Moldova Liberă, aprilie-iunie 1947 (Anul 4, nr. 760-831)
1947-04-02 / nr. 760
r Í ANUL 111 No. 76« Moldova Director:Pf ®?,liniv.C.BASMU§ IAȘI i fi. Lapușneanu 37 telefon Red. 1209 — Adm. 2012. ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ HAecurs a «inițiMT ABONAMENTE Lei 80.006 pe 3 luni „ 300.666 întreprind, și autorități pe 3 luni Procesul antisemitismului Am luat cunoștință cu satisfacție de declarația grui Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul justiției» prin care nu anunță că se va judeca procesul masacrelor de la m iunie 1941. Să ne înțelegemm însă. Nu ne gândim deloc că acest proces s’ar limita la cei 57 pași în ultimul timp în 12 iertare. Pe aceștia am avut ocazia să-l cunoaștem foarte de aproape la cercetări și din dosare. Nu ei reprezintă procesul. Aceștia sunt executori de calitatea cea mai joasă. Jumătate din ei sunt borfași de meserie, cel puțin un sfert din ei sunt descreerați și ceilalți declasați, sau descendenți depravați din familii deocheate. In sfârșit locul lor era de mult in pușcărie, case de nebuni sau orice alte instituții de corecție mu dezintoxicare. Ceia ce trebue insă judecat și condamnat mai ales în procesul masacrelor din 29 iunie 1941, este antisemitismul sub orice formă ce ar manifesta. Procesul antisemitismului este necesar pentru sănătatea morală a viitoarei Românii. Acest proces trebue să fie caracteristic prin a demonstra de unde începe și unde se termină diversiunea antisemită. Ei trebue să descopere pe toți cei ce au înarmat secătuturile entuziaste, fie că se găseau pe băncile universităților fie că ieșeau din cele mai degradate spelunci de mahala. El trebene să fie un memento pentru toți cei ce au interpretat generozitatea specifică democrației care își trage filosofia din perceptele tuturor umaniștilor din lume, ca o slăbiciune sau ca o primă de încurajare a unor acte și gânduri pe care o minte sănătoasă omenească nu le poate concepe. Încă odată, procesul ana» sacrelor de la 29 iunie 1941 dacă trebue să condamne fără cruțare pe autorii lui morali și materiali, pentru învățare de aminte, el trebue totodată să condamne fără drept de apel antisemitismul sub orice formă s’ar manifesta. C. PRIBOI Odată cu desprimăvararea, Auto-Gara locală și-a intensificat activitatea. S’au luat în considerație care sunt deocamdată șoselele mi practicabile și în consecință s’a hotărât, pentru început, punerea în circulație a următoarelor autobuze pentru transportul pasagerilor: Iași - Roman - Piatra - Neamț și retur și Iași-Hârlău și retur. Ca probă programul provizor„va fi cursa Iași-Roman-Piatra-Neamț va circula de trei ori pe săptămână având plecarea din Iași la ora 7 dimineața, iar cursa Iași- Hârlău tot de trei ori pe săptămână, cu plecarea din Iași la ora 14.30 d. a. După cum arătăm acest program este provizoriu, urmând ca, de îndată ce se va constata randamentul curselor, programul să fie definitivat. <mv Intensificarea activității la auto-gara locali Primur« curs« pus« La circulați› Delegația ministerială iugoslavă care a plecat spre Moscova a făcut un scurt popas în Iași Duminică dimineața a trecut prin gara Iași delegația iugoslavă care a plecat spre Moscova. Delegația este alcătuită din dl. Kardeîy vice-președintele Consiliului de Miniștri, dl Sîmicî Ministrul de Externe al Iugoslaviei, precum și funcționari superiori ai Statului vecin. . Pe peronul gării se aflau d-nii prefect C. Bordeianu, general C. Ionescu, ajutor de primar Anton Paluga, colonel Carapancea. Chitic. Delegația iugoslavă s’a întreținut foarte amabil cu șefii autorităților locale timp de două ore cât a rămas garnitura în stație. După acest popas, trenul delegației iugoslave a părăsit Iașul plecând spre Moscova. Prin lași, la braț cu primăvara In oameni s’a înfiripat speranța, — Un soare In mahala, — A venit primăvara ! A pătruns prin bariera lașului un pas domol, S’a oprit o clipă în fața gardianului in uni• formă, i-a aplicat un bobărnac, acesta din urmă i-a zâmbit fâstâcit, iar ea a șters-o în goană nebună. A urcat Păcurarii a coborît Copoul, a pătruns pretutindeni. In mahala s’a înfiripat speranța Hoinăreamu de vre-o oră fără direcție precisă. Eram acum într’o hudiță oarecare, un capăt de mahala uitat de Dumnezeu și de oameni la o spargine de