Desbaterile Senatului, martie 1924 (nr. 41-55)

1924-03-04 / nr. 41

4 Martié 1924 No. 41. SENATUL SESIUNEA ORDINARA 1923-1924 ȘEDINȚA DE LUAI, 25 FEVRliAMB 1924 Ședința se deschide la ora 15,35 sub președinția d-lui Tony Iliescu, vice-pre­­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului : Sima Niculescu, și Dr. Nicolae Hasnaș . Pe banca ministerială se află pre­zenți d-in­ miniștri: Vintilă I. C. Brătianu, ministru de finanțe ; Ion G. Duca, minis­tru de externe ; George G. Mârzescu, mi­nistru de justiție; General George Mărdă­­rescu, ministru de răsboi ; General Artur Văitoianu, ministrul comunicațiilor ; Ge­neral Traian Moșoiu, ministrul lucră­rilor publice ; Alexandru Lapedatu, mi­nistrul cultelor și artelor ; Tancred Con­­stantinescu, ministrul industriei și co­merțului, și I. Nistor, ministru de Stat. —’ Prezenți 144 d­in senatori. Nu răspund la apelul nominal 56 d­in senatori și anume : I. P. S. Lor Mi­­tropoliții : Vladimir de Repta, Nicolae Bălan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Epis­copii : Lucian Triteanu, Ilarie Theodo­­rescu, Nectarie Cotlarciuc, I. Papp, Ni­colae Ivan, Iuliu Hossu, Carol Majlath, Tiburțiu Boromisza, Carol Nagy, Frede­ric Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii sena­tori : Baciu Mihail, Bilț Aurel, Bran Emilian, Cantacuzino Matei, Casert Nico­lae, Ceaglâc Efimie, Constantinescu N., Dumitriu Alecu, Fală Porfirie, Fi­lopp Biela, Gabrielescu Constantin, Galiciu Di­­mitrie, Geblescu R. Constantin, Genț Iosef, Geza Szoecs, Ghiață Gheorghe, Ghițescu Gheorghe, Groppa Alex., Grop­­șian Mihai, Hacman Max, Damon Robert, Lupescu M. C., Micșa Liviu, Mihail C. Ion, Munteanu Al., Mureșan Iovian, Nistor Aurel, Pauliuc Ion, Peppa Ion, Polony Arthur, Racoviță Emilian, Rusu Ștefan, Sanielevici Iosef, Sassu Ion, Schullerus Adolf, Sorbala Vasile, Ștefanov Grigore, Sucitu Vartolomeu, Tatovici Constantin, Vescan Ion, Voicu T., Vrânceanu Petre și Weisselberger Salo. — D. senator dr. Nicolae Hasnaș, se­cretar al biuroului, citește sumarul șe­dinței precedente, care se aprobă. — Se aprobă concedii următorilor d-ni senatori : D-lui Bociat Valeriu . . 4 zile » Sucitu Vartolomei. 5 « » Caseri Nicolae . 3 » și » Aciu Alex..............14 n — Se comunică următoarea adresă a Adunării deputaților : Domnule președinte, Adunarea deputaților, ascultând rapor­tul comisiunii permanente bugetare și fi­nanciare asupra proiectului de lege din inițiativă parlamentară, relativ la diur­nele d-lor deputați și senatori, în ședința dela 23 Fevruarie 1924, a votat acest proiect de lege și l-a adoptat cu unani­mitate de 97 voturi. Această lege, astfel cum s’a adoptat de Adunare, subsemnatul, în conformitate cu art. 118 din regulament, are onoare a o înainta domniilor-voastre pe lângă a­­ceasta. Tot deodată vă înaintăm și dosarul Adunării cu No.134 din sesiunea 1923/24 relativ la sus zisa lege, rugându-vă să binevoiți a dispune ca, după termina­rea lucrării, dosarul să ne fie restituit. p. Președinte. N. Bălănescu. D. Tony Iliescu, vice-președinte . Se va trimite în secțiuni. D. senator Bianu are cuvântul pentru a face o comunicare. D. Dr. V. Bianu. D-lor senatori, am citit în ziare răspunsul pe care l-a dat d. de­putat Hans Otto Roth, în ședința Camerei dela 22 luna curentă, la comunicarea pe care am avut onoarea s’o fac onoratului Senat, în ziua de 20­1­ c, cu privire la concetățenii noștri germani, adică sașii și șvabii din Ardeal și Banat. Regret că n’am putut citi acel răspuns după notele stenografice, ci numai din scurtele rezumate de prin ziare, pentru ca să pot replica mai amănunțit. Nevoind însă să rămân dator, dați-mi voie să-i răspund chiar astăzi. Iată, în rezumat, răspunsul