Moldova Liberă, iulie-septembrie 1947 (Anul 4, nr. 832-908)
1947-07-02 / nr. 832
li irector: âț Prof. Uni v.C.BALMUȘ tar * wșni-M » Str. Lăpușneanu 37 Mi W *ELEFONDR«a. 1209 — Arim. 2042, " ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ ABONAMENTE Lei 350.000 pe" 3 luni > „ 5.000.000 anual. Instituții, înfipind. autorii. Redactor responsabil: M. GHIMPII Prietenii noștri 'Trecutele regimuri politice * din țara noastră și din țările vecine, au reușit să compromită ideia de prietenie titre popoare. Tot ceea ce o făcea în această direcție, artă pecetea convenționalismului sterp, nefiind un fond decât șubrede legături stabilite pe baze de reciprocă mesinceritate și exprimând interesele de moment ale unuia sau altuia dintre „contractanții“ de prietenie. Convențiile de „prietenie“ ajunseseră la un moment dat să fie motiv de zâmbet și ironie din partea cetățenilor. Nimeni •nu s’a străduit un trecut, să «crească» pe cetățean t la o adevărată școală a prieteniei dintre popoare, să-l îndemne să adâncească acest sentiment, să interneze o adevărată legătură intre im popor și altul. Nu am făcut-o nici noi și ni au făcut-o nici acei veri ai noștri, conduși și ei £ oameni pentru care mai era aceasta de prietenie Intre popoare, nu constituia decât un instrument și nu o valoare in sine. Unde au dus toate aceste greșeli s’au văzut. A curs mult sânge, Nientru ca în sfârșit să înțeleagă oamenii acest lucru simplu, dar atât de prețios. In toiul războiului, în faza post-belică când greutățile noastre erau enorme, astăzi noi încă ne sbatem în dificultăți, putem aprecia valoarea unei prietenii. Nu mia simbolică sau vădit intenționată, ci o prietenie sinceră în care un prieten, care țin ajutorul celuilalt i când îl vede la strâmtoare. In această privință Uiunea Sovietică a servit lui tutor o mare lecție,de felulcum înțeleg oamenii sovietici să-și ajute prietenii. Peste tot unde a putut să difere vreun sprijin, l-a făcut fără nici o rezervă. Noi înșine am putut înscrie un șir lung de astfel de manifestări, care au avut întotdeauna darul de a ne ușura în greutățile noastre. Recent un nou semn al acestei prietenii a putut fi constatat : După întoarcerea sa de la Moscova dl. Gh. Gheorghiu,ej, a adus la cunoștința fării că Uniunea Sovietică a înțeles să pue la disposiția poporului român o cantitate de 8000 vagoane de cereale, cantitate care după părerea specialiștilor este suficientă pentru a ne garanta „mălaiul" până la noua recoltă. Guvernul Sovietic a ținut să precizeze că, aceste cereale acordate României le consideră un ajutor pe care Uniunea Sovietică îl acordă țării prietene: România. Din această pricină condițiile în care acest ajutor ni s’a acordat sunt dintre cele mai avantajoase, neconstituind pentru noi dificultăți pe care să nu le putem învinge. v Dealtfel, dl. Gh. Gheorghiu-Dej, în declarațiile făcute subliniază acest lucru: „Condițiunile convenției încheiate în urma discuțiilor purtate cu dl. Mikoian ministrul comerțului exterior, sunt deosebit de avantajoase. Prețul la care ni se livrează grâul,este inferior prețului la care am cumpărat porumbul din Statele Unite“. Desigur că acest ajutor masiv aa avea darul să astâmpere foamea multora dintre noi, dar ar fi prea puțin să ne rezumăm numai la această umplere a stomacului. Acest ajutor, ca și atâtea altele care ne-au venit din Răsăritul Europei, din marea țară a Sovieticilor, cuprinde în el un mare sens omenesc. Este un mesaj al unui popor prieten, care știe să nu se cruțe când este vorba de ajutat un prieten în nevoie. Să știm să primim și să înțelegem așa cum se cuvine acest mesaj al unui popor, care iubește popoarele. M. GIHMPU I ‘ m ..........«un Buletinul agricol Astăzi are loc la Camera de Agricultură, o importantă ședință pentru realizarea planului agricol de cinci ani. * «ML * In urma situației bune agricole din județul nostru și dat fiind timpul înaintat, la camera de Agricultură se fac ultimele pregătiri in vederea tinerișului. S’au reparat tractoarele și batozele, făcându-se repartiția uneltelor agricole mecanice pe plăși. Pensionările, comprimăria și raționalizările în învățământul primar din regiunea Sașilor Cu prilejul vizitei pe care d. Marius Bucătură, director în învățământul primar din Ministerul Educației Naționale a făcut-o în d-sa a prezidat la localitate, Inspectoratul Școlar Regional o conferință la care au fost prezenți toți inspectorii din orașul și județul Iași. După discuțiile avute privind problema învățământului, d. director Bucătură a verificat și fixat posturile învățătorilor la fiecare școală primară, după numărul elevilor. Astfel, în județ, un învățător va avea 40 de elevi, iar în oraș 30 de elevi. Apoi, d. Bucătură a revizuit și vizat tablourile cu pensionarea, comprimarea și raționalizarea în învățământul primar din regiunea Iașilor. nommm&maiwmL* NOTE ZILNICE Datoria ! Ni se aduc 6000 de vagoane de grâu și 2000 de vagoane de orz din U. R. S. S. care este considerat unic ca rezultatul unei tranzacții comerciale, ci ca un ajutor. Acest grâu ni se aduce și va sosi probabil la începutul secerișului grâului nostru. Lucru care desminte un svon ce s’a exploatat și anul trecut și pe care răufăcătorii reacționari ti suflă și acum a Îta orice ureche care se pretează să-l asculte, cum că din recolta noastră de anul acesta vom plăti întâi, datoria contractată acum doi ani. [ȘA-ufn lucru nu pot să creadă speculanții politicii romăinești, că prieteni adevărați im cer să Ii se achite dajmarii când omului ii este W kima mai amară. Cămâmarii au acest obicei și mentalitatea lor cămătărească l-a dat di gol tacă ’ odată» Noi primim grâu din U. R. S. S. și acest grâu va complecta recolta de anul acesta, pentru ca să nu mai suferim foamete, pentru ca să nu mai fim nevoiți să primim daruri cu insinuări dosmiste, pentru ca să fim în stare să ne refacem. Prietenul la nevoe se cunoaște, pentru că nu e totul să ajuți pe cineva la nevoe ci modul cum îl ajuți. Serbări de sfârșit de an Duminică au avut loc ia toate școlile primare din localitate serbările de sfârșit de an. Cu această ocazie copii merituoși își primesc de obicei în mod public recompensele penru conștiinciozitatea pe care o arată în muncă din timpul anului școlar. Totuși aceste serbări mai au un aspect ce nu ar trebui să fie deloc neglijat de către educatorii noștri. Producțiile ocazionale relevă adevărate talente artistice din rândul copiilor. Câte din acestea nu se pierd, din cauză că n’au norocul să fie sesizate de un ochiu expert și cu interes sincer pentru artă. Ca și comedieni, câți muzicieni, câți pictori în devenire, nu ar putea să fie selecționați cu ocazia producțiilor și expozițiilor de sine de an. 5i Noi știm că institutorii respectivi, când sunt oameni de inimă îi încurajează și îi recomandă pe acești copii. Insă asta nu e totul. Ar fi necesar ca oamenii care se ocupă cu arta și cu împrospătarea ei permanentă să culeagă aceste flori rare și să le dea toată posibilitatea desvoltării lor. Pentru că de ceia ce au nevoe acești copii, este interesul susținut și perseverent din partea colectivității care poate obține foarte multe lucruri bune > de la dânșii. Hum se va acorda scutirea de impozitul exceptional de 12% ! In urma intervenției U. S. N. C.-ului, Ministerul de Finante dă următoarele lămuriri suplimentare cu privire la impozitul exceptional de 12 la sută la vânzările de detaliu efectuate de magazinele cu comerț mixt, în cazul când vânzările de gros sunt deosebit contabilizate de cele en detail. Scutirea acordată prin adresa din 15 Mai c, operează pentru toți comercianții, care și-au înregistrat vânzările de detaliu distinct de cele de gros în registrele contabile (jurnal, și cartea Mare) în creditul contului de mărfuri. Frământările din „Extremul Orient** De la jugul nipon la opresiunea Kimmintaxtului Insurecția din Formoza O represiune perfidă. Evenimentele din Formoza unde autoritățile chineze au înecat în sânge insurecția populației indigene a fixat atenț ia lumii asupra acestei Insule bogate și pitorești, dar puțin cunoscute. Analele chinezești menționează Formoza pentru prima oară în anul 605 al erei noastre sub dinastia Sui. De atunci pirații japonezi, navigatorii portughezi, olandezii, spaniolii, franțuzii, englezii s’au simțit atrași mereu de această insulă pe drept cuvânt numită „Cea frumoasă“. Japonezii cuceresc Formoza la sfârșitul secolului al 19-lea. Populația răspunde printr-o revoltă și proclamă republică. Niponii isbutesc totuși să ocupe insula după câteva luni de luptă. De atunci revoltele băștinașilor (chinezi în proporție de 90 la sută) s’au succedat cu regularitate până la capitularea Japoniei când după cinzeci de ani, Formoza a fost realipită Chinei conform hotărârilor Conferinței de la Cairo. Bordee și mizerie în „insula cea frumoasă* O călătorie în sudul Formozei nu e lipsită de interes La stânga vezi versantul sălbatec al munților împăduriți. La dreapta, coasta mării mărginită de o dantelă albă și apoi felinda albastră a mării. De ambele părți ale mării defilează plantațiile de tutun orezăriile, de ananas și de trestie de zahăr precum și boschetele de bananieri. Mizerabilele bordee ale populației muncitoare, dar oropsite formează un contrast brutal cu pdsagiile unei naturi [UNK] atât de frumoase și de bogate. Fructul muncii locuitorilor cade tnn mâinile oamenilor care trăiesc pe socoteala lor. Iugării se pot vedea bărbați și femeie in zdrențe și copiiigoi. v. Doar natura refractară a frigului este favorabilă populației. ți in loc de eliberare, un nou fug . După înfrângerea Japoniei autoritățile Kuomintangului “au mobilizat trupe împotriva armatei populare care luțpta pentru o Chină democratică. Pentru acest nou război civil erau necesare provizii și bani. Kuomintangul a vrut să le scoată din Formoza. Imediat au fost transportate din Formoza In China stocuri de orez, zahăr, fructe și alte mărfuri. Uzinele au început să închidă, șomajul s-a agravat, prețurile urcau mereu. Populația a văzut că eliberată de sub jugul japonez a căzut sub alt jug. Guvernul a stabilit monopolul său asupra orezului, fructelor,, tutunului, sării și altor mărfuri, toate aceste produse fiind exportate în China pentru necesitățile războiului, sau pentru a fi speculate pe piețele mangaiului. Prețurile au avut de suferit urcări fantastice. In acelaș timp opresiunea Kuomintangului creștea și ea. S-a stabilit un sistem de discriminări, după care populația indigenă era exclusă din administrație ca și pe timpul japonezilor, aceștia din urmă fiind mai bine tratați decât formazienii. Insurecția Toate acestea au enervat mansere populare. O mare insurecție a izbucnit împotriva noii administrații chinezești și a politicei Kuomintangului. Ea a început la 24 Februarie 1947 la Taipei. Insurgenții au atacat administrațiile publice și magazinele vrând să se răfuiască cu funcționarii Kuomintangului. Ei au ocupat casa guvernatorului general, statul major al garnizoanei și multe alte biurouri. Funcționarii s’au baricadat în casele lor și n’au mai îndrăznit să se arate în stradă. Insurecția s-a răspândit rapid în întreaga insulă. 10.000 de victime Răsculații cereau lichidarea administrației birocratice, surprimarea monopolurilor, primari și municipalități alese, libertăți democratice. Guvernatorul general a fost obligatsă angajeze tratative cu desertații populației răsculate și să tăgăduiască satisfacerea revendicărilor ei. S’a instituit chiar un comitet special pentru redactarea unui proect de reformă. Dar aceasta nu era decât o manevră pentru a câștiga timp. In timpul negocierilor însă, mai multe divizii debarcau în insulă. Au început sângeroase represalii. Populația a fost masacrată pe —(Continuare în pag. 2-a) — *41 șr 50 ani de răscoale încasările percepției Comunei Iași sunt cu mult sub prevederi. Pentru exemplificare notăm încasările agenților perceptori ai Percepției Iași în ziua de 27 Iunie 1947. Agentul A. Rudich a adus 960.000 lei, V. Ciubotaru 1.55L 480 lei, M. Meerovici ,1.000.000 lei, C. Coman 2.150.000 Lei, C. Ciubotaru 1.300.000 lei, V-te Catană 653.000 lei, A. Sucut 1.052.000 și M. Ciobanu 1.052.000 lei. La ghișeul Percepției s’a încasat în această zi suma de 4.370.000 lei. Oricare cetățean poate să-și dea seama că nici pe departe nu se pot acoperi, prevederile bugetare ale comunei atâta timp cât Percepția Municipiului Iași încasează Ș, 15.000.000 lei pe zi, într’un oraș cu 110.000 locuitori. O statistică interesantă într’un oraș cu 110.000 locuitori Percepția Comunei încasează abia 15 milioane lei pe zi Propuneri cetățenești Pentru ca să putem cumpâri la preț oficial Primim din partea unui ce- i lățeau următoarea scrisoare: Zilele trecute o femeie a fost ucisă în București. Poliția făcând cercetări a descoperit între altele că victima se ocupa cu comerțul negru, că vindea ulei, zahăr, făină și că avea probabil asupra ei cca. 100 milioane lei. De curând s’au descoperit fraude la mai multe economate ; din cercetări rezultă că un ofițer în rezervă cumpăra marfa și o plasa la negru. Mai ieri, în urma unui denunț făcându-se cercetări la un domn colonel în rezervă, s’au găsit compresoare electrice și diferite articole tehnice în valoare de miliarde. Când te duci în piața Halei, gheretele sunt închise însă pe trotuoarele din preajma pieții, o mulțime de indivizi care nu au nimic comun cu comerțul, vând pâine, făină, ceapă sau altele. Deci, toata lumea face comerț, numai negustorii stau cu rafturile goale și cu prăvăliile închise. Altădată, dacă serviciul sanitar închidea o brutărie pentru 3 zile, patronul alerga, dădea sperf, făcea de toate numai să nu stea cu prăvălia închisă. Astăzi, brutăriile lucrează 2—3 zile pe lună. Totuși, brutarii nu se alarmează , din contra îi vezi rumeni și bine dispuși. Tot așa, înainte vreme dacă un negustor avea un deces în familie, căuta să obție dispensă pentru ca prăvălia să nu stea închisă. Astăzi, face cereri la minister să fie autorizat să închidă magazinul pe o lună, pentru... facerea inventarului, Etc. etc. Deci, reies, car din exemplele de mai sus, și din alte o mie ce s’ar mai putea cita, că negustorii nu vor să-și facă datoria, sau cel puțin nu vor să facă comerț la lumina zilei. Și din cauza indolenței lor, sau a intenției de sabotaj, suferă întreaga massă a consumatorilor și în special salariații. Atunci, urmează de la sine dreptul pentru autorități de a-i constrânge să-și facă datoria. Dar cum ? Așa cum au fost obligați industriașii să-și facă datoria față de muncitori. Se știe că prin lege, fabricile au fost silite să dea lucrătorilor : economat, cantină săpun, baie, lemne etc. etc. O mulțime de obligații, de care industriașii s’au speriat la început. Insă cu încetul s’au deprins și astăzi își execută obligațiile. Îi.Cred prin urmare, că și comercianții ar trebui să-și facă datoria, și anume : Să înceteze sistemul rafturilor goale și al prăvăliilor închise. 8 Să fie obligați a avea marfă în prăvălie în permanență. Să se înceapă întâi cu zarzavaturile și legumele de sezon. Să se impuie tuturor zarzavagiilor și precupeților, cu firma înscrisă, să aibă în timpul sezonului de vară zimți, cartofi, ceapă, varză, ardei, etc. și să fie S*T obligați _ a vinde la preții mercurialului. Acei recalcitranți ( sau saboteur) să fie pedepsiți. Să prosuinem că această sugestie se pune’îrn aplicare. Atunci, între șefuil autorității pus să aplice dispoziția, și între un negustor oarecare ar putea avea loc următorul dialog*: — „Domnule Popescu — ar spune șeful — cu o începere de săptămâna viitoare, vei avea zilnic — obligator—în prăvălia d-taie: 200 kgr. cartofi, 100 kgr. varză, 200 kgr. ceapă, etc. iar Joi și Duminică o cantitate dublă. De dimineața și până la ora prânzuia nu ai voie să spui nici unui client că „a fost da* s,a isprăvit". Dacă ai terminat marfa, trebuie să te împrumuți dela altul. — Dar de unde să iau atâta marfă, că țăranii ma vor să vândă. — Nu mă privește ! Sunt zarzavaturi și legume nud mult decât suficiente. Și dacă nu ? găsești în Iași, ai să-ți procuri din Roman, Dorohoi, sau de la Brașov. Și, ai sa vinzi cu prețuri!« indicate de mercurial. Da ex: Ai să vinzi cartofi noi cu 40.000 lei kgr. — Cum ? Dar mie producătorul îmi cere 70.000 1 — Te privește! Așa cum până acum ai cumpărat cu 10.000 și ai vândut cu 30, apoi ai cumpărat cu 30 și ai vândut cu 70.000, iar azi plătești 70 și vinzi cu 150.000, de săptămâna viitoare vei vinde cu 40.000. Cine știe să câștige trebue să știe să și piardă un timp oarecare, până se norma—(Continuare în pag. 2-a)— Producția de cărbuni de Pe salsa Jiului Producția de cărbuni a minelor din Valea Jiului dela începutul acestui an până în ziua de 23 Iulie a. c. s’a ridicat, 693.348 tone brutto. In aceiași perioadă a anului trecut producția a fost de numai 588.439 tone. Astfel producția anului 1947 marchează până acum un spor de 18,3 la sută față de acea a anului trecut. Acest spor este in continuă creștere datorită muncitorilor și tehnicienilor din Valea Jiului pentru realizarea programului trasat la propunerea P. C. R. și însușit de guvernul țârii, IHGBUSTifli Din viața cotidiană In ultima vreme s’a scumpit și berea băutura populară a regelui Gambrimis.Costă 80.000 lei o sticlă de bere și optezeci de tuli de lei un țap. — Se poate dragă, 80.000 de lei un țap ? — Dece nu ? Dacă s’au scumpit boii, oile, berbecii, dece nu s’ar scumpi chiar și... țapul* Iată că astăzi au fost răsturnate vechi zicale populare. . . înainte când spuneai de o.r. în lánová „că s’a ars însemna că a pățit ceva rău de tot. Azi când spun că s’a ars înseamnă ca a avut lemne cu ce sa se ardă. La fel cu ,a pus-o Gt mămăligă". Astăzi cine o „pune de mămăligă“ e invidiat, înseamnă că are mălai ! O ordonanță stăvilește alocațiile de hrană pentru o serie de cetățeni. trufetim printre altele: penfuncționarii publici 20.000 lei zilnic, pentru i deținuți: 25.000. lei Zilnic, f Păi mai bine e înăuntru ! decât afară ! * In „Adevărul“ cinem se plânge într’un articol că o carte costă 10,00X30 lei și se întreabă cine ar putea să o cumpere. Am niște cunoscuți cart dau câteodată și mai mult pentru o carte la... poker * Toate ziarele desbat pu larg încercările savanțilorr de a învia morții. ■ Să mori și să nu crezi ! * * Un medic din Hamoutg , susține că poate vindem ! tubermoloza, carcerei , lepra. Mai bine ar fi încercat sa vindece la timp cona ’analii săi (ie ciuma polticei naziste ! )() tt- i