Moldova Liberă, octombrie-noiembrie 1947 (Anul 4, nr. 909-949)

1947-10-01 / nr. 909

E ,r «. -—----*------------------—— IASI ................-------------------------------------- ----- ~~ ABONAMENTE ------------------------------­ Director: Str. L*P»*ne.mi 37 Z­­­A­R DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ Lei 458 pe 3­­ ani Redactor responsibil Prof.UNIv.C.BALMU? TELEFON 5.800 anual. In­ J.­LOVIN — ------------------------ 19M­­ Adm. 2042. ................ ...—..................... stilusi., Intrpmd. autori­. *—■——-----­ LECȚIILE POPORULUI a­­cțin­e. poporului vin am­­­­pă suferință lungă ș­i lupă chibzuiala justă. Po­­­porul nu are capricii de am de buduar. Poporul nu amnă și fulgeră pentru că S’au ofilit florile unui bi­rou capitonat» de afaceri. £ 1 adună suferința, e răb­dător, e conștient de vino­văția asupritorilor. Și pen­­t­tru aceste virtuți» e neier­tător. Sentința lui nu este o fișă temperamentală, un j»d­ laș de răsbunare, ci un biet demn de exemplară ; o justiție q*c care-1 execută libertatea colectivă. • Contemporaneitatea este bogată în asemenea esen­țiale lecții. Devenite jude­cători ai păcii, popoarele tamil au dat și vor da loc­acelora care vântură i­­deia răsboiului, tuturor a­­ltora care au pus la cale vânzarea intereselor patriei , odată cu ea a interese­­l­or om­enirei pașnice. Ne putem apara împo­­triva dușmanilor cu uria­șe noastre forțe proprii. nd omenirea și-a găsit Hramul, toate piedicile din ț­ățilea ei vor fi înlăturate. Securitatea poporului e o vorbă deșartă atâta vreme ‘«ind in unele unghere ale diurnii se pregătesc butoaie ‘de pulbere. Poporul judecător nu tre­cură când dă o sentință. El privește cu fiecare sen­tință dată viitorul lui, al f­acil și al progresului. Iată sentința poporului ■bulgar dată împotriva tră­dătorului Petcov. Este dată după dovezi irefutabile, este o sentință dreaptă, pilduitoare, un act de eman­cipare pe care îl îndepli­nește un popor stăpân pe destinele lui. Exemplul bulgar este cu atât mai elocvent cu cât, cercurile interesate au mi­­**t puncte fî*e în Balcani ;%i și-au angajat oameni «are să distrame prin con­spirație și trădare libera »rânduire democratică a ță­rilor ce au trăit amara ex­periență a imperialismului­­ german. Și pentru că a­­­ceste popoare din Balcani se trezesc la viața popu­lară a democrației, din­­ partea mânu tichiilor de a­­ficeri, atrag asupra lor ptoati furia. Dar aceste popoare bal­canice spulberă furia duș­mănoasă prin dragostea cu care­­ se întovărășesc cele­lalte popoare pașnice și își apără independența lor e­­conomică și politică. După cum sublinia d. Di­­mitar Ganer, ministrul Bul­gariei la București, „exe­cutarea lui Petcov este o lecție pentru vânzătorii de patrie“. Căci după cum re­marcă d. Ganer „Sunt cu­noscute repetatele încer­cări ale acestor cercuri re­acționare care, respinse de massele populare, conspiră, provoacă sabotaj, acțiuni de diversiune și acte tero­riste, iar prin intervențiuni externe înarmate vor să doboare regimul legal al poporului și să întroneze iarăși trecutul rușinos și blestemat al dictaturii fas­ciste“, împotriva acestor cercuri, împotriva agenților aces­tora se apără popoarele din Balcani. Împotriva aces­tora democrația româneas­că luptă fără cruțare. Ca și în Bulgaria, la noi, sub scutul unei pseudo­ideologii democrate, partidul națio­nal țărănesc al lui Iuliu Maniu a grupat pe conspi­ratorii militari și civili în scopul de a dobori regimul democratic și de a înge­­nunchia țara în fața trus­turilor. Ca și poporul bul­gar, poporul român își ză­mislește singur orânduirea socială și merge cu sfor­țări viguroase să consoli­deze munca și avutul lui sub libera lui cârmuire. A fost