Moldova Liberă, aprilie-iunie 1947 (Anul 4, nr. 760-831)

1947-04-02 / nr. 760

r Í ANUL 111 No. 76« Moldova Director:­­Pf ®?,liniv.C.BASMU§ IAȘI i fi. Lapușneanu 37 telefon Red. 1209 — Adm. 2012. ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ HAecurs a «inițiMT ABONAMENTE Lei 80.006 pe 3 luni „ 300.666 întreprind, și autorități pe 3 luni Procesul antise­mitismului A­m luat cunoștință cu sa­tisfacție de declarația grui Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul justiției» prin care nu anunță că se va judeca procesul masacrelor de la m iunie 1941. Să ne înțelegemm însă. Nu ne gândim de­loc că acest proces s’ar limita la cei 57 pași în ultimul timp în 12­ iertare. Pe aceștia am a­­vut ocazia să-l cunoaștem foarte de aproape la cerce­tări și din dosare. Nu ei reprezintă procesul. Aceș­tia sunt executori de cali­tatea cea mai joasă. Jumă­tate din ei sunt borfași de meserie, cel puțin un sfert din ei sunt descreerați și cei­­lalți declasați, sau descen­denți depravați din familii deocheate. In sfârșit locul lor era de mult in pușcărie, case de nebuni sau orice alte instituții de corecție mu dezintoxicare. Ceia ce trebue insă jude­cat și condamnat mai ales în procesul masacrelor din 29 iunie 1941, este antise­mitismul sub orice formă ce ar manifesta. Procesul antisemitismului este necesar pentru sănă­tatea morală a viitoarei Românii. Acest proces tre­bue să fie caracteristic prin a demonstra de unde începe și unde se termină diver­siunea antisemită. Ei tre­bue să­­ descopere pe toți cei ce au înarmat secătu­­turile­­ entuziaste, fie că se găseau pe băncile univer­sităților fie că ieșeau din cele mai degradate spe­lunci de mahala. El trebene să fie un me­mento pentru toți cei ce au interpretat generozitatea specifică democrației care își trage filosofia din per­­ceptele tuturor umaniștilor din lume, ca o slăbiciune sau ca o primă de încura­jare a unor acte și gânduri pe care o minte sănătoasă omenească nu le poate concepe. Încă odată, procesul ana» sacrelor de la 29 iunie 1941 dacă trebue să condamne fără cruțare pe autorii lui morali și materiali, pentru învățare de aminte, el tre­bue totodată să condamne fără drept de apel antise­mitismul sub orice formă s’ar manifesta. C. PRIBOI Odată cu desprimăvararea, Auto-Gara locală și-a inten­sificat activitatea. S’au luat în considerație­­ care sunt deocamdată șoselele mi practicabile și în conse­cință s’a hotărât, pentru în­­ceput, punerea în circulație a următoarelor­­ autobuze pen­tru transportul pasagerilor: Iași - Roman - Piatra - Neamț și retur și Iași-Hârlău și retur. Ca probă programul pro­­vizor„va fi­­­ cursa Iași-Ro­man-Piatra-Neamț va circula de trei ori pe săptămână a­­vând plecarea din Iași la ora 7 dimineața, iar cursa Iași- Hârlău tot de trei ori pe săptămână, cu plecarea din Iași la ora 14.30 d. a. După cum arătăm acest program este provizoriu, ur­mând ca, de îndată ce se va constata randamentul curse­­lor, programul să fie defini­tivat. <mv Intensificarea activității la auto-gara locali Primur« curs« pus« La circulați› Delegația ministerială iugoslavă care a plecat spre Moscova a făcut un scurt popas în Iași Duminică dim­ineața a trecut prin gara Iași de­legația iugoslavă care a plecat spre Moscova. Delegația este alcătuită din dl. Kardeîy vice-preșe­­dintele Consiliului de Mi­niștri, dl Sîmicî Ministrul de Externe al Iugoslaviei, precum și funcționari su­periori ai Statului vecin. . Pe peronul gării se a­­flau d-nii prefect C. Bor­­deianu, general C. Ionescu, ajutor de primar Anton Paluga, colonel Carapan­­cea. Chitic. Delegația iugoslavă s’a întreținut foarte amabil cu șefii autorităților locale timp de două ore cât a rămas garnitura în stație. După acest popas, tre­nul delegației iugoslave a părăsit Iașul plecând spre Moscova. Prin lași, la braț cu primăvara In oameni s’a înfiripat speranța, — Un soare In mahala, — A venit primăvara ! A pă­truns prin bariera lașului un pas domol, S’a oprit o clipă în fața gardianului in uni• formă, i-a aplicat un bobăr­­nac, acesta din urmă i-a zâm­bit fâstâcit, iar ea a șters-o în goană nebună. A urcat Păcu­rarii a coborît Copou­l, a pă­truns pretutindeni. In mahala s’a în­firipat speranța Hoinăreamu de vre-o oră fără direcție precisă. Eram acum într’o hudiță oarecare, un capăt de mahala uitat de Dumnezeu și de oameni la o spargine de oraș. Aidoma unui drum de țară, Strada Lt. Po­­povici urcă în pieptiș și dru­mul e obositor. Decorul schimbător, in mijlocul stră­e­zii grupuri, grupuri de copii sburdă ridicând nouri de praf. De acuma viața e a lor. In grădinile din jurul caselor, lucrează cu spor copii și părinți. Pe față li se citește bucuria, speranța în zile mai bune. Odată cu pumnul de semințe aruncat în pământul răscolit, instinctiv îngână; „Doamne, ajută să fie cu spor, să scăpăm de alte ne­voi“. Am trăi în­ fappul cel mic« Pe poarta unei case a­ pă­truns ca o vijelie madam A­­nica. Așa o cunosc cei din mahala. De fapt îi zice :Ana Soare și o femeie trecută de cincizeci de­ ani. Din poartă își duce mâna pâlnie la gură și țipă din străfundul rărun­chilor : „hei bărbate am­ adus sămânța. Ni-o dat-o pi di gra­tis cei di­­n Camiră. S’o să­­mănăm pi sfoara ceia di pă­mânt, că altfel ne mănâncă speculanții. Hei, da­ eșî­ o dat afară că de ajuns ți-a fost de hodină o iarnă. I-am găsit pe amândoi săpând pământul. Aâ’au zărit șî în loc de binețe Anica Soare m'a întâmpinat cu cuvintele: — „De 'le lopul cel mari, i-am trecut. După furtună, se face frumos, după răsbo pace; după secetă, o da Domnul belșug“. Le-am răspuns cu un „Doamne ajută“ și am plecat Din urmă urmăream sgomotul sacadat al hârtetului soților Soare care semănau, pentru a culege. L. ZĂICESCU 8fia toam­na anului .trecut tâ­­niara Constanța Marinescu din ^tri Bucști&sjpu.a­ făcut: cunoștința' u­nui tânăr elegant je :tríi:áie Jo...,Viarie.,' originar 'tójiv Sucure^Vifr, Șf.,­ Vineri '•3#; • în­gmeijiV '€ uigâtjT opoziția’ pă­rinților care­'supt'pam­en! o­­«brabili, Constanța ." Mari­nesc­ s’a hotărît să se căsă­­­torească cu Vlasie de care se îndrăgostise.Numai după o lună de zile după ce s’au cu­noscut cei doi tineri au pri­mit binecuvântarea bisericii.­ Se vede treaba însă că dl. inginer nu se acomoda cu noua viață. Nopți întregi și se pierdea în chefuri și orgii cu­ care ocazie ,cheltuia sume imense de bani. Ba în cele din urmă tânărul soț a înce­put să vândă lucrurile de va­loare din casă.­­ Acum câteva zile Ion Vla­sie a plecat de acasă pentru a nu se m­ai reîntoarce. Cu toate investigațiile făcute de familie nu s’a putut da de urma fugarului, în schimb s’a aflat că Ion Vlasie... e căsă­torit în București și are și un copil în vârstă de doi ani. Grav accident de mașină. Un comer­ciant din Iași a fost rănit Un grav accident de ma­­șină s'a petrecut la cursul zilei pe șoseaua Bucium-Iași. In timp ce dl Anatolie Mi­­halcea comerciant din­­ Iași str. Pădure cobora dintr’o căruță a fost surprins de un auto­camion ce venea cu viteză maximă. Din cauza puternicei isbituri, victima s’a ales cu grave leziuni la cap. Șoferul vinovat de acest accident n’a fost identificat. A vârât mâna !n buzunarul altuia A fost arestat de către or­ganele poliției locale numitul Comeniță Petru fără domiciliu stabil în Iași, care în ziua de 30 crt. a fost surprins în Piața Halei în timp ce în­cerca să­­ dispară cu un port­­moneu cu bani ce-l sustrăsese din buzunarul d-lul Ghiță Va­sile din com­. Ungheni jud. Iași, Știri polițienești După ce i-a „topit“ zestrea a parasit-o Din faptele unui excroc sentimental Hui Chester al poliției li-a dat postul în primire In cursul zilei de Sâm­bătă 30 cm­, a sosit în lo­calitate dl. De bău noul chestor, al poliției locale. B­sa vine de la Petroșani unde funcționa în calitate de chestor al poliției. Noul Chestor și-a luat postul în primire, 2 pagini 1000 lei Duminică s’a disputat la Parcul Sportiv, ma­terial ami­cal de foot-ball între „A. S. Politechnica“ și „Macaby“, o partidă care s’a soldat cu o nouă victorie studențească de astă dată tn dauna alb-albaș­­trilor ieșeni. Net superiori, studenții sunt acei cari deschid scorul prin Popovici, în min. 15. Peste 10 minute, Marchidan după un schimb de passe cu Schreiner și Popovîci, trimite în plasă. Se produce învălmășeală la poarta apărată de­­ Rotaru și Iacubovischi schepatează pu­ternic Rotaru e derutat și„. 3­0 Politehhnica. Repriza următoare îi găsește pe ad­versarii Politehomicei, mai le­gați în acțiuni și Mișu Bârsan ratează un goal, gata făcut. lacubovschi, redutabilul cen­tru atacant al studenților, după o acțiune personală în­scrie cel de-al 4-lea goal, pentru ca Talpă să mărească scorul după 15 min. Ultimul goal aparține lui Iacubovschi, care într-o formă de zile mari, trage împarabil, fără ca goal-keeperul alb-al­­baștrilor să schițeze vre­ un gest de apărare, l­aTIR. Sportul local Politechnica a surclasat Macaby cu 6-0 (3-0) goal. h ginerul prim­­il mauliili In mixtiunea americană în Brazilia Dr. Pochey, ambasadorul Statelor Unite in Brazilia a făcut de curând o decla­rație asupra chestiunilor interne ale Braziliei în care atacă cu înverșunare par­tidul comunist brazilian. Se pare că opinia pu­blică americană nu este în total de acord cu dl. Poc­hey. Astfel ziarul american „Ohe“ califică declarațiile d-sale drept un „amestec cinic“ în afacerile brazi­liene, și cere „cea mai e­­nergică ripostă din partea întregei națiuni braziliene“. Ce-or fi spunăn­d brazi­lienii? „Activități antiame­­ricana“ Există în U.S.A. o comisie însărcinată cu ancheta asu­­pra activităților antiamericane. Comisia a calificat activitatea partidului comunist american drept „antiamericană“ șî a decis să ia măsuri împotriva acestui partid. Expresia nu este nouă nici felul în care este întrebuin­țată. Cu câțiva ani în urmă se vorbea despre „activități antigermane“ de care bine­înțeles tot comuniștii erau vinovați. Cu singura deosebire că membrii comisiilor care an­chetau activitățile „antiger­mane“ erau naziști și încârli­­gați în timp ce americanii sunt apărătorii celei mai per­fecte democrații din lume. Popoarele lumii tre­bue să se ajute în­­tre ele Iugoslavia este una din ță­rile care a înțeles acest im­perativ moral. Ea a trimis României din puținul care-l avea, un ajutor de 20.000 tone grâu și Al&miei «auä <&» 10.000 tone. Putea oare să presupună, generoasa țară că gestul ei va provoca serioase dezar­tramente mai târziu ? Iugos­lavia a trecut și ea prin doi ani de secetă și astăzi, fiind în pragul foametei, solicita Angliei un import de 200.000 tone grâu. Dar Anglia nu vrea să dea Iugoslavia grâu susținând ca aceasta are destul de îndată ce poate da și la alții. Și calicul filantrop trebui să se justifice acum, pentru ca să poată căpăta ceva de mâncare. «­ Se vede de aici că existe mai multe concepții despre cooperarea internațională ști că bunii Samariteni sunt mai ales samariteni­ calici. o lecție de economie democratică . O problemă care s’ar fi pă­rut de mică importanță,.-a pri­lejuit Parlamentului nostru o desbatere de principii din cele mai interesante. Declarația făcută de d. Va­sile Țîroiu în numele grupu­lui parlamentar al Partidului Național Liberal cu privire la legea pentru organizarea și încurajarea sericiculturii prin care se arată de acord cu liniile mari ale legii, dar nu poate să-și dea asentimentul la dispozițiunile ce ating con­curența, inițiativa particulară și instituirea monopolului în ce privește valorificarea aces­tei producții, a dat ocazia d-lui Traian Săvulescu să facă o expunere de principii a e­­conomiei științifice, cu toată amploarea și competența de care a dat dovada în multe rânduri și pe care nimeni nu i-o poate contesta. D-sa a început printr’un­­rechizitoriu la adresa celora care erijându-se in apără­torii principiului libertății to­tale economice nu fac altceva decât că își apără poziții, câștigate în diverse sfere de­ producție în care totuși nu se pricep la altceva decât în exploatarea fără frâu a muncii altora. Sericicultura, ca și alte culturi din preajma in­dustriei gospodărești, cu toate că s'a bucurat în țară la noi de multă încurajare oficială și de o și mai multă libertate de mișcare a celor ce s’au aflat în treabă, se află într’o stare mult înapoia fazei de îndeletnicire casnică primitivă. Adică statul a dat bani pen­tru semint­, a tocmit teh­ni­­cieni cu diplomă, a susținut profesori la școli speciale, a plătit doctori veterinari care se ocupă cu studiul bolilor viermilor de mătase, pariem că a plătit și delegați la di­ferite congrese naționale și internaționale care să învețe și să schimbe experiențe și totuși se produce în­ țară la noi un fir de mătase de cali­tate inferioară, celui strămo­șesc iar semințele de viermi în proporție de patru cincimi din cantitatea necesară trebue să ni le procurăm din alte țări unde oamenii cărora li s’a încredințat soarta acestei foarte importante ramuri de producție sunt controlați și și u­rmăr­ii de aproape de or­gane speciale. Comparând dustriei firelor producția in­de matase din Bulgaria, unde statul a dirijat producția prin sănă­toasa mișcare cooperatistă care există acolo, cu produc­ția noastă lăsată la discreția individului, ne dăm seama cât de lipsită de fond este pre­tenția celor ce-și închipue că concurența și libertatea totală de mișcare poate folosi alt­cuiva decât unui grup re­strâns de profitori particulari. Acest­a pretind“ statului toate avantagiile ? în speță, procu­rare de semințe, consultul medical gratuit, credite și chiar subvenții de încurajare, desigur scutire de taxe in­terne și de vame, și protecție față de concurența străină, ferească sfântul însă ca statul să se ceară socoteală de cali­tate, de preț și de cantitate. Acestea trebuesc lăsate la li­berul joc al interesului celuia care ne face favoarea să câș­tige ușor­ banii. Bulgaria a­­ ajuns în situația pe care nu o are nici Italia unde serici­cultura este tradițională, de a exporta mari cantități de se­mințe de gândaci. Noi importăm­­ din Bul­garia 500-600 kg. semințe de bună calitate, în timp ce producem 80-90 kg. de se­mi­nțe de proastă calitate. Sericicultura pentru statul și poporul bulgar este un izvor de bogăție, la noi până acum îl costă pe stat fonduri pre­­­­țioase, iar consumatorii plă­tesc scump o marfă proastă. Dar discursul d-lui minis­tru Traian Săvulescu trebue citat de oricine vrea să fie lămurit ce înseamnă libertate­­tot­lă de mișcare ce li s’a ar cordat până acuma, diferiților producători și cât de păgu­bitoare a fost pentru colecti­vitatea românească. Noi nu putem exporta mere, struguri, vin, din cauza liber­tății ce s’a dat oricui de a planta „cum vrea, ce vrea, și în condițiunile pe care le vrea“. Până acum 15 ani Bulgaria nu exporta viță de vie, as­tăzi exportă viță altoită. Noi nu exportăm viță altoită. In Bulgaria nu exista in­dustria viermilor de mătase astăzi exportă în sud estul european. Dar cât de bine se potri­vește tot ce-a spus d. Traian Săvulescu la toate sectoarele de producție ale României, unde a existat nu numai cea mai ideală libertate, de a ex­ploata și specula, dar a e­­­­xistat și o protecție specială i legiferată pentru a apără pe speculanți de orice concu­rență din afară, în compa­rație cu situația Bulgariei unde există o mișcare coo­peratistă inițiată, constantă susținută de masse de multe zeci de ani, masse educate la lumina celor mai avansate în­vățăminte democratice pe care nici o dictatură nu le-a putut siruncina din sufletele lor. Ori ce ar spune partizanii vechilor stări de lucruri din țara românească, noi subli­niem și credem că ori­ce —(Continuare în pag. 2-a)— Redeschiderea unei biserici Epitropia Bisericii Sf. Dumitru-Balș din str. Ștefan cel Mare comunică bine» credincioșilor redeschiderea acestei Biserici pe data de Duminică 6 Aprilie crt. Slujba Deniilor, se­ va face Sâmbătă seara iar de Duminică 6 Aprilie se vor face slujbele obișnuite și Deniile ia timpul cuvenit 1 «emili ZARZAVATURI! Prietenul meu StăniciL un vechi cunoscut care știa , să scrie la gazetă, .m’ai oprit cam acum o luna pe stradă. — „ Ei, îmi spunea ei, ce credeți voi să așa se face agricultură? Ce tot­­ umblați voi cu fel de fel­ de chestii la gazetă, la m­ncri­na și lumea să pună zarzavaturi în grădină? dând ba informați, ba re­lații în legătură cu asia. Ce adică, lașul, oraș de vestite grădini odinioară,­­ să devie azi orașul gra­d­i­­­­nelor de zarzavat? Amin­­­tește-ți ele frumoasele gră­­­­dini ale grădinițele Tătârașului, de f pensionarilor­­ din Sărărie, sau să nu­ I mai vorbesc de cele din­­ dealul Copoului ! Și ce fru­moase erau florile din gră­dina Copou­! Ar vrea adică azi ca subt­­elul lui Emi­­­nescu să crească ceapă și usturoi. Ar fi un sacrilegiu domnule, să știi dumneata ! Eu unul n’am­ să-mi stric straturile mele cu lalele olandeze sau cu trandafiri­­ englezi... Și la ce bun zar­zavaturile .** îl . — Bine, dar specula ? — Vorbe, de­­ gazetari? Mă vezi pe mine cultivator ? j A plecat apoi. r­u­ L-am întâlnit la sfârșit­­ de Martie. Ducea în mână­­ câteva pungi. — Da’ce ai acolo ? Mi-a răspuns rușinat: — Semințe de... zarza­vaturi ! — Dar bine, tocmai dumneta ? A izbucnit furios: — Ia lăsă-mă domnule am plătit azi dimineață 25.000 pe un kil de car­tofii Nu mai vreau s*o, pățesc și altă dată Și acum noroc, mă grăbesc» timpu­! e înaintat și vreau să pun semințele în pământ ! Oricum în farfurie e mai­­ gustoasă ceapa decât late­­­­lele de Olanda I IGNOTUS Citiți și răspândiți „Moldova Liberă“ a

Next