2 #8.380 lei anual. CliiziCi IUNEA ___MNPR. ___ Secția Ce 84 .trasă Comunitataa «ivr«Sat Iași ÎNȘTIINȚARE In conformitate cu ordinul Nr. 271.198946 al Ministerul Educației Naționale comunicat nouă cu adresa Nr. 272286916 1 946 a Inspectrului Școlar Regional Iași s’a autorizat deschiderea ^•mnazului II.»«c Evreiesc clasa I-a și l-a cu secțiile ruralele pentru băieți și fete, cu drept de publicitate fiind în Continuarea Liceelor Evreiești înscrierile conținuți zilnic intre orele 9—12 la sediul școlii Reuniune Femeilor Israelite din strada Lozonschi Nr. 11, CASA ASIGURARILOR SOCIALE IAȘI Aducem la cunoștința tuturor salariaților re prestează »»unea în fabrici, ateliere precum și antreprize de construcții. C.1 în conformitate cu modificările Decret Lege Nr. 566, publicat in Merit. Oficial Nr. 11>1 din ir» Iunie 1946, vor contribui la Casa Asigurărilor Sociale cu patronii ior cu 13 ki sut 1 din salarul bruto din care patronii vor suporta 9 la sută iar salariații 4 la sută. Depunerea cotizațiilor se face prin l.ste de plată și prin timbre în raport cu numărul casai iuților. Timbrele se aplică de agenții Casei sub supravegherea controlorilor de sectoare, fiecare timbru va avea inscripția Casei Iași și numărul de ordine al agentului plasator. Nici un timbru nu va fi valabil dacă nu va avea »»scripția Casei și mtmurul de ordine. Prin contribuirea salariaților numai cu 4 la sută din «alinii orute s’a avut în vedere ca salariații să fie incluși și clase mai mari de cotizare bucurându-se astfel de drepturi mai mari ce decurg din legea Asig. Sociale. Prin modificările de mai sus, ajutoarele de boală, accidentele, precum și pensiile s’au majorat simțitor. De exemplu, ajutorul de boală la clasa IX, săptămânal, legea veche acorda 7700, iar astăzi la aceeași clasă acordăm 70.000, cotizația veche săptămânală era de lei IS43 iar astăzi 4800, ceea ce se poate ușor achita de un salariat cu 435.000 lunar, restul de 9 la sută fiind suporteri de patron. Avantagiile ce decurg din lege Asig. Sociale, pentru salariați sunt însă sfidate de majoritatea întreprinderilor mijlocii și nici choar cu ajutorul însăși a salariților cari nu cunosc drepturile acordate de lege. Această sfidare se observă la depunerea listelor depază de către patri* în cari seromunică salarii derizorii, prejudiciind astfel atât salariatul care nu poate obține drepturi ligile ior pe de alta parte, Casa Asig. Sociale căruia nu i se varsă cotizațiile corespunzătoare salarilor brute. In aceste liste de plată, figurează salarii de la 90.000-126.000 lunar la cari sunt adăugate toate accesoriile, ceea ce nu corespunde realității întrucât salariile reale, conform contractului colectiv de muncă, se ridică de la 300.000-400.00 lunar pentru lucratori iar pentru maiștri până la 800.000. Fața de cele mai sus arătate, făcem apel la toți salariații, din toate stabilimentele industriale și Comerciale, să fie atenți la reținerile ce Ii se fac pentru Casa Asig. Sociale, aceasta pentru a nu lovi în Interesele lor proprii, și să se deaul bucura de toate drepturile ce decurg din Lege Asig. Sociale, semnând propiu în listele de plată de primirea salariilor, totodată aducând la cunoștința Casei Asig. Sociale lași, nedreptățile făcute de patroni. Director al Casei lași. Gh. Pâdureanu DOCTOR ZAMSKER Serviciului de NTERNE pilot consultă iu »ms Nr» 17 Limba Bîgîesi Cursul ss»r»l (ora 6-7) se prefă ca plata (o irte avantajoasă, la tmrapSSort și avansai). Insurlc.l *« la o pfinS la 13 sfpt«intri* *o orice aici, le ȘCOALA DESENODACTILOnVA FIEd!» Pasajul Baut Nr. 2 (VIS AVIS)de Biroul a* copiat acte. Tot aci se învață rapid DACTÎI.OGRAFIA (scrisul la toaie sistemele de mașini), CONTABILITATE, corespolență, LUCRĂRI de BIROU și LIMBI STRĂINE. Se fac TRADUCERI Ia și din orice limbă, se SCRIE și se COPIZA acta, corespodența, literă etc. Se MULTIPLICĂ cursuri penu domnii Studenți și alte multiplicări de acte. Jn curând apare „Rățoiul“ său frămân și buforistic ieșeși — Cele mai formidabile colaborări -Cei mai buni humoriști ,Citiți R'.foiut! MOLDOVA LIBERA Sforțările guvernului parsfra amsversrsa standardului da alafă a făramii*&si (Urmare din pag. l-a) — nul actual, arhi Master,si Si- Cu metode blânde, cu răbina ta fu, ere fară noi așezăminte sanitare în mediul rural și le îmbunătățește pe cele existente. In plus, are grijă să nnmeala nu rea la țară materiale și medicamente. Nu se poate schimba o stare de fapt, printr'o baghetă magică. Situația expusă mânuuește de zeci de ani și trebuie multă munca, abnegație și sprijinul întregului aparat sanitar pentru ca lucrările sa se schimbe. Cauza msrtfilității ti Ră&diuS rural O lăture principală a problenei cercetată de d. dr. Bușili constă in examinarea cauzelor mortalității la țiri. D-sa demonstrează că deși din rapoartele prezentate ar reeși ca mortalitatea se datora șe debilitații congnitaie, trebuie de avut in vedere că această cauză nu rezultă din subnutriția prezentă, provocată de lipsurile și nevoile postbelice, această debilitate congenitală fiind un efect al modului neglijent cum era tratată și educată pătură țaranească înainte cu ani. Rolul soția t a! Pentru că aceasta nu se mai poate repeta in regimul de azi, medicii r.u trebuie să se dezintereseze de problemele sociale. Ei trebuie să fie antrenați in lupta de îndreptare. Medicul trebue să se identifice cu toate problemele sociale actuale. Dacă personalul medical și sanitar rie încă prin unele greutăți, satul nu trbuie să dlscurteze pe nimeni. — Nobila profesiune de medic trebuie să fie un imbold de muncă și devotament, dare și perseverență, medicul de la țară e obigat să contribuie la ridicarea standardului de vară al săteanului. Mina medicului este înlesnită de ajutoarele practice pe care le dă guvernul. Acestea au fost îndrumările pe care d. dr. Bușiri, inspector general sanitar le-a dat medicilor sanitar. și personalului Prin numirea d-nei dr. Florica Bagdasar ca ministru al sănătății, desigur că toate problemele de ordin sanitar, care se ivesc în deosebi pentru populația necăjită a Moldovei, vor fi rezolvate în modul cel mai efcace. A. MIREA tem Vizita femeilor sovietice la Iași In zina de 26 Sept., o delegație a femeilor sovietice din localitate a vizitat sediul asociației ARLUS din orașul nostru. Cuprinzând 14 soții £i ofițerilor sovietici din garnizoana locală, delegația a vizitat expoziția de cadouri ce urmează a fi înmânat femeilor din URSS cu ocazia zilei prieteniei româno-sovietice îin 29 oct. Delegația a fost întâmpinată de di-nele : dr. Caraman președinta secției femenine ARLUS, d-na dr. Zosin, d-na Mărioara Davidoglu președinta secției artistice, d-na Uila, d-na Probalcanu etc. care au cons pe d-nele sovietice la vizitarea ARLUS-ulu. Vizitatoarele au fost apei conduse la Școala de surori de ocrotire de sub conducerea «3WW” dmei Costriș. Aici au fost întâmpinate de întregul personal al școalii care a făcut o călduroasă primire vizitatoarelor. Din partea școli» d-na Ioacim, a rostit un cuvânt de bun sosit în limba