oraș. Aidoma unui drum de țară, Strada Lt. Popovici urcă în pieptiș și drumul e obositor. Decorul schimbător, in mijlocul străezii grupuri, grupuri de copii sburdă ridicând nouri de praf. De acuma viața e a lor. In grădinile din jurul caselor, lucrează cu spor copii și părinți. Pe față li se citește bucuria, speranța în zile mai bune. Odată cu pumnul de semințe aruncat în pământul răscolit, instinctiv îngână; „Doamne, ajută să fie cu spor, să scăpăm de alte nevoi“. Am trăi în fappul cel mic« Pe poarta unei case a pătruns ca o vijelie madam Anica. Așa o cunosc cei din mahala. De fapt îi zice :Ana Soare și o femeie trecută de cincizeci de ani. Din poartă își duce mâna pâlnie la gură și țipă din străfundul rărunchilor : „hei bărbate am adus sămânța. Ni-o dat-o pi di gratis cei din Camiră. S’o sămănăm pi sfoara ceia di pământ, că altfel ne mănâncă speculanții. Hei, da eșî o dat afară că de ajuns ți-a fost de hodină o iarnă. I-am găsit pe amândoi săpând pământul. Aâ’au zărit șî în loc de binețe Anica Soare m'a întâmpinat cu cuvintele: — „De 'le lopul cel mari, i-am trecut. După furtună, se face frumos, după răsbo pace; după secetă, o da Domnul belșug“. Le-am răspuns cu un „Doamne ajută“ și am plecat Din urmă urmăream sgomotul sacadat al hârtetului soților Soare care semănau, pentru a culege. L. ZĂICESCU 8fia toamna anului .trecut tâniara Constanța Marinescu din ^tri Bucști&sjpu.a făcut: cunoștința' unui tânăr elegant je :tríi:áie Jo...,Viarie.,' originar 'tójiv Sucure^Vifr, Șf., Vineri '•3#; • îngmeijiV '€ uigâtjT opoziția’ părinților care'supt'pamen! o«brabili, Constanța ." Marinesc s’a hotărît să se căsătorească cu Vlasie de care se îndrăgostise.Numai după o lună de zile după ce s’au cunoscut cei doi tineri au primit binecuvântarea bisericii. Se vede treaba însă că dl. inginer nu se acomoda cu noua viață. Nopți întregi și se pierdea în chefuri și orgii cu care ocazie ,cheltuia sume imense de bani. Ba în cele din urmă tânărul soț a început să vândă lucrurile de valoare din casă. Acum câteva zile Ion Vlasie a plecat de acasă pentru a nu se mai reîntoarce. Cu toate investigațiile făcute de familie nu s’a putut da de urma fugarului, în schimb s’a aflat că Ion Vlasie... e căsătorit în București și are și un copil în vârstă de doi ani. Grav accident de mașină. Un comerciant din Iași a fost rănit Un grav accident de mașină s'a petrecut la cursul zilei pe șoseaua Bucium-Iași. In timp ce dl Anatolie Mihalcea comerciant din Iași str. Pădure cobora dintr’o căruță a fost surprins de un autocamion ce venea cu viteză maximă. Din cauza puternicei isbituri, victima s’a ales cu grave leziuni la cap. Șoferul vinovat de acest accident n’a fost identificat. A vârât mâna !n buzunarul altuia A fost arestat de către organele poliției locale numitul Comeniță Petru fără domiciliu stabil în Iași, care în ziua de 30 crt. a fost surprins în Piața Halei în timp ce încerca să dispară cu un portmoneu cu bani ce-l sustrăsese din buzunarul d-lul Ghiță Vasile din com. Ungheni jud. Iași, Știri polițienești După ce i-a „topit“ zestrea a parasit-o Din faptele unui excroc sentimental Hui Chester al poliției li-a dat postul în primire In cursul zilei de Sâmbătă 30 cm, a sosit în localitate dl. De bău noul chestor, al poliției locale. Bsa vine de la Petroșani unde funcționa în calitate de chestor al poliției. Noul Chestor și-a luat postul în primire, 2 pagini 1000 lei Duminică s’a disputat la Parcul Sportiv, material amical de foot-ball între „A. S. Politechnica“ și „Macaby“, o partidă care s’a soldat cu o nouă victorie studențească de astă dată tn dauna alb-albaștrilor ieșeni. Net superiori, studenții sunt acei cari deschid scorul prin Popovici, în min. 15. Peste 10 minute, Marchidan după un schimb de passe cu Schreiner și Popovîci, trimite în plasă. Se produce învălmășeală la poarta apărată de Rotaru și Iacubovischi schepatează puternic Rotaru e derutat și„. 