Moldova Liberă, ianuarie-martie 1947 (Anul 4, nr. 685-759)

1947-01-01 / nr. 685

----------4 pagini iOO jeț fe^áöj m.,c....................................................................................,M7 Director: Prof. Uii i v. C, B ALMUȘi 8,, 37 I ZIAR DE INFORMAȚIE Șl R E P O R T A J | . TM .V aSSK^iu | M oldova lib ______-______ MU 1 Prilej de retrospect l­achelem un an de activitate. La 1 Judecăm realizările, se cântă­­«8] în examenul obiectiv al fap­­telor dacă s*a isbutit în noul mers, dacă am avut obstacole, dacă t*­am învins. Deasemeni, cu în­credere să privim cum se des* fac noui prospective, cum se clădește o altă temelie a societ­ă ti­i umane. In ce ne privește. In această kivire respectivă, ne vom opri mai întâi la acordul dela Mos­cova. Acum un an, cele trei pu­teri învingătoare au căzut la Snțelegere și au luat hotăriri care ne-au vizat direct. Din a­­cest acord în care, ținându-se sama de Jocul intern al forțelor noastre politice, s’a limitat la fastă valoare aportul partidelor â­ lor Maniu și Brătianu, presa Și propaganda acestora și*a al* dtuit un suprem argument pe mare­ Pan repetat până la sleirea­­ sî definitivă,In exclamarea con­tinuă a nerespectării amintitului acord cu scopul de*a antrena în afacerile noastre interne sera* «afarii lui, iată la ce s’a redus activitatea opoziției cu tipse de­mocratice. 1 în fond, în ordinea politicii interne și externe, litera acor­­d­ului a fost stimată fără reti­cență. Pentru acest motiv, s’a trecut la unanima recunoaștere a guvernului, în virtutea acele­iași respectări, la Conferința Mei­, România și-a spus răspi­cs! părerea și a câștigat reven­dicările solicitate rupând astfel rețeaua intrigii țesută peste ho­tare de oamenii tribulațiilor po­liticianiste aflați In stipendiile ««acțiunii. In acest răstimp guvernul a acordat presei „istorice” liberta­tea exprimării. Prin aceste ofi­­cine s a scurs veninul „istoric”. In rândurile acestei prese (care cerșește și astăzi libertate) s’a p utut citi ura de castă, ațâțarea, fraza șovină.Presa opoziției „is­torice” a mobilizat adjectivele triviale, insultele, reaua credință, nici o analiză constructivă, nici un cuvânt de justă calificare nu #•­ putut citi în organele de partid ale d. Maniu și Brătianu. Neținând seama de această voce în deșert, guvernul a pă­șit la realizări concrete. Dar a avut de luptat cu sabotajul mo­șieresc pe care l-a învins prin actele de proprietate veșnică a­­«ordone plugarilor cu tendința de dislocare a economiei natio­nale și a compromiterii fondu­­lui valutar pe care le-a stăvilit ior în recenta naționalizare a In­­­stitutului de emisiune.­­ Supunându-se aceluiaș acord de la Moscova, guvernul fi efec­tuat alegeri pașnice prin care a dat o lovitură de moarte reac­­țiunei „istorice". Poziția istorică a fost și de această dată nega­tivistă și disimulatorie. Abține­­rea strategică de la problemele celui mai autorizat tel politic a avut de țintă perpet«rea mi­­tului popularității isioiice­ «dro­bii la 19 Noembrie și infirmarea corpului ales. Această atitudi­ne sfârșită cu gestul retragerii a încriminat insă voința popu­lară și pentru acest motiv ma­­ssele producătoare au mai avut o pildă de reacționarism efec­tuate în marginele aceleiași stra­tegii de clasă profitoare, întărit cu forțe noui, trecând în mod hotărât la o restau­rare eco­nomică, guvernul și parlamentul dă acum altă bătali­e, lupta va zdrobi baza economiei libera­liste și va stârpi nepotismul Industrial. Etatismul realizat are drept scop ieftinirea și sporirea­­ producției, deci voiește să atingă­­ idealul largei consumații a ma­­­­selor să înlăture profitul ca­­­­pitalist. Din această perspectivă, viața economica se anunță a veni la un puls normal, din această perspectivă, privind lupta din­tre democrație și reacțiune, se poate afirma că odată desfiin­țați factorii