Constituanta Desbaterile Senatului, ianuarie 1916 (nr. 17-20)

1916-01-22 / nr. 17

f fl «» 131 S3 Ianuarie 1916 EXEMPLARUL : «20 BANI DlSBATERILÈ^CONf?’TEI No. 17. SENATUL SESIUNEA ORDINAM 1915-1916 PIP DE MIERCURI, 20 IANUARIE 1916 Președinția d-lui B. M. Missir, preșe­dintele Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului I. T. Isvoranu și Dr. N. Sado­­veanu. — Ședința se deschide la ora 2:40 p. m., fiind prezenți 100 d-ni senatori. — Nu răspund la apelul nominal 26 d-ni senatori, și anume : . In concediu D-nii : Crivetz N. Dr., Filipescu I. Al. și Moisescu Moise. Nemotivați D-nii : Alessiu Const., Atanasiu G. I., Argetoianu C. I., Boceanu D. I., Bogdan Em. Leon, Brotășanu P. Paul, Bujor Paul, Cămărășescu Tom­a, Chirculescu D. N., Daia I. G. Tănăsache, Dăbuleanu Teodor, Enășescu Nicu, Faranga T. N., Fernic Gh., Kalimachi Al., Maiorescu Titu, Manicatide Mih. Dr.,Mavrocordat A. P.,Mitache Adam, Mititelu Gh. Dr., Oancea Const., Pariano Const. și Poenaru Bordea Ion. — Pe banca ministerială sunt prezenți : d. ministru al afacerilor străine Em. Po­­rumbaru , d. ministru de lucrări publice Dr. C. Angelescu și d. ministru al instruc­țiunii publice și cultelor I. G. Duca. — D. senator Titus Constantinescu, se­cretar, dă cetire sumarului ședinței pre­cedente, care se aprobă. — Se acordă următoarele concedii : D-lui senator Dr. N. Grivetz 5 zile . » » Al. Filipescu 12 zile, și » *« M. Moisescu 4 zile. — Se trimite la comisiunea de verificare a titlurilor nouilor aleși dosarele Înaintate de ministerul de interne referitoare la ale­gerile parțiale de senator la colegiul I de Ialomița și 11 de Vâlcea. — Se trimite la comisiunea de indige­nare petițiunea d-lui Marius Ionescu, prin care cere sa nu se voteze recunoașterea d-lui Pavel Kirculescu. — Se trimite la comisiunea de petițiuni : a) Cererea mai multor funcționari din comunele urbane de a li se asigură stabi­litatea prin lege ; b) Memoriul mai multor funcționari din Botoșani prin care își arată doleanțele lor ; c) Memoriul corpului sergenților din ora­șul Slatina prin care cer Îmbunătățirea soartei lor. D. preșe inte B. M. Missir : D. senator Ilariu R. Isvoranu a cerut cuvântul la co­municări. D. Ilariu R. Isvoranu : D-lor senatori, cred că, cu ocaziunea vacanțelor, fiecare din­tre noi am­ avut ocaziunea, mai mult sau mai puțin, să ne punem in contact cu țara, adică­­ aceia cari ne-au trimis ca să re­prezentăm țara. Eu, pe cât posibil mi-a fost, mi-am făcut datoria; și, punându-mă în contact cu toți aceia cari i am cunoscut, comercianți, pro­prietari, arendași din localitatea unde sunt ales, cu toții, d lor, mi-au arătat mulțumi­rile lor pentru dispozițiunile luate de gu­vern și m’au însărcinat ca, în numele lor, să aduc aceste mulțumiri guvernului. In a­de­văr, d-lor, dispozițiunile luate de guvern în ceea ce privește împrumutul și înlesnirile cari s’au făcut agricultorilor, îm­prumuturile făcute de Banca Națională pe recolte pe gaj, este o măsură care a venit foarte mult în ajutorul țării, In­ ajutorul proprietarilor și arendașilor. A doua măsură bună este aceea a con­tractării pentru vânzarea a 50.000 de va­goane grâne Puterilor Centrale; mulțumesc din partea acelor cari am onoarea î­i re­­prezentă și multă recunoștință se cuvine guvernului pentru că a putut găsi pentru un minut o ușurare a condițiunii noastre economice, lăsând sâ intre bani în țară prin desfacerea recoltei. Mai sunt însărcinat să critic pa acei cari criticau a doua contractare și să zic că bine s’a făcut dacă s’a contractat și pentru cele 80.000 de vagoane cu englezii. (Aplause). Cu toate încercările ce fac de a mă stă­pâni, nu pot să nu zic că ce bine ar fi fost dacă le ar fi dat Dumnezeu în gând să facă aceasta dela început. Mai aud acum—și cetesc în gazetă—că s’a făcut încă o nouă contractare pentru 100 000 de vagoane. E bine și aceasta, însă ca raportor exact și credincios al celor ce m’au în­sărcinat să raportez guvernului aceasta, cred d­­e bine să-i aduc aminte și de cuvintele ca nu cumva graba să strice treaba. Exprim recunoștință acelora cari m’au însăr­cinat să comunic guvernului mulțu­mirea lor, de modul cum a lucrat în ches­tiunile mari economice ce ne preocupă. Cred, că pe această temă se cade că atât majoritatea cât și minoritatea să recunoască buna cumpănire a guvernului. (Aplause). Acum, în ceea ce privește interpelările. Toate interpelările anunțate sunt relative la politica externă a guvernului. Cu v­aziu­­nea discuțiunii la Mesaj m’am ferit a luă cuvântul in această chestiune, pentru că nu mă simțeam destul de pregătit de a prevedea ceea ce s’ar fi putut întâmplă, și de a afirmă ce ar fi trebuit să facem și să nu facem. Când se va prezentă ocaziunea, cred că imi voiu spune și eu părerea mea relativ la aceste chestiuni. Până atunci, mă adre­sez majorității și minorității rugându-i să ne ocupăm și de politica internă Întrucât suntem o țară constituțională, suntem un corp legiuitor chemați a găsi mijloacele cele mai bune pentru un cât mai mare bine al țării. Deci, să ne Îndreptăm atențiunea și către această latură și să facem puțină po­litică internă. Să lăsăm odată această teză: suntem eu nemții sau suntem eu rușii și să nu mai fim nici cu unii, nici au alții, căci tare ’m­i-e frici că nu va mai rămâne nimeni care să fie cu românii. Să fim cu noi, cu românii, fără să avem speranțe ni­căieri. (Aplause). Acestea fiind cuvintele, cari aveam si la adresez guvernului, mulțumită Îngăduinței d-voastre, d-lor senatori, puteți vedea sin­guri că deja este în țară o opiniune publică care ține socoteală și de bunele și de relele cari se fac, numai că ea nu cunoaște inten­­­­țiunile guvernului, așa că se poate să cri­tice chiar lucrur­le fără ca să cunoască in­­­tențiunile, pentru că mai lesne este să vezi faptele de at cugetările. Prin urmare, cum se zice : »à bon aten­­deur salut“. D-lor miniștri, căutați, cât mai mult posibil, să faceți fapte pentru cari să vă laude țara întreagă, precum și noi toți, fără deosebire de idei politice. Și aci mă rog cu multă căldură de minoritate ca, ori de câte ori o face guvernul lucruri bune, să-l lăudăm cu toții. Acum mă adresez d-lui președinte, și îi spun că în ceea ce privește interpelarea care am adresat-o, nu am făcut-o pentru că să fac o interpelare, căci nu sunt din opo­­zițiune, ci ca să fac politică internă și să arăt unde este răul, mai ales că atunci când am făcut o eu, toată țara se ridicase și sa plângeau toți acei cari ne trimisese pe noi in Parlament ; prin urmare, cred că aș fi lipsit de la datoria către ei dacă n’aș fi făcut-o ! Văzând însă acum îmbunătăți­rile și tendințele de îmbunătățiri făcute, spuneam unora dint­re alegătorii mei, d-lor, nu mai are interes des mirarea interpelării mele. Și iată răspunsul ce mi-au dat : d-le Isvoranu, cân­d cineva omoară un om, va să zică oare că acela care l-a omorît nu va mai omorî ? Pentru că, d-lor, eu nu sunt dintre aceia cari vor să se aștearnă mușamaua peste tot ce se petrece, oricare ar fi guvernul sub care s’ar petrece faptele cari trebuiesc re­levate și pedepsite ; pentru acest motiv cer ca interpelarea mea să se pună la ordinea zilei. Nu pentru că și eu eram printre victi­mele asuprite, dar ca să-mi fac datoria mea atât către aceia cari m’au trimis aci, cât și către Senat, care, după cât îmi educ aminte, mi-a dat aprobarea când am anun­țat această interpelare. D. președinte B. M. Missir: Nu am pus azi la ordinea zilei interpelarea d-voastră, pentru că sunt puse deja alte opt, și nu ar fi fost timp să o des voi toți. D. Ilariu Isvoranu : Bine ați făcut, căci astăzi nu aveam decât să aduc mulțumiri guvernului. Vă rog însă s’o puneți la ordi­nea zilei, pentru că este foarte bine să se știe că și cei mai buni și devotați prieteni ai guvernului au minute când se reculeg asu­pra faptelor cari nu ar putea fi tolerate. D. președinte B. M. Missir : Interpelarea d-voastră va fi pusă la ordinea zilei. Am de făcut o comunicare : d. Dimitro­­pol a depus la biurou următoarea interpe- Anexă la Monitorul Oficial No. 236,

Next