rusă, femeilor sovietice. A urmat apoi prost-fríTTírtisnc: ^’od numere românești <*. La masa comună ^piÉ Pígnit apoi loc, d-na Cos]^H|H&t cuvântul sub!ip^^^^|..ta femeilor pentru paoHBfflP Din partea femeil? r wVetîce au răspuns d-nele: Sindilova și Herenț' VJ. S’a luat hiai în ea ca asemenea întăriri să ibă loc la câte două săptămâni. PFP. Deschiderea nu aiuî an școlar II la Universitatea „Cuza-Vodă din Iași — (Urmeze din pag. l a) — 60.000 W, taxa cSr? Roctorel 120 nai II î șî luxa d* însetiere 20.000 lei. D<. a șomer?« ou mai fos ixsfo urm'* Ochele taxe comune tuturor acultștilor: Tax © comuna facrificuților tuturor Taxa pentru examenul de admitere 20 miiei, menționandu'Sera ia Fac. de Drept pentru examenul de admitere de difer<nță pt.i(ru «Osotventil scoeletor comerț iute taxa va I! de 50 mii lei. Totodată s’a fixez tax« d» licență sau de doctorat io Sc.coo si i taxa pentru teza de doctorat 5o.os oft I, taxa pentru examenul olar ce ti» Centă sau dot torai 10.000 lei taxa pentru examenele parțiale 3.000 lei, incpând din această sesiune «i luxa pentru ecl’.ivoliri de l.centă sau doctorat 5co,poo tei. Numărul c IUi Ilocurilor Inc»>Pace privaște numărul tora iilor pentru ano I act>&li>a au fos» I fixeze «stfei: loo locuri la Facultatea de Medicină. Loo lootri la Fa’’ulatea de Stânje ( ăte loo loturi de geci J și loc iouri la Facuiteie de Teologie La Fac. de Drept, Liire și Fiosofie «.• păstrează plafonul rigai. Cererile d st utire, reducere și anumit de taxe Se Depun la oficiul Lipheisus. Cu începere de la 1 Oct. a. r. LISTHATS 1 Fapta nelegiuită a unei proprietare sa creizve Un fapt care a stârnit indignarea publică și care se cere i ne de sancționat s’?» petrecut în cartirul Tătăraș» j la căminul de 7» patru coriii al Unirii Femeilor Anti- f fasciste. Proprietăreasa localului unde este instalat căminul, domnișoara Ecaterina Botrdin, a aruncat în stradă mobilierul căminului format din mesuțe, scaune, paturi, tablouri etc. Când delegația U. F. A. R.ului a voit sa ajungă la o înțelegere cu proprietara, aceasta a strigat că nu mai are nimic de discutat, ea este financiară și înțelege numai să jupoaie oamenii, pentru că-i trebuesc bani. Această proprietăreasă fără suflet și conștiință, nu este la prima ei culpă, la instanțele judecătorești existând o sumedenie de dosare cu reclamații împotriva ei. Proprietară a 2 imobile, d-șoara Bogdan a înșelat și Abonați-vă la „MOLDOVA LIBERI»** Sportul în Fâlticeni Duminică 22 Septembrie a. c. s’a disputat în localitate un rraieu de foot-ball între echipa Reală „Muncitorul“ și Unirea C. F. R. Pașcani. In fața a 1500 de spectatori, Muncitorul net superior prin tehnică și elin, a învins ușor Unirea C. F. R.Pașcani cu 3-0, 5-1. La arbitrajul d-lt? Coteanu care a fost corect, s’.» alinjit u rmătoarele formații: Muncitorul , Ioachim, Zalemanovici, Oșlobanu, Manoliu, Focșăneanu, Schwartz, Marcovici, Zalmanovici, Dorneanu I, Dorneanu 11, Velescu, Unirea C. F. R. Pașa?ard : Bejtn, Sabou, Petrovici, Constantinov, Steciuc, Rezinc, Moraru, Gheorghiu, Moldovanu, Sălceanu, Popescu. Marea operă de asistență socială întreprinsă de C. A. R. S.-ul fi cal ~ (U‘ mare din png. lo) — din cauza lipsurilor, copii vagabonde*zone zile orașelor, cerșind. Pentru curmarea acestei stări de lucruri, C. A. R. S.-un laș», a obținut aprobare socială pentru trimiterea unui mare număr de copii din jud. Iași la școlile de resent pendinte de Ministerul de Răsboi din București. Populația oswciasă a satului va fi hrănită zilistic prin cina caoe tine as © C.A.R.3.-U b înființarea primelor ci...vie in Județ ccri a avut loc Sâmbătă 23 crt. și despre care am vorbit in altă jbrte, Comitetul de Ajutorare a Regiunilor Secetoase, a luat măsuri de a se veni de Indid și în sprijinul populației nevoiașe din orașul nostru. In acest scop vor fi organizate cinci cantine care vor fi împărțite pe cartiere. La aceste cantine vor avea prioritate mamei.■ care alaptează și copiii. minssm Cryimix ssr V ciuîtt) «ne 2§?c *ili %amăteld űd T/lâra Pentru a se evita urmările agio* i>( ref*» o de priorii»«’, t’« lua hotărâre* organizări unui * rvrclum * dicol din care 83 facă parte și n.‘>* citi'ii special »ști ei circumscripțiilor în special, cere vor avea sarcina să vizitze zilnic co..N adăpostițl in Cănit .d' de Trt re. Tot in acest sens dl dr. Hormuzach , m dicul ș. f *t Inst. de Pudiculture, și-o oferit eiăt arvîcire d»sal«> căi și a medicilor carci..«cond. ză. SisrifȘ««! ^fsnaial, sia•^ttoteior și Orrganizațiunilor Marea ecoluție Inițială de guvern pentru «jul orar.« regiunilor pârjolite de sec lâ a găsit pOU », strierete tiluri cat- goriior de cetățeni. •in locastrat , armat», sindicatele și oganizațiunile d mecret«, u’tiu ©rit să deie tot sprijinul C. A. R. í>uh î. Aslfii urmărind pilda Jandarmilor care au donat soidi pe o zi în beneficiul orerei Iniji Iá de C. A. K. 8, Reg. 24 IntaiUeste și C zeul Tritosril nu pe la dispoziție păturile Și v tela a clară căminelor și cantnilor orgizet, de C. fi. K. S. DL Asist. Universitar Calintcenco ref.r> zidualul Consi i Locaie în C. A. R. S. a adus la cunoștiri, că topoare sindicat îșî ve îra «ligammente con reto pe care le va îndeplini în cadrul C. A. R. SM ut. Sâmbătă 28 crt. a avut loc o adunere a Sindicetului Corpului Didactic primar convccit in acst sens de US Inspector școlar Hotnog, F.d-rilia Democrată a Femeilor din România va organiza un mare»"Stival erudic, lor fondurilm xntluîe vor fi destupt'3» C. A. R. S.-ului, Crantaiia a tr 8inlt<srii flaiduirilor și transportărilor Ti elene să remarcăm aîca că cele realizat« până în present să datorisc nepn cupertiuo I spiijinicor» dat de organizațiile locale ale F. D. F. R-ului și Apărării Patriotice. In vederea întreprinderii unor «cjtuni mai largi C. A. R. S. loc«] a trimis la București o delegație formată in d-nle Mari« Savu și Varzaru care vor fate demersurile !»<>» Clare pentru urgentarea trtnderii fondurilor și transporturilor «locale orașului și județului saș». Ostași, muncitori, funcționari și intelectuali au răspuns cu entuziasm operei de ejutorare « regiunilor secetoase Inițiată și sprijiită efectiv de guvern și astăzi în unaninitate își dă concursul lor neprecupețit în cadrul C. A. R. S.-ului vocei. L ZAICFSCU mulți strali 9 terorizat pe toți chiriașii. Nu trebue să rămâne ««sancționate asemenea fapt mai ales astăzi când se fac eforturi uriașe pentru a asigura anii,0T năpăstuiți hrana și locuința de toate zilele» REDACȚIA Str. Luipușimanu 37, le talon 1209 ADMINISTRAȚIA Str. Lapupefinu 37, leteran 2042 IAȘI ABONAMENTE pe 3 luni 25000 lei pe o lună 45800 telendeprinderi, autoritați, 206.800 te pe PROTESTULUi PAUL ROBESC» — (Urmate iin pag, în) ia miile și miile de piet care o poarta pe ebonită. Din nenorocire americanii nu sunt mândri de Paul Hobenson. Nici de ei, nici de ceilalți nenumărați cântareți, doctori, ingineri, scriitori, fo lsofi americani pe care Dumnezeu și-a pus pecetea dar a vrut e fi o pană de culoare neagra. Ii folosesc pe acești oameni priceputi și talentati, ca și pe milioanele de frați an ior care nu se pot lăuda decât că sunt oameni ca toți oamenii, dar nu sunt mândri de ei. Pentrmâ sunt negri. Pentru ca sunt negri si ani ca jos din trenuri, ii închid In școli speciale, ii linșează. ,Linșaj" iată untuttul de origine americană, pretam tot de origine americană este legea libertății și a demnității omeneștii Declarația drepturilor omului, este și acesta unul din paradoxeii vremii noastre eu «are nicit nu sunt de acord să mă acomodez. Puni Robeson a profestat de curând in public împotriva tratamentului umilitor la care sunt supuși frații lui, împotriva valului de linșaje care iasă in urma lui mereu tot mai multe victime însângerate. Alături de protestat san crește indignarea tuturor acelora care au prejes să se numească cu luciditate oameni și care după acest «raid fot&b'âî du mai vor să audă de barbaria discriminărilor rassiale, de brutalități și nelegiuiri ca acide care se petrec acuma în țara clădită de Washington, Jefferson și Lincoln r Fste și acesta m cer ca aceia miraculoasă, 1n s’a ridicat, fie care vorbeam, vocea lui Paul Robeson. Nu știu dacă el va seduce toi atăt de mult pe acești copii dornici de distracție care sunt americanii. Ar trebui insă să-i facă să se gândească că in America, această „țară a tuturor posibilităților* neregiuirea legilor rassiale ar trebui să inceteze de a mai fi posibilă, iar legea demnității și egalității tuturor oamenilor să se transforme dintr’o simplă posibilitate, înscrisă așa ca să se știe pe hârtii și pergamente, intr’o realitate adevărată și valabilă, Planul daswodoril furiknosse *3ep. PROaKKOflBN Președintele Consilliul rh Mînturi ai Republicii Carta fîntoancse Republica Carelo-Finlandeză este un teritoriu bogat în păduri, minereuri și ape. Pe baza acestor resurse naturale înainte de război, s-a desvolbt industrializarea acestei republici nordice. Războiul a avut o mare repercursiune asupra desvoltării economce și culturale a republicii Carelo-Finlandeze. Cotropitorii fasciști au distrus aproape toate întreprinderile forestiere, fabricile de celuloză și hârtie, uzina metalurgică din Onej, canalul „Stalin“, ce unește Marea Albă cu Marea Baltică, sute de uzine și fabrici de o mare importanță pentru republica. Au incendiat jumătate din orașul Petrozavodsk, au transformat în ruine noile orașe ale republicii — Medvesegorsk și Kondopoga. In desvoltarea postbelici a tcomaniiei culturii Republicii Carelo-Finlandeze s’au înregistrat și printre realizări destul de importante. Alai mult de 200 de întreprinderi industriale au început din nou să lucreze. Au fost refăcute aproape 700 de colhozuri, sovhozuri și stațiuni de mașini și tictori". 131 mi de locuitori ai repubicii, care își părăsiseră la începutul războiului satele și orașele, s-au întors în locurile lor de baștină. Guvernul a cheltuit cu ajutorarea celor mai nevoiași dinre ei mai mii de 30 milioane ruble. Se refac orașele și satele distress școlile de toate gradele au început din nou sa funcționeze. Procesul renașterii devine din ce în mai complex și mai multilateral. Potrivit planului cinenat de după război, volumul lucrărilor capitale din Republica Gareio-Finlandeză se relică la un miliard 690 mililioane ruble In timpul primelor două planuri cincinale staliniste și al celui de al teilea plan cincinal întrerupt de război, au fost învestite în economia republicii aproape 2 miliarde nubi ’. Aceasta înseamnă, că în decursul anilor 1943- 1950 trebui să se facă tot atâta cât