materiali, postamen­tul economiei despotice, vom păși într’o nouă viață de bună stare și de respect al muncii creatoare. G. MĂRGĂRIT Brutăriile ie­șe­ne distribuie astăzi pâine Oficiul Economic de pe lângă Primăria Mu­nicipiului I­ași ne face cu­noscut că brutăriile ie­șene distribuie astăzi ce­tățenilor rația de pâine. Rația pentru o per­soană este de 250 gr. și va costa 800 lei. Distribuția se face cu bonul la rând din­­ car­e­­lv *Ticner. ITitTMSli Noile legi economice adoptate de Parlamentul român constitue o nouă victorie împotriva re­acțiunii Un comentarîu ai posteai da rsdi © Moscova MOSCOVA.­Postul de radio Moscova transmite un comentariu al lui Li­­netzki cu privire la situa­ția din România, în care se spune între altele: De­mocrația românească a în­registrat o nouă victorie împotriva reacțiunii. NOUĂLE LEGI ECONO­MICE ADOPTATE DE PARLAMENTUL ROMÂN, AU SMULS DIN MÂINILE REACȚIUNII UNA DIN ARMELE CU CARE A­­CEASTA LUPTA ÎMPO­TRIVA RENAȘTERII RO­MÂNIEI DEMOCRATE. Partidele istorice reac­ționare din România LUPTĂ ÎMPOTRIVA DE­MOCRAȚIEI ROMÂNEȘTI în strânsă legătură cu capitalul bancar și bursa neagră, deținând impor­tante pârghii împiedeca refacerea țării. Planurile de luptă ale reacțiunii sunt destul de complicate, ea făcând uz de speculație, sabotaj, dezorganizare și submi­narea valutei naționale, menite să tulbure liniș­tea și siguranța gene­rală. Aceasta­­ este o luptă su­hversivă dusă de „e­­roii“ bursei negre, de speculanții cu valută și de falsificatorii de bani. LUPTA DINTRE DE­MOCRAȚIE ȘI REAC­­ȚIUNE ESTE LEGATĂ DE LUPTA CONTRA DI­FICULTĂȚILOR ECONO­MICE. SUCCESELE PO­LITICEI CREEAZĂ DEMOCRATE PREMIZELE PENTRU RENAȘTEREA ECONOMICĂ, DUPĂ CUM LA RÂNDUL LOR, PROGRESELE ECONO­MICE CONSOLIDEAZĂ POZIȚIA DEMOCRAȚIEI. Legea pentru etatiza­rea Băncii Naționale, constitue un important succes politic. » I Românii nu-și vor da­­ țara pe mâna campanii­lor monopoliste străine, care vor să-și recapete vechea lor influență. Prin nouile sale legi, Parlamentul român a dat un răspuns prompt ce­lor ce vor să amaneteze țara cămătarilor străini. gMIMMN­BggWBIMBMMMMM _____ Tulburările din China sunt me­reu la ordinea zilei și de con­centrează asupra lor atenția o­­piniei publice mondiale dat fiind amploarea și importanța forțelor care sunt angajate acolo. Dar China mai este încă astăzi cu­­ oi regimul „democratic” al lui Ciang-Ihai-Șeb,­­ara inegalități­lor și a injustiției sociale. Re­producem mai jos după „La Mar­­siillaise", un reportaj al trimisu­lui special al acestei reviste la Peiping, George S. Heath. Tocmai cumpărasem fructe exotice, într’o băcănie din Peiping și mă întorceam la hotel printr’una din acele străduțe înguste unde stăpâ­nește mirosul de canal și de orez svântat, când, încercând să evit o mașină americană care, fără claxon, întorcea un colț de stradă fărâmițând ga­lantarele negustorilor ambu­lanți, privirea mea fu atrasă de o adunare de oameni. In centrul grupului, un co­lonel din armata naționalistă, slab și uscat, cu ochelari de aur care-i ascundeau privi­rea, discuta cu vehemență. Doi tineri copii chinezi, îl in­terpelau în termeni destul de grosolani, aprobați cu voce tare de spectatori: Pălărie de lotus ce ești, crezi oare că suntem orbi ? U.N.R.R.A. a livrat cri tone de orez, le­gume și conserve­ Și asta durează de o lună de zile. De ce nu ne primim ra­țiile 7 „Cei ce fac războiul au­strvoe de toate forțele lor“ răspundea arțăgos colonelul. Și cumr mulțimea devenea a­­menințătoare, el își scoase revolverul, și amenințând, își făcu drum­ ia ln timpul războ­iulu­i din Spania Această scena­ trebuiam s’o văd de multe ori reînoită îm­potriva condotierilor care co­mandă armata naționalistă, în­armată și aprovizionată de a­­mericani și care dela Honan, dela Hupeh și Shanghai și Hai­­dow încearcă să pună mâna pe Yenan Shendi și Shantung. Am stat de vorbă­ cu oameni din popor și din mica burghe­zie. N’am auzit decât un stri­găt . Dictatură­­ și această i­­mensă simpatie și complicitate în favoarea armatei democra­tice a lui Cian­­ en - Lai car­e luptă cu atâta eroism pentru a salva Republica chineză con­fiscată de mareșalul Ciang- Kai-Sek. Ca în timpul războiului din Spania... In această după a­­miază, la Ichan­g, avioanele democrate au bombardat pe­riferiile în care se ascunseseră naționaliștii. General-maiorul din Ichang, ca represalii, a a­­restat 500 ostateci din popu­lația muncitorească a orașului. Am văzut defilând lungul cor­tegium al acestor nenorociți. Cei mai mulți abia se târau, implorând să li se dea ceva „Rezervat pentru ofi­țeri“ Am vrut să asist la prânzul unei familii : tată, mamă și co­pii. Nu aveau ca hrană decât un kilogram de orez și niște plăcinte de orz și câte­ o ju­mătate de ceașcă de ceai. „De trei luni de zile nu avem altă mâncare“. „Da, a adăugat ta­tăl, U. N. N. R. A. ne apro­vizionează dar generalii con­fiscă totul pentru trupe. Ar fi normal, dacă am fi încă în război împotriva japonezilor. Dar acest război este un răz­boi civil. Soldații naționaliști sunt mercenari. Tinerii sunt atrași prin salarii grase și hrană abundentă. Mulți se —­ (Continuare în pag. 2-a) — Reportajul nostru extern in China copii mor de foame în fața palatului generafilor de mâncare. I­.C.U, „M. EMINESCU­'j Casa din Culiță face Un reportaj Am luat-o pieptiș pe panta străzii Carol sau a străzii „boerești“ cum pe drept cu­vânt i se spunea odinioară acestei artere ale lașului. Numai câteva sute de me­tri, parcurși cam în silă din­­ cauza zăpezii cu care ne-a P5”ÍxU„­f ffericit cerul în ultimul timp și ne­­ aflăm în fața unui i­­mobil masiv. Acum câțiva ani își avea aici sediul li­ceul Militar, apoi această casă a servit nemților de cazarmă și care la plecare au avut grijă s’o prefacă în­tr’o mare de ruini. Astăzi acest imobil e în parte renovat și adăpostește continuu câteva sute de copii din regiunea noastră care după o severă triere sunt transportați în județele în care pământul a fost mai darnic. Deși Duminică, ac­tivitatea nu e în­treruptă „Căminul de Triere Nr. 1 C.A.R.S.“ Așa sună literile im­primate pe o firmă spânzu­rat.S la înfiarpA r prin#' m­ai# •--- — --------- r**"v*t----­Străbat curtea, călcând după linia unei pârtii săpată în zăpadă de pașii celor ce călcaseră înaintea mea pe a­­celeași locuri. In fața intrării două tunuri străvechi străjuiesc ca o a­­ b­tradei Carol „zemenastică“. Povestea lui Pârniță, cu copii, zâne și iepe năsdrăvane­ menințate împotriva celor­ ce îndrăznesc sa Datrunci în cetatea celor ce au suferit din plin ororile unui război nefa­st. Deși Duminică, activitatea e ac­iași ca și în cursul săp­tămânii. In cancelarie găsim pe su­rorile Ec­­losub, Popa și Ma­riana Gâdei care îndeplinesc ultimile formalități în vederea transportului de copii ce are loc în seara aceleiași zile. Se controlează plicurile individu­ale ce conțin actele personale ale fiecărui copil ce părăsește lașul. Culisă face „zeme-Btnît»23. Intrăm în salonul Nr. 1. Un „bună ziua“ sglobiu strigat în cor de copii de murmură plă­cut în urechi. Circa 50 copii de vârste diferite aliniați câte patru, c­u privirile ațintite spre d-na înv. Pascu, execută variate figuri cu mâinile. E ora de educație fizică. — „Unu, doi, trei, lăsați-vă pe vârfuri, se aude comanda instructoarei“. Atenția mi-e atrasă de un omuleț, dolofan cu ochii de cicoare, ce a înțeles că a­­ceastă „comandă“ înseamnă să se așeze de a binelea. Mă a­­propriu de el și-l întreb cum îl cheamă. — „Mă cheamă Culiță“. — Și al cu ești — insist eu. — „A lu mama, că tată n’am“. L’am întrebat apoi pe Cu­­liță de ce s’a așezat jos, la care el mi-a răspuns mândru și grav. — „Apoi mata nu vezi că noi fasem­ zemenastică ? Pentru educația generală a copiilor și care cere o pre­gătire specială, au fost deta­șați aici d-nele înv. Brumă, Pascu, Cusnevici, Petrescu, Ștefârță, d-ra Fedeleș și dl. înv. Pascu. Deasemeni F.D.F. R. trimite zilnic câte o doam­nă care face de serviciu prin rotație. — (Continuare în pag. 2-a) — .■..­ILI --- --------------­ ULEIUL... LAXATIV Circulă de câtva timp pe plată un fel de ulei, combi­nație fantezistă, datorită — se spune — unui tânăr specu­lant ieșan, între uleiul de floarea soarelui și uleiul de parafină. Marfa se vinde tn prăvălii și pe la tărăbi, insă cine cumpără odată, se con­sideră vindecat de.­. consti­­pație. Chestia comportă glumă multă, însă e tragic că popu­lația să fie lăsată la dis­creția fiecărui excroc inge­nios și otrăvitor public. Cre­dem că autoritățile poliție­nești și sanitare ar trebui să fie cât se poate de atente la aceste operațiuni care fri­zează legea speculei și codul penal.­­ Combinatorii laxtterului specific ieșan trebuesc di­buiți—e cât se poate de ușor acesta — și băgați la puș­cărie. Și acolo obligați să consume propriul lor fabricat , până ce se vor sătura de bani­­ și de speculă. Fiul lui R­oosevelt împotriva politicii președin­telui Travi­an ader­­a ideile și idealurile tatălui meu“ . Dl. Eliot Roosevelt a mai declarat că va lua parte la campania electorală din 1947 (alegerile prezidențiale) și că va lupta atât împotriva actu­alei politici externe cât și iu­el a adăugat: „Continui să i terne, a președintelui Truman NEW-YORK. (Radio).­ Dl. Eliot Roosevelt, fiul fostului președinte Franklin Roosevelt s’a înapoiat în Statele Unite, din vizita pe care a făcut-o în Uniunea Sovietică. Sosind pe aerodromul La­­guardia, de lângă New-York, între economate și emisiune -Oamenii obișnuiți se înhume căruța înaintea calului.— Economatele și oficiile de aprovizio­nare și înghețarea prețurilor.— Păcate din­ tre­cut și învățăminte pentru viitor.— Discuțiuni în jurul noilor legi economice — Ne ținem de cuvânt și dis­cutăm argumentele critice ale d-lui C. v. de la „Liberalul“ cu privire la noile legi economice. Spune d-sa că, „economatele și oficiile economice creiate peste noapte pe cale de legi fiind lipsite de fondări vor fi finanțate prin credite de către Banca Națională. Este inte­resant de știut la cât se vor ridica aceste credite. Reali­zarea practică a intenției le­giuitorului ar necesita o ma­sivă sporire a emisiunii Băn­cii Naționale. In asemenea condițiuni e ușor de înțeles că economatele vor contribui la devalorizarea monedei și deci la o rapidă creștere a costului vieței...“. D. C. V. discută pe bază d axiome preconcepute și câ „ se­­ poate de fixe. D-sa a auzi­t de undeva că este o legătură între emisiune și prețuri și de accia crede­m că nive­lul prețurilor de pe piață se conduce după baza de aur a monedei de hârtie sau după cât de ridicat este plafonul e­­misiunei. Dealtfel domnii bră­­tieniști de la conducerea Băncii Naționale au creiat un adevă­rat mit în jurul aurului din tezaurul respectiv. Și noi suntem de părere că este o legătură între emisiune și prețuri. Insă prețurile măr­furilor de primă necesitate nu depind de emisiune, ci de a­­bundența mărfurilor de pe piață și de modul prompt în care circulă. Faptul că la Ti­mișoara se vinde kgr, de fă­ină de grâu cu 3000 lei și la Iași cu 30.000, dovedește su­ficient că cu acelaș leu, cu a­­ceiași acoperire aur, din ace­iași emisiune, se poate cum­păra de 10 ori mai mult la Timișoara decât la Iași... Legătura dintre emisiune și prețuri s’ar putea asemăna cu aceia care este între căruță și cal. Așa după cum trage calul căruța, prețurile trag după dânsele emisiunea. Cu­ cât se scumpesc prețurile pe piață, cu atâta se simte ne­­voe de mai mute monede, g! de aceia ete sunt reclamate pe piața­ Dr. C. V. când afirmă că numai din simplul fapt al­ sporirii emisiunii Băncii Na­­­ționale, ar rezulta „rapida creștere a costului vieții“ nu face altceva decât că așează căruța înaintea calului. Nu este vina guvern«!