30 Politehhnica. Repriza următoare îi găsește pe adversarii Politehomicei, mai legați în acțiuni și Mișu Bârsan ratează un goal, gata făcut. lacubovschi, redutabilul centru atacant al studenților, după o acțiune personală înscrie cel de-al 4-lea goal, pentru ca Talpă să mărească scorul după 15 min. Ultimul goal aparține lui Iacubovschi, care într-o formă de zile mari, trage împarabil, fără ca goal-keeperul alb-albaștrilor să schițeze vre un gest de apărare, laTIR. Sportul local Politechnica a surclasat Macaby cu 6-0 (3-0) goal. h ginerul primil mauliili In mixtiunea americană în Brazilia Dr. Pochey, ambasadorul Statelor Unite in Brazilia a făcut de curând o declarație asupra chestiunilor interne ale Braziliei în care atacă cu înverșunare partidul comunist brazilian. Se pare că opinia publică americană nu este în total de acord cu dl. Pochey. Astfel ziarul american „Ohe“ califică declarațiile d-sale drept un „amestec cinic“ în afacerile braziliene, și cere „cea mai energică ripostă din partea întregei națiuni braziliene“. Ce-or fi spunănd brazilienii? „Activități antiamericana“ Există în U.S.A. o comisie însărcinată cu ancheta asupra activităților antiamericane. Comisia a calificat activitatea partidului comunist american drept „antiamericană“ șî a decis să ia măsuri împotriva acestui partid. Expresia nu este nouă nici felul în care este întrebuințată. Cu câțiva ani în urmă se vorbea despre „activități antigermane“ de care bineînțeles tot comuniștii erau vinovați. Cu singura deosebire că membrii comisiilor care anchetau activitățile „antigermane“ erau naziști și încârligați în timp ce americanii sunt apărătorii celei mai perfecte democrații din lume. Popoarele lumii trebue să se ajute între ele Iugoslavia este una din țările care a înțeles acest imperativ moral. Ea a trimis României din puținul care-l avea, un ajutor de 20.000 tone grâu și Al&miei «auä <&» 10.000 tone. Putea oare să presupună, generoasa țară că gestul ei va provoca serioase dezartramente mai târziu ? Iugoslavia a trecut și ea prin doi ani de secetă și astăzi, fiind în pragul foametei, solicita Angliei un import de 200.000 tone grâu. Dar Anglia nu vrea să dea Iugoslavia grâu susținând ca aceasta are destul de îndată ce poate da și la alții. Și calicul filantrop trebui să se justifice acum, pentru ca să poată căpăta ceva de mâncare. « Se vede de aici că existe mai multe concepții despre cooperarea internațională ști că bunii Samariteni sunt mai ales samariteni calici. o lecție de economie democratică . O problemă care s’ar fi părut de mică importanță,.-a prilejuit Parlamentului nostru o desbatere de principii din cele mai interesante. Declarația făcută de d. Vasile Țîroiu în numele grupului parlamentar al Partidului Național Liberal cu privire la legea pentru organizarea și încurajarea sericiculturii prin care se arată de acord cu liniile mari ale legii, dar nu poate să-și dea asentimentul la dispozițiunile ce ating concurența, inițiativa particulară și instituirea monopolului în ce privește valorificarea acestei producții, a dat ocazia d-lui Traian Săvulescu să facă o expunere de principii a economiei științifice, cu toată amploarea și competența de care a dat dovada în multe rânduri și pe care nimeni nu i-o poate contesta. D-sa a început printr’unrechizitoriu la adresa celora care erijându-se in apărătorii principiului libertății totale economice nu fac altceva decât că își apără poziții, câștigate în diverse sfere de producție în care totuși nu se pricep la altceva decât în exploatarea fără frâu a muncii altora. Sericicultura, ca și alte culturi din preajma industriei gospodărești, cu toate că s'a bucurat în țară la noi de multă încurajare oficială și de o și mai multă libertate de mișcare a celor ce s’au aflat în treabă, se află într’o stare mult înapoia fazei de îndeletnicire casnică primitivă. Adică statul a dat bani pentru semint, a tocmit tehnicieni cu diplomă, a susținut profesori la școli speciale, a plătit doctori veterinari care se ocupă cu studiul bolilor viermilor de mătase, pariem că a plătit și delegați la diferite congrese naționale și internaționale care să învețe și să schimbe experiențe și totuși se produce în țară la noi un fir de mătase de calitate inferioară, celui strămoșesc iar semințele de viermi în proporție de patru cincimi din cantitatea necesară trebue să ni le procurăm din alte țări unde oamenii cărora li s’a încredințat soarta acestei foarte importante ramuri de producție sunt controlați și și urmării de aproape de organe speciale. Comparând dustriei firelor producția inde matase din Bulgaria, unde statul a dirijat producția prin sănătoasa