Desbaterile Senatului, iunie 1924 (nr. 66-77)

1924-06-25 / nr. 74

25 Iunie 1924 1419 No. 74 SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ 1923—1924 ȘEDINȚA DE JOI, 12 IUNIE 1924 ȘEDINȚA DE ZIUĂ Ședința se deschide la ora 15,10, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Iuliu Moldovan și Părintele Popescu B­easta. — Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nni miniștri : General Traian Mo­­șoiu, ministrul lucrărilor publice ; Dr. Constantin Angelescu, ministrul instruc­țiunii publice ; George G. Mârzescu, mi­nistrul justiției, și Nicolae D. Chirculescu, