Desbaterile Senatului, iunie 1924 (nr. 66-77)

1924-06-05 / nr. 66

J­­ ei, înlocuind pe tot atâți români, cari în preajma sfintelor sărbători de Paști au fost lăsați pe drumuri și pentru ca un rog pe d. ministru al domeniilor să le vie în ajutor, cât se poate mai curând. Acesta fiind crudul adevăr, termin, d-lor senatori, rugândți-vă, să binevoiți a vă asocia cu mine și să rugăm cu stă­ruință pe d. ministru al domeniilor ca să dispună facerea unei revizuiri, cât mai urgentă, a marilor întreprinderi fores­tiere, în special a societăților anonime, atât în Ardeal, cât și în­­­echiul Regat, pentru a se constată în mod exact felul capitalului lor, forma conducerii cu pri­vire la elementul românesc, calitatea funcționarilor întrebuințați, dându-se elementului român locul ce i se cuvine, conform legii în vigoare, care cere ca 2/3 din capital să fie românesc și 3/4 părți din consiliul de administrație și din funcționari români, să fie români de­ baș­­tină iar nu numai cetățeni români. Socie­tățile anonime să-și transforme acțiunile la purtător în acțiuni nominative pentru a se putea cunoaște felul capitalului, după cum s’a făcut cu Reșița. țAplause prelungite, oratorul este viu felicitat). I. P. S. S. Mitropolitul primat Miron Cristea : Mă asociez din toată inima la cele spuse de d. Rianu. D. M. Pherekide, președinte . Se va comunică d-lui ministru al domeniilor. D. Buțureanu are cuvântul. D. N. Buțureanu. D-le președinte, d-lor senatori, județul Dorohoi este vânturat de bande a căror îndrăsneală scot în evi­dență, în primul loc, criza de autoritate a Statului în­ general și absența unui sistem de ordine și siguranță in special Averea, viața și liniștea la sate pot fi tulburate de către orice bețiv, ori zur­bagiu oricând, cu orice prilej, dar mai cu seamă Duminicile și sărbătorile, când puțina lume care se roagă în biserică este stingherită de către destrăbălarea cârciumelor care nu știu de repausul duminical, cum nu se știe nici în Bucu­rești, în afară de calea Victoriei. In lumea orașelor aceeași lipsă de au­toritate ține în nesiguranță populația, unde pe lângă destrăbălarea sgomotoasă, domnește viculta și jaful în toate, exer­citată de autoritățile însăș. Bande îndrăznețe se formează cafri ziua mare dau lovituri la drumurile pu­blice, despre a căror isprăvi se ocupă doar presa in lungi coloane de senzație. In județul Dorohoi, cu soarele către amiază, bandiții au jefuit pe călători de toți banii, luându-le și hainele de pe ei. Iar in noaptea de Sf. Gheorghe, la doi pași de postul de jandarmi, in satul cu luminele aprinse, spitalul din Sun­ărău, cu lume trează, a fost călcat de hoți, lo­­cuința doctorului Botez a fost scotocită cu amănunțime, iar doctorul asasinat, când liniștit dădea să intre în casa lui, îndrăzneala și cinismul bandiților, cu­noscători până în cele mai mici detalii a vicuriei administrative, au mers până acolo că după grozava lor ispravă au găsit liniștea și siguranța ca cerând vic­timelor mâncare să se ospăteze în re­gulă. In toate aceste împrejurări mă veți întreba d-lor senatori, ce face adminis­trația dela Dorohoi și toate felurile ei de poliție ? Oamenii din paza satelor sunt repar­tizați ca servitori și lucrători la funcțio­nari, începând cu administratorul de plasă care încet, încet a fost înlocuit cu notarul care s’a deosebit în alegeri. D. Ur. N. Hasnaș . Care a dat examen administrativ și a reușit. D. N. Buțureanu : Cercetați calitatea administrației de atunci și de acum. D. M. Pherekyde, președinte. Prelun­giți discuțiunea. D. N. Buțureanu . Vă rog s’o spuneți d-lui dr. Hasnaș. La primării, unde de 6 ani se schimbă interimarele comisii, domnesc însuși stri­cații satelor, oamenii certați cu justiția, care dea valma cu noul factor apărut în lumea satelor, cu agentul agricol, ex­ploatează izlazul comunal și celelalte lo­turi destinate trebuințelor generale. Jandarm­i de aproape 2 ani se desfă­­tează în vacanță, după încordarea celor câteva luni iu care s’au surmenat pentru pregătirea alegerilor. Comandantul lor doarme ziua ceasuri multe pentru a compensa nopțile pierdute la joc de cărți cu bani mulți, la vreme de criză de nu­merar. Nu vorbesc de capul administrativ al județului, pentru că dacă stă într’un loc pentru care n’are nici energie și nici pregătire, poate tocmai pentru asta a fost pus. Ca om de treabă ce este se o­­cupă acum să împace pe membrii interi­mari de la primăria orașului Mihăileni cari temându-se de răspunderea nenu­măratelor jafuri, săvârșite de către pre­ședintele lor, se încăpățânează într’o de­misie pe care de mult au subscris-o cu îngrijorare. Iar cetățenii acelui oraș după ce au făcut plângeri la toate autoritățile și la justiție, fără nici un rezultat, așteptând pe prefectul care numai vine să le audă păsul, stau pe punctul de a pune un lacăt mare pe ușa primăriei, pentru a împie­deca pe această cale — cred ei— izvorul tuturor fărădelegilor. In orașul cu prefectura județului, po­lițaiul Burchi și el cu banda lui, compusă din soție și o rudă, a extorcat bani sute de m­ii dela cetățeni și bănci, a falsificat socoteli, a ridicat mărfuri dela negustori, a făcut avere și lux mare, terorizând lumea chiar dela sosire. Parchetul și instrucția cercetează de mai multe săptămâni, cu mare greutate a fost suspendat, dar în cele din urmă i s-a ridicat suspendarea deși cercetările continuă. Acum câteva zile, păstrându-și postul la Dorohoi, a fost detașat ca prefect de poliție la Cetatea-Albă, pentru a-și con­tinua opera in Basarabia, inlesnindu-i-se astfel zădărnicirea cercetărilor în Do­rohoi. Acestea sunt numai câteva din aspec­tele sub care se manifestă criza de auto­ritate și prea puține exemple de absența sistemului de ordine și siguranță într-un județ în care armata a fost scoa­ă din rosturile ei, pentru a proteja circulația pe căile publice, pe unde călătorii nu pot merge decât numai ziua și constituiți în lungi caravane ca acum câteva sute de ani. D. M. Pherekyde, președinte . Se va comunică d-lui ministru de interne. D. Gostăviescu are cuvântul. D. N. Gostăkescu : D-lor senatori, am de făcut o comunicare care se adresează d-lui ministru de finanțe. Criza de numerar influențează un rău asupra creditului în genere și această in­fluență se repercutează mai cu seamă asupra procentelor cari se iau la împru­muturi, efectuate fie la băncile mari, fie la băncile mici, fie la particularii mici capitaliști. Cred că vă este cunoscut tuturor că uzura, camăta, este în așa proporțiune, încât trebuie să ne îngrijească, căci din această cauză relațiunile, circulațiunea financiară e atât de mult influențată în­cât poate sa ducă la dezastru. Am socotit de datoria mea ca să atrag atențiunea asupra acestui punct d-lui mi­nistru de finanțe, rugându­l să comunice dacă e posibil să intervină în această chestiune, pentru a pune cu un ceva mai curând un frâu acestei adevărate destră­bălări. O a doua chestiune, care se referă tot la d. ministru de finanțe, este următo­rea : auzim de multă vreme că mon hârtie ce circula va fi înlocuită prin­­ neta metalică. Cred că știți cu toți, deși in Capitală avem o monetă de tip acceptabilă, în provincie și mai seamă la periferie moneta hârtie aajmn. în așa hal că nu se mai poate distinge și multă lume refuză să o primească. ^(A­­plause). In părțile de sus ale țării, am văzut monetă de hârtie care este mai mult hârtie de ziar și nu se mai poate recu­noaște. Aș întreba pe d. ministru de finanțe dacă cu un ceas mai devreme nu este Monitorul oficial \­u DESCRIERILE ADUNĂRII NAȚIONALE CONSTITUANTE I SBNUULUI 5 Iunie A92*

Next