mișcare cooperatistă care există acolo, cu producția noastă lăsată la discreția individului, ne dăm seama cât de lipsită de fond este pretenția celor ce-și închipue că concurența și libertatea totală de mișcare poate folosi altcuiva decât unui grup restrâns de profitori particulari. Acesta pretind“ statului toate avantagiile ? în speță, procurare de semințe, consultul medical gratuit, credite și chiar subvenții de încurajare, desigur scutire de taxe interne și de vame, și protecție față de concurența străină, ferească sfântul însă ca statul să se ceară socoteală de calitate, de preț și de cantitate. Acestea trebuesc lăsate la liberul joc al interesului celuia care ne face favoarea să câștige ușor banii. Bulgaria a ajuns în situația pe care nu o are nici Italia unde sericicultura este tradițională, de a exporta mari cantități de semințe de gândaci. Noi importăm din Bulgaria 500-600 kg. semințe de bună calitate, în timp ce producem 80-90 kg. de semințe de proastă calitate. Sericicultura pentru statul și poporul bulgar este un izvor de bogăție, la noi până acum îl costă pe stat fonduri prețioase, iar consumatorii plătesc scump o marfă proastă. Dar discursul d-lui ministru Traian Săvulescu trebue citat de oricine vrea să fie lămurit ce înseamnă libertatetotlă de mișcare ce li s’a ar cordat până acuma, diferiților producători și cât de păgubitoare a fost pentru colectivitatea românească. Noi nu putem exporta mere, struguri, vin, din cauza libertății ce s’a dat oricui de a planta „cum vrea, ce vrea, și în condițiunile pe care le vrea“. Până acum 15 ani Bulgaria nu exporta viță de vie, astăzi exportă viță altoită. Noi nu exportăm viță altoită. In Bulgaria nu exista industria viermilor de mătase astăzi exportă în sud estul european. Dar cât de bine se potrivește tot ce-a spus d. Traian Săvulescu la toate sectoarele de producție ale României, unde a existat nu numai cea mai ideală libertate, de a exploata și specula, dar a existat și o protecție specială i legiferată pentru a apără pe speculanți de orice concurență din afară, în comparație cu situația Bulgariei unde există o mișcare cooperatistă inițiată, constantă susținută de masse de multe zeci de ani, masse educate la lumina celor mai avansate învățăminte democratice pe care nici o dictatură nu le-a putut siruncina din sufletele lor. Ori ce ar spune partizanii vechilor stări de lucruri din țara românească, noi subliniem și credem că orice —(Continuare în pag. 2-a)— Redeschiderea unei biserici Epitropia Bisericii Sf. Dumitru-Balș din str. Ștefan cel Mare comunică bine» credincioșilor redeschiderea acestei Biserici pe data de Duminică 6 Aprilie crt. Slujba Deniilor, se va face Sâmbătă seara iar de Duminică 6 Aprilie se vor face slujbele obișnuite și Deniile ia timpul cuvenit 1 «emili ZARZAVATURI! Prietenul meu StăniciL un vechi cunoscut care știa , să scrie la gazetă, .m’ai oprit cam acum o luna pe stradă. — „ Ei, îmi spunea ei, ce credeți voi să așa se face agricultură? Ce tot umblați voi cu fel de fel de chestii la gazetă, la mncrina și lumea să pună zarzavaturi în grădină? dând ba informați, ba relații în legătură cu asia. Ce adică, lașul, oraș de vestite grădini odinioară, să devie azi orașul gradinelor de zarzavat? Amintește-ți ele frumoasele grădini ale grădinițele Tătârașului, de f pensionarilor din Sărărie, sau să nu I mai vorbesc de cele din dealul Copoului ! Și ce frumoase erau florile din grădina Copou! Ar vrea adică azi ca subtelul lui Eminescu să crească ceapă și usturoi. Ar fi un sacrilegiu domnule, să știi dumneata ! Eu unul n’am să-mi stric straturile mele cu lalele olandeze sau cu trandafiri englezi... Și la ce bun zarzavaturile .** îl . — Bine, dar specula ? — Vorbe, de gazetari? Mă vezi pe mine cultivator ? j A plecat apoi. ru L-am întâlnit la sfârșit de Martie. Ducea în mână câteva pungi. — Da’ce ai acolo ? Mi-a răspuns rușinat: — Semințe de... zarzavaturi ! — Dar bine, tocmai dumneta ? A izbucnit furios: — Ia lăsă-mă domnule am plătit azi dimineață 25.000 pe un kil de cartofii Nu mai vreau s*o, pățesc și altă dată Și acum noroc, mă grăbesc» timpu! e înaintat și vreau să pun semințele în pământ ! Oricum în farfurie e mai gustoasă ceapa decât latelele de Olanda I IGNOTUS Citiți și răspândiți „Moldova Liberă“ a