s’a făcut în trecut în decurs de 30 ani. Materia primă de bază industrializării Republicii sunt a pidurile. Ele acoperă aproape trei sferturi din teritoriul Republicii Carelo-Finlandeze. In industria forestieră se cheltuește aproape un sfert din tugotul economiei naționale. In 195 ) din pădurile Careliei vor fi scoase 1 milioane metri cubi de lemn — de cinci ori mai mult decât în anul 1045. Vor fi fabricate 880 mii metri cubi de cherestea și a. m. d. In prezent se construesc numeroase căi ferate înguste. Prin pădurile îndepărtate din Sud va trece in curând o nouă cale ferată. In anii planului cincinal, chelie în Rclandeza forestiere vor lua ființă noui întreprinderi — șantiere navale, fabrici chimice, de mobili și de case stindard. Guvernul Republicii Carelo- Finlandeze acordă o mare importanță desvoltării industriei de minereuri. Se vor desfășură rari lucrări în construcții de arini electrice. Exploatarea bogățiilor apelor, deschide republicii perspective largi în desvoltarea industriei peștelui. Pianul cincinal prevede totodata folosirea prin toate mijloacele posibile a bazinurilor de apă. La sfârșitul pinului cincinal republica va furniza o cantitate de pește de două ori mai mare decât în 1940. Oamenii muncii din Carelia se străduesc să pună în funcțiune chiar în anul acesta un cât mai mare număr de întreprinderi, in primul rând întreprinderile pentru fabricarea materialelor necesare pentru construcții. In anul 1946 au început sa lucreze noui fabrici de cărăcinent fabrici de case vie. Se constare fabrică de case strandard în apropiere de Petrozavodsk. La Kondopoga se construește o fabrica de sticlă cu o conaertate de producție de 275 mii m. c. de sticlă pe an. Se lucrează la construirea de combinate de hârtie l a Harju și Leaskilea, a început să lucreze fabrica de carton de la Suajarvi. Se reface cel mai bun combinat de hârtie din Republca Carelo - Finlandeză —• combinatul de la Kondopoga. A fost redat expoatării marele canal Marea Albă—Marea Baltică. In curând marea fabrică de mobila din Heluia va livra prima producție. Legea planului cincinal prevede intarirea și mărirea prin toate mijloacele posibile a industriei locale precum și a cooperativelor de producție ale meseriașilor. Din suma totală a investițiilor de capital din bugetul republicii, mai mult de o pătrime — 413 milioane ruble — se cheltuiește pentru mari construcții de întreprinderi noui. lica Oamenii muncii din RepubCatele Finlandeză vor primi materii« de construcți« Vânzători de ziare se caută și se angajează imediat, în condițiuni avantagioase la Oficeul Presei strada L.pușneanu No. 23, diferite obiecte casnice, stofe tricotaje, încălțăminte de pâslă și obiecte metalice de mare consum, produse de propria lor industrie. Schimbări radicate se produc și în publicc economia rurală a Regareler Finlandeze. Colhozurile republicii au strâns o recoltă minunată de gvine și furaje. Creșterea vitelor se desvoiă rapid. Un mare rol în creșterea randamentului gospodăriilor colhoznice și în îmbunătățirea stării materiale a colhoznicilor, îl va avea consrucția de nici stațiuni electrice Titratei la timpul planului cincimi, pe râurile Republicii Carelo Finlandeze se vor construi 140 stațiuni hidro-electrice mici, iar In regiunile pădurea«*165 stațiuni termo-electrice. A*aceasta va permite electrificarea a aproximativ trei sferturi din colhozurile republicii, a tuturor sovhozurilor și stațiunilor de mașini agricole și trac toate» Citiți ți răspândiți „Moldova Littera ni*