Desbaterile Senatului, martie 1924 (nr. 41-55)
1924-03-04 / nr. 41
4 Martié 1924 No. 41. SENATUL SESIUNEA ORDINARA 1923-1924 ȘEDINȚA DE LUAI, 25 FEVRliAMB 1924 Ședința se deschide la ora 15,35 sub președinția d-lui Tony Iliescu, vice-președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Sima Niculescu, și Dr. Nicolae Hasnaș . Pe banca ministerială se află prezenți d-in miniștri: Vintilă I. C. Brătianu, ministru de finanțe ; Ion G. Duca, ministru de externe ; George G. Mârzescu, ministru de justiție; General George Mărdărescu, ministru de răsboi ; General Artur Văitoianu, ministrul comunicațiilor ; General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice ; Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor și artelor ; Tancred Constantinescu, ministrul industriei și comerțului, și I. Nistor, ministru de Stat. —’ Prezenți 144 din senatori. Nu răspund la apelul nominal 56 din senatori și anume : I. P. S. Lor Mitropoliții : Vladimir de Repta, Nicolae Bălan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Episcopii : Lucian Triteanu, Ilarie Theodorescu, Nectarie Cotlarciuc, I. Papp, Nicolae Ivan, Iuliu Hossu, Carol Majlath, Tiburțiu Boromisza, Carol Nagy, Frederic Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii senatori : Baciu Mihail, Bilț Aurel, Bran Emilian, Cantacuzino Matei, Casert Nicolae, Ceaglâc Efimie, Constantinescu N., Dumitriu Alecu, Fală Porfirie, Filopp Biela, Gabrielescu Constantin, Galiciu Dimitrie, Geblescu R. Constantin, Genț Iosef, Geza Szoecs, Ghiață Gheorghe, Ghițescu Gheorghe, Groppa Alex., Gropșian Mihai, Hacman Max, Damon Robert, Lupescu M. C., Micșa Liviu, Mihail C. Ion, Munteanu Al., Mureșan Iovian, Nistor Aurel, Pauliuc Ion, Peppa Ion, Polony Arthur, Racoviță Emilian, Rusu Ștefan, Sanielevici Iosef, Sassu Ion, Schullerus Adolf, Sorbala Vasile, Ștefanov Grigore, Sucitu Vartolomeu, Tatovici Constantin, Vescan Ion, Voicu T., Vrânceanu Petre și Weisselberger Salo. — D. senator dr. Nicolae Hasnaș, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se aprobă concedii următorilor d-ni senatori : D-lui Bociat Valeriu . . 4 zile » Sucitu Vartolomei. 5 « » Caseri Nicolae . 3 » și » Aciu Alex..............14 n — Se comunică următoarea adresă a Adunării deputaților : Domnule președinte, Adunarea deputaților, ascultând raportul comisiunii permanente bugetare și financiare asupra proiectului de lege din inițiativă parlamentară, relativ la diurnele d-lor deputați și senatori, în ședința dela 23 Fevruarie 1924, a votat acest proiect de lege și l-a adoptat cu unanimitate de 97 voturi. Această lege, astfel cum s’a adoptat de Adunare, subsemnatul, în conformitate cu art. 118 din regulament, are onoare a o înainta domniilor-voastre pe lângă aceasta. Tot deodată vă înaintăm și dosarul Adunării cu No.134 din sesiunea 1923/24 relativ la sus zisa lege, rugându-vă să binevoiți a dispune ca, după terminarea lucrării, dosarul să ne fie restituit. p. Președinte. N. Bălănescu. D. Tony Iliescu, vice-președinte . Se va trimite în secțiuni. D. senator Bianu are cuvântul pentru a face o comunicare. D. Dr. V. Bianu. D-lor senatori, am citit în ziare răspunsul pe care l-a dat d. deputat Hans Otto Roth, în ședința Camerei dela 22 luna curentă, la comunicarea pe care am avut onoarea s’o fac onoratului Senat, în ziua de 201 c, cu privire la concetățenii noștri germani, adică sașii și șvabii din Ardeal și Banat. Regret că n’am putut citi acel răspuns după notele stenografice, ci numai din scurtele rezumate de prin ziare, pentru ca să pot replica mai amănunțit. Nevoind însă să rămân dator, dați-mi voie să-i răspund chiar astăzi. Iată, în rezumat, răspunsul d-lui deputat Roth: D-sa respinge, pur și simplu, acuzațiunile mele și protestează înpotriva celor afirmate de mine, fără ca să aducă vre-o probă, vre-o dovadă în favoarea celor zise de d-sa. Acest mod de a combate pe un adversar, adică negațiunea simplă, este cel mai ușor dar, în acelaș timp, și cel mai puțin convingător pentru auditor și cititor. Așa că tot ce am susținut eu, cu probe, rămâne în picioare. Și în adevăr, cum ar fi putut nega de deputat Rotch ducerea, de către o delegație, a pământului din toate județele Ardealului, într’o ladă de fier, la Budapesta, sfințirea lui de episcopul Ravasz și îngroparea lui, apoi ținerea discursurilor, între care este și acela al d-lui Dr. Peter Zaeckel, sas din Ardeal, care făcea parte din delegație, și în care declara solemn că locul în care pământul din Ardeal s’a unit cu pământul Patriei mume, adică al Ungariei, va fi un loc sfânt de pelerinaj pentru sașii din Ardeal ? ! Aceasta nu o poate nega de deputat Roth, deoarece în toate ziarele ungurești s’a descris întreaga ceremonie și s’a publicat toate cuvântările. Apoi, cum ar putea nega d-sa cele scrise în ziarul „Schwaebische Volksblatt“ cu privire la adunările șvăbești din Banat, precum, și cuvântările ținute acolo, în spirit iredentist, de mai mulți oratori, intre care am citat pe d. Muth, pe prelatul Blaskowitz și pe colegul nostru din Senat von Möller și în care s’a afirmat că pământul Banatului, transformat în raiu prin munca și numai prin munca schvabilor, nu va putea fi al altora decât numai al lor și în stăpânirea lor, iar cu privirea la limba Statului au declarat că în massele largi ale poporului lor n’are ce căută această limbă antipedagogică ? ! Cum ar mai putea negă, mai departe, d. deputat Roth cele scrise de corespondentul sas din Ardeal și publicate în marele ziar londonez -Times», apoi reprodus întocmai, fără nici un comentar sau gest de protestare, de ziarul săsesc >.Siebenbürgische Deutsche Tage Blatt“ și în care corespondență poporul nostru este descris ca un popor de ciobani, de tăetori de lemne, de slugi, cu pretenții de a fi de acum stăpâni peste celelalte popoare culte din patrie, iar despre justiția română s’a spus că este venală, în care rolul principal îl joacă bacșișul ? La toate acestea de deputat Roth n’a răspuns și nu le-a putut dovedi ca neadevărate, mulțumindu-se numai în a le respinge pur și simplu și în a protesta în contra afirmațiunilor mele, declarând, la urmă, că poporul german are o atitudine reală față de România și cerând în acelaș timp mai multă libertate (?) pentru el, precum și respectarea drepturilor lui politice, fără însă să aibă curajul să pronunțe cuvântul autonomie, după care oftează așa de mult, împreună cu prietenii săi ungurii, cari le trebuește pentru a ne da gata mai iute ! Fac apel la toți d-nii deputați români și la toți d-nii senatori ai Ardealului, chiar la Sfinții prelați de acolo, să declare pe conștiință, dacă cele spuse de mine cu privire la concetățenii noștri germani nu sunt adevărate și dacă am exagerat ceva în arătarea modului lor de a se purtă față de Statul român ? Apoi, întreb și eu la rândul meu pe d. deputat Roth, să ne spună, cum se împacă realitatea poporului german, mărturisită în Parlamentul țării, cu acțiunea subversivă, atât în țară cât și în străinătate, a compatrioților săi în contra României ? Această politică, după mintea mea, nu este decât o politică de duplicitate, care trebuie condamnată cu toată asprimea. (Aprobări). D-lor senatori, țin să declar încă odata în fața onoratului Senat, după cum ara EXEMPLARUL: 2 LEI MONITORUL OFICIAL HSBATERILE ADDSARII NATIONALE COJÜSTITUANTE SISANiLU 679