descoperit com­plotul „istoric“ al partidu­lui monist pe care țara îl cheamă să dea socoteală fiindcă țara i-a respins po­litica anti-națională. Și po­porul român a avut de în­durat de pe urma acestei politici anti-naționale grele plăți de sânge. Scrutând viitorul lui, stă­pân pe judecata limpede a masselor care trudesc, po­porul român care poartă acum demnitatea prestigiu­lui național, va veni la tri­bună să dea și el o lecție vânzătorilor de patrie. Și lecția lui va fi exemplară. HAR. D. MÂNDRU class Expoziția agricolă a jude­țului Iași organizată sub auspiciile Camerei Agricole și cu participarea masivă a micilor producători, reprezintă fără îndoială cea mai impu­nătoare manifestație din ul­timii ani, în acest sector de muncă. După ani de război și ani de secetă cumplită, după ani de lipsuri totale și o iarnă în care foametea cea mai crâncenă­­ a făcut ravagii, punând în grea cumpănă po­porul din Moldova,— partici­păm astăzi tiu cu puțină e­­moție la o expoziție a bel­șugului, cum de multă vreme nu ne-a fost dat să vedem. Trebue să recunoaștem însă că, acest belșug de producte a fost smuls solului, printro campanie susținută și un efort uriaș, cu mijloace teh­nice minime și în condițiuni extrem de vitrege. Și în acest efort, plugarii din județul nostru și-au făcut cu prisosință da­toria, dând dovadă de un im­presionant spirit de sacrificiu și o uriașă putere de muncă. Ei culeg astăzi roadele trudei lor, pe deplin meritate. Guvernul și autoritățile ac­­tive au avut și ele partea lor de contribuție căci fără spri­jinul acestor factori, nimic nu ar fi fost posibil. Inaugurarea expoziției s’a făcut la Camera Agri­colă într’un cadru festiv și în prezența unui mare numă­r de plugari, muncitori și intelec­tuali, care au rămas entuzias­mați de abundența, varietatea și calitatea produselor așezate în standuri. Astfel, răsărita are dimensiunea unei roate de căruță, dovlegii și sfecla au mărimi uriașe, porumbul impresionează prin înălțime și belșugul de ciucălăi, grâul, strugurii, legumele, totul este minunat de frumos. La deschiderea expoziției au fost prezenți: I. P. S. S. Justinian Vasluianu, prefect de județ Const. Bordeianu, prof. univ. dr. Vasile Mârza, deputat Ion Nicuîi, consulul sovietic Stepanov, subprefect I. Prici, prof. univ. Leon Ban­ff, primar Eduard Lază­­rescu, ajutor de primar Anton Paluga, Gh. Chitic, Gavriliuc și Const. Rusu de la P. C. R., g-ral Antonescu, g-ral Ni­­chita, directorul Camerei A­­gricole Damian Cocimaru, col. Dumitrescu, prof. univ. Sandu Viile, decanul facultății de agronomie, prof. univ. Ștefan Popescu, prof. univ. Cezar Partenie, inspector Furtună, magistrați Petrescu și Segali, prof. Roma­novici, col. Popescu, col. Darie, deputat Th. Zipa, Săcăleanu, consilier Costeț­chi, insp. Segali, prof. Todicescu, Covalciuc, ing. Priadcenco, prim chestor Bădică, av. A­­xinte, ing Viüe, Kaizerm­an, Teodorescu, ing. Țăranu­, He­­­rescu, ing. Anghelescu­ și Chi­­rilii Dragan dela O.R.AL, ing. Bocec, prof. Babadianu, dr. Spânu, dr. Petru Bartoș, dr. Marin Popa, pr. Const. Nonea, subdirectorul Camerei Agricole Arhip, prof. Patrașcanu, prof. Calcatin, Ionescu, etc. Festivitatea este deschisă de d. prefect de județ Const. Bordeianu care arată însem­nătatea expoziției, oglinda reală a tot ce s’a muncit și realizat în județul Iași. Relevă sprijinul Guvernului în cam­pania însămânțărilor din toam­na și primăvara trecută, după care evidențiază activitatea desfășurată pe teren de Ca­mera Agricolă. Bilanțul unei activități Dl. director Cocimaru, spune că după un an de­ M. NANU J —(Continuare în pag. 2-a)-- " După un război distrugător, ani de secetă și lipsuri totale Inaugurarea expoziției agricole a județului Festivitatea de la Camera Agricolă.