«! dacă domnișorii dela „Libe­ralul“ de mult ce se plimbă cu limuzinele nu știu cum se înhamă o căruță. Faptul grav este că aceiași pricepere­ © dovedesc acești domnișori și nu compu­jrc­lte probleme de economie în car­e se amestecă și ceia ce e și mai grav este că le discută, au pretenția că „fac critică“ și își zăpăcesc partizanii cu axiome confuze și perimate. D. C. V. a mai auzit ceva despre legătura dintre pute­rea de cumpărare a econo­­matelor și prețurile mărfurilor. Ia Este adevărat că punându-se dispoziție economatelor AWArtif­ <! A­n­i’ t U­O Licutiv. Diaclov, capabile să cumpere foarte multe mărfuri de pe piață și deci să mărească enorm de mult cererea. S’ar produce într’adevăr o scumpire a măr­furilor dacă economatele a­­u lăsate­­ la libera concurență între ele așa cum s’a întâm­plat în foarte multe astă vară. Unele Oficii cazuri nomice județene, care Eco­nud C. PRIBOI — (Continuare în pag. 2-a) r— si esfed­ere» conductei de apă Tim­f§©§!§ In două puncte princi­pale de pe conducta Ti­­mișești s’au produs în ultimele zile pierderi de apă. Intreprinderele Comu­nale au luat măsuri din timp, trimițând în aceste puncte nevralgice echipe de lucrători care au și început lucrul pe teren. Deocamdată nu este cazul să se închidă apa, întru­cât prin munca începută la timp, a fost preîntâm­pinată această situație. Insă din cauza lucrărilor care se­­ îndeplinesc, de­­bitul de apă care vine în oraș e mult redus în ra­port cu debitul normal. De aceea populația orașu­lui e invitată să facă e­­conomie la consumul de apă. In câteva zile lucrările de pe conductă vor fi terminate. S gară din județ­a ac­lă cu focuri da mii Un îndrăzneț atac banditesc s’a petrecut în comuna Bosia, din jud. Iași. țeni In timp ce mai mulți cetă­din comuna așteptau personalul de Iași, au fost at­acați cu focuri de armă de­­ către necunoscuți. Timp de 30­­ de minunte ei au fost­­inuti sub teroarea armelor. Datorită intervenții unei pa­trule de jandarmi, unul din autorii atacului a fost arestat. La cercetări, acesta a de­clarat că se numește G. C. Petrache și e originar din satul Boteni din aceiaș comu­nă. Cercetările sunt în curs. c im Lemne... Lemnele au devenit azi așa de scumpe, încât e de prevăzut că în curând o să le cumpărăm nu cu că­ratul la domiciliul ci cu caratul ca pe aur. Lemnele se vând pe piață cu un preț care ar face să i se zbârlească pă­rul chiar pe capul d-lui Mihai Popovici care e chel și milionar. Cetățenii care au uluci de lemn la casă, să-i pă­zească bine căci chiar întiiii­­țile celor mai oneste persoa­ne au început să se nască i­­dei subversive; iar cu­ți­nut mărturisesc că de cât­va timp uităndu-mă la gura sobei ce-mi cere ză­­darnic de mâncare, arunc priviri sinistre scaunelor, dulapului, bastonului meu, până și focului cu care scriu aceste rânduri ; o să fiu nevoit să le arunc pe rug; e tot ce mi-a mai rămas de lemn în casă, deoarece chiar păduchii de lemn, săracii mi-au murit de frig. Ce-i drept, Ardealul dir­ hosili cotidiene lemne, mându-ne să-l desrobim ne-a amintit de mult prin glasul poetului: „La noi sunt codri verzi de brad“ Dar s’ar fi putut ca in locul poetului să fie vre’­­un demagog istoric de-al vostru, care ne-ar fi mo­mit cu alte chilipiruri nu cu brazi, lemne de con­strucție, nu de foc, și încă verzi. Un asemenea poli­­cian ne-ar fi spus înainte de alegeri: La noi cont codrii, fag și cer Nu-i lipsă la cântare. Noi vă vom îi calorifer Ia iarna asta mare. „.Dar, uite, parcă mă’rt­­calzii pomenind de reali­­zarea visului nostru mile­nar și amT uitat ca prin vrajă visul meu ca să zic așa mile­nar. Deci fraților, imi­tați-m­ L deocamdată căldură și fac sacru, că o să avem și căldură de o să ne plân­gem că-i prea multă... .../’? Iulie și Ar;

Next