d-lui depu­tat Roth: D-sa respinge, pur și simplu, acuzațiunile mele și protestează în­potriva celor afirmate de mine, fără ca să aducă vre-o probă, vre-o dovadă în favoarea ce­lor zise de d-sa. Acest mod de a combate pe un adver­sar, adică negațiunea simplă, este cel mai ușor dar, în acelaș timp, și cel mai puțin convingător pentru auditor și citi­tor. Așa că tot ce am susținut eu, cu probe, rămâne în picioare. Și în adevăr, cum ar fi putut nega de deputat Rotch ducerea, de către o dele­gație, a pământului din toate județele Ardealului, într’o ladă de fier, la Buda­pesta, sfințirea lui de episcopul Ravasz și îngroparea lui, apoi ținerea discursuri­lor, între care este și acela al d-lui Dr. Peter Zaeckel, sas din Ardeal, care făcea parte din delegație, și în care declara so­lemn că locul în care pământul din Ar­deal s’a unit cu pământul Patriei mume, adică al Ungariei, va fi un loc sfânt de pelerinaj pentru sașii din Ardeal ? ! A­­ceasta nu o poate nega de deputat Roth, deoarece în toate ziarele ungurești s’a descris întreaga ceremonie și s’a publi­cat toate cuvântările. Apoi, cum ar putea nega d-sa cele scrise în ziarul „Schwae­­bische Volksblatt“ cu privire la adunările șvăbești din Banat, precum, și cuvântă­rile ținute acolo, în spirit iredentist, de mai mulți oratori, intre care am citat pe d. Muth, pe prelatul Blaskowitz și pe co­legul nostru din Senat von Möller și în care s’a afirmat că pământul Banatului, transformat în raiu prin munca și numai prin munca schvabilor, nu va putea fi al altora decât numai al lor și în stăpânirea lor, iar cu privirea la limba Statului au declarat că în massele largi ale poporu­lui lor n’are ce căută această limbă anti­­pedagogică ? ! Cum ar mai putea negă, mai departe, d. deputat Roth cele scrise de corespon­dentul sas din Ardeal și publicate în ma­rele ziar londonez -Times», apoi repro­dus întocmai, fără nici un comentar sau gest de protestare, de ziarul săsesc >.Sie­­benbürgische Deutsche Tage­ Blatt“ și în care corespondență poporul nostru este descris ca un popor de ciobani, de tăe­­tori de lemne, de slugi, cu pretenții de a fi de acum stăpâni peste celelalte po­poare culte din patrie, iar despre justiția română s’a spus că este venală, în care rolul principal îl joacă bacșișul ? La toate acestea de deputat Roth n’a răspuns și nu le-a putut dovedi ca nea­devărate, mulțumindu-se numai în a le respinge pur și simplu și în a protesta în contra afirmațiunilor mele, declarând, la urmă, că poporul german are o ati­tudine reală față de România și ce­rând în acelaș timp mai multă liber­tate (?) pentru el, precum și respectarea drepturilor lui politice, fără însă să aibă curajul să pronunțe cuvântul autonomie, după care oftează așa de mult, împreună cu prietenii săi ungurii, cari le trebuește pentru a ne da gata mai iute ! Fac apel la toți d-nii deputați români și la toți d-nii senatori ai Ardealului, chiar la Sfinții prelați de acolo, să de­clare pe conșt­iință, dacă cele spuse de mine cu privire la concetățenii noștri germani nu sunt adevărate și dacă am exagerat ceva în arătarea modului lor de a se purtă față de Sta­tul român ? Apoi, întreb și eu la rândul meu pe d. de­putat Roth, să ne spună, cum se îm­pacă realitatea poporului german, măr­turisită în Parlamentul țării, cu acțiunea subversivă, atât în țară cât și în străină­tate, a compatrioților săi în contra Ro­mâniei ? Această politică, după mintea mea, nu este decât o politică de duplicitate, care trebuie condamnată cu toată asprimea. (Aprobări). D-lor senatori, țin să declar încă odata în fața onoratului Senat, după cum ara EXEMPLARUL: 2 LEI MONITORUL OFICIAL HSBATERILE ADDSARII NATIONALE COJÜSTITUANTE SISAN­iLU 679

Next