— Constatări îmbucurătoare. — Cu­vântările d-lor prefect de județ Const. Bordeianu, prof. universitar V. Hârza, deputat Ion Nicu îi NOTE ZILNICE Staturile de mărfuri Cei ce au stocuri de mărfuri declarate și n­u sunt negustori, sunt obli­gati sa se predea fie ne­gustorilor cu firmă fie coo­perativelor. Dispoziția este justă și infiniit mai bândă de­cât au meritat deținătorii­­ a­­cestor stocuri. In definitiv din cauza lor în bună parte s’a simțit lipsa de mărfuri de pe piață în anii aceștia, și deci sunt și ei vinovați de inflație. Astăzi i se dă posibili­tatea să devie și ei oameni de treabă, adică să cont­tribue cu numerarul lor li­chid la toate inițiativele productive cerate de viața noastră sociali­să eco­nomică. Ordine la bariera Există la bariere cârciu* mari și negustori, care profitând de faptul că sunt t­ei dintâi ce pot cumpăra 'de la producătorii care intră la oraș cu căruțele­­ de alimente, s'au transfor­ma­t in engroilșfi și fac concurenți masivi celor autorizați. In general ei o­­fera supraprețuri la pro­dusele fiare. Ni se reseteaza ca e­­xemplu cazul cârciuma­­rului de peste drum de Abator, care a cumpărat o încărcătură de­ nuci, des­tinată unui negustor din hală, cu 25 tei kgf., adică de circa două ori prețul de pe Mercurial. Tot oda faptii Avem și la județul nos­tru proprietari de stâne cu 01 destul de multe des­pre ale căror afaceri se știe prea puțin In mod o­­ficial, întrebăm Odesapui, are vre-o informație despre ce-au făcut de exemplu, dorul Măgureanu și Vasile Grigorie, proprietarii celor mai importante stâne din județ, cu producția lor ? Sunt în județ, diferiți proprietari de moșii care au lângă conacuri câte 5—20 de vaci, cu o pro­ducție zilnică de lapte des­tul de controlabilă. S’ar putea ști unde merge acest lapte și în ce mod este exploatat ? Nu de alta dar prea au început sa circule cantități de unt, brânză și smântână pe sub­ mâna la prețuri ile­gale, pentru ca chestia să nu intereseze. Amânările de studii Am mai resizat prin co­loanele noastre forurile competente despre o se­rie de probleme studențești care trebuie imediat rezol­vate. Printre acestea ,este și problema amânărilor de stu­dii al căror termen expiră la 1 Octombrie. Până la a­­ceastă dată studenții tre­buie să plătească o taxă de 3000 lei ceia ce în condiții­unile actuale este o sarcină grea pentru cei mai mulți dintre ei. F.D.U-ul a înaintat Reg. Militare un memoriu în care cere amânarea termenului de achitare a acestor taxe, pentru studenții incapabili de a se plăti în momentul de față. Sprijinim această cerere justă care va trebui să fie rezolvată favorabil­­ de cel în drept. Specula camerelor mobilate Am primit la redacție vi­zita a numeroși studenți care se plâng de prețurile astro­nomice, pe care le-au atins chiriile camerelor; o mare parte au fost nevoiți să-și a­­maneteze hainele pentru a pu­tea plăti numai un acont a­­supra chiriei de o lună. Intr’adevăr­, specula pro­prietarilor, care închiriază ca­mere pentru studenți a atins culmea nerușinării. Cerem ca autoritățile competente să ia măsuri urgente. Să înceteze specula deșăn­țată care se face pe spinarea studențimii Ieșene. Un comiflicu­ al Birourilor Politice ale Partidului Comunist Român și Partidului Social Democrat Birourile Politice ale Par­tidului Comunist Român și Partidului Social Democrat întrunite în ședință comu­nă, au examinat situația politică internă și externă precum și sarciniile actuale ale clasei muncitoare din România. S’a constatat de comun acord — față de ofensiva reacțiunii care folosește internaționale rămășițele fasciste și elementele re­acționare dinlăuntrul țării pentru a zdruncina bazele regimului nostru democra­tic — că întărirea unității de acțiune este e­tate de prim ordin necesi­pentru clasa noastră muncitoare spre a zdrobi aceste unel­tiri și a făuri poporului ro­mân un viitor sigur de li­bertate, pace, bună stars și cultura. In consecință, cele două Birouri Politice hotaresc­ Să întărească și să a­­dâncească în toate sectoa­rele colaborarea de Front Unic Muncitoresc și, în ve­derea consolidării demo­crației populare în Româ­nia și a îndeplinirii misi­unii istorice a clasei mun­citoare, să pună în discu­ția forurilor de conducere respective mijloacele prac­tice pentru grăbirea înfă­ptuirii unității politice, or­ganizatorice și ideologice a mișcării noastre munci­torești. București, 27 Sept. 1941, întreprinderile Municipale din Iași au primit un împrumut de 2 milioane lei pentru consolidarea conductei Am arătat într-un număr anterior al ziarului nostru că întreprinderile Munici­pale din Iași a supus cerere Comisiei Intermare­­ a Primăriei prin care soli­cită aviz favorabil pentru un împrumut de două mi­lioane lei. Consilierii Comunali au dat aviz favorabil. Formele s’au făcut la București și s'a aprobat suma de mai sus, care s'a dat de către C.E.C. mai Fondul va fi folosit nu­pentru consolidarea conductei. Deasemeni s’au obținu la București credite pentru procurarea de carburanți necesare acestei instituții, precum și livrarea a două camioane contra plată. A SOSIT CIRCUL! Miss Maud colega lui... Mircea Eliade.­ Jean Du­mitrescu înghite săbii.­ Bombonel și Bergson In seara limpede ca de cleștar, oamenii au ieșit la garduri. De departe se aud tromboane și pocnete care pătează liniștea limpede. Câinii hămăc nervoși în lanțuri. Mahalaua Uzinei este în fierbere. Ne oprim în fața unei porți: „Unde e“ ? Omul ne răspunde îndatoritor: „Cir­cul e ceva mai la vale. Luați-vă după muzică“! Ne atrăseseră afișele să­răcăcioase în care un clown zâmbea trist sub tichia țu­guiată. Circul anunța nu­mere senzaționale și pe deasupra... lumină proprie. Iată-l că o oază de lu­mină în noapte, înconjurat de un gârduț de scânduri lasă să se întrevadă înă­untru lămpile mari și tra­pezul înalt. Lume adunată, mai mult copii și tineret. „Orchestra“ mestecă un marș săltăreț. Lumea se îngrămădește la intrare, înăuntru bănci de lemn, în mijloc un podium, ru­meguș. Peste tot plutește o tristețe provincială de mahala. La ușă un tânăr vrea bi­let cu reducere: „Nu se poate. Arată carnetul de elev“ ! „Păs am șapcă“! „Ei și, dirijorul nostru are tot șapcă de elev și asta nu înseamnă că e licean“! Program senzațional Până să ne dumirim bine orchestra a executat primul număr din program, „Uver­tura". Orchestra se compune din trei tromboane, un clari­net și o tobă. Despre calita­tea muzicei nu putem spune decât că ea redă întocmai at­mosfera „circului“. ..„ca at­mosferă pe care o căutăm în copilăria cu copii desculți, maidane și corturi. Programul anunță un „comu­pe­ns“ de d. Jean Dumitrescu cea mai interesantă figură a spectacolului. Acesta ține un fel de „speech" humoristic care provoacă buna dispozi­ție a publicului. Apoi dispare cu repeziciu­ne și anunță de după o per­dea un monolog comic. In­­tr’adevăr apare un ius mas­cat în care recunoaștem sub musteață tot pe d. Jean Du­mitrescu deghizat la iuțeală Dar dezastru. La primele cu­­vinte ale monologului se aude o trosnitură puternică. Și de­odată toți spectatorii di­n stat se trezesc lungiți pe jos peste băncile rupte într’o învăluia­șeală de nedescris. Noroc că băncile sunt mici așa că afară de spaimă nimeni nu a pățit nimic. Imperturbabil d. Dum­i­trescu continuă monologul în timp ce accidentații se așează pe unde pot, într’o atmosferă de jubilație colectivă. Senzații tari In program se perindă apoi ST. POPA­S(Continuare în pag. 2-a)­ >­­N ATENTA UZINE­ DE TRAMVAIE Odată cu ieșirea în vân­zare a tulburelul­ui, o bună parte dintre taxatori vatmani au inaugurat hal­tele de ajustare de la ca­pătul liniilor. După fiecare tură, la Vidrașcu, la Stati, la Abator ori la capătul Socolei, unii taxatori au obiceiul de a se opri și de a se cinsti. După fiecare rație, ei devin nervoși și își descarcă nervii în tim­pul serviciului. Astfel, un caz concret: Duminica, taxatorul cu nu­mărul 42 după ce a încasat deja patru cetățeni suma de 80 de lei, a tăiat bilete și nu a mai dat restul cu­venit sub pretextul că nu are mărunțiș. Pentru restul de bani, pe un ton ridicat a invitat pasagerii să vină o Uzină deși, în prealabil nu le-a atras atenția aces­tora că nu are bani de schimb. Este bine ca Uzina de Tramvaie să știe că haltele de ajustare s’au deschis din nou, că unii taxatori excelează prin a le face vizite lungi și prin a brusca pasagerii. „Du-te și mă reclamă“ Răspunde proprietarul brutăriei Iulian din șos. Păcurari Petrovici­nilor care îndrăznesc cetățe­să-l întrebe pentru ce pâinea este neagră ca pământul, acră și necoaptă. Despre acest lucru ne-au informat mai mulți locuitori din car­tierul Păcurari, care sunt șocați de faptul, că din a­­ceiași făină, brutăriile Co­operativei „6 Martie“ reu­șesc să facă o pâine foarte bună și gustoasă. Probabil însă că_în capul domnului Petrovici­­ncă n’a pătruns bine ideia că și muncitorii din cartierele mărginașe ale orașului au dreptul să mănânce o pâine tot atât de bună ca și con­cetățenii lor din centru. IHIBSTI» Despre alimentații Nu cred să existe subiect mai potrivit pentru titlul rurineei și pentru sezon cg acesta ah s: despre ali­ mentație. Disciplina care se ocupă cu alimentația omului,­­­ istoria alimentației soției tații este recentă. 'Ea slnt de antropogeografie și te întemeiază pe analiza con­dițiilor obiective care au determinat hrana. Nu facem totuși amintim multă teorie că prim­a grijă a omului și a stră­bunilor lui a fost să se hrănească. S’a hrănit omul cu rădăcini și cu fructe; s’a hrănit cu carne de pești și de animal sălbatec. Și a fost culegător și vânător. Două regimuri: cel vege­tal și cel animal au mem dependente de evoluția or­mului și a societății ome­nești. Cu drept cuvânt un dem» gastronom, foarte notoriu printr’un tratat de gastro­­no­mie transcendentă phy*­­iologic du golit, Brit­at- Savarin însemna într’un aforism de al său: Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești. Ce înseamnă asta? în­seamnă că societatea a­­vând clase, oamenii fiind în cuprinsul ei ierarhizați, hrana a fost deosebită. Prima formă de exploatare au săvârșit­ o căpeteniile clanului, adică acei care distribuiau hrană. Când in timpul societății imperiale romane cercai pâine erai de­sigur un proletar. Dacă spuneai că mânând limbi de vrăbii puteai fi consi­derat fără greșalajta coriștii. Cine a citit pe Rabelais și nu-și amintește de bu­cătăria medievală! Ali­mentație fabuloasă : buturi întregi, mormane de graniță, de slănine și pivnițe de vin. Cavalerii mâncau până po­cneau și mănăstirea The­­lema era locașul utopic al fericirii alimentare. Științific spus, clasele dominante trăiau într-un regim animal cu cantități uriașe de prolile cu ape­­t­tiții cefaline, clasele de jos trăiau într’un regim ali­mentar vegetal, în­tr’un regim monoton fără panificație. Pentru aceasta, bolile sociale. Și cine dacă nu noi, popor de țărani, am dat­ un mare număr d­e pelagroși. Pelagra endemici și a arătat efectele la consumatorii de polenta și de mămăligă. Fiindcă clasele de sus nu au tradiție... vegetală umblă azi înebunite după carne. La asemenea oameni nu poate fi vorba de înțe­legere. JH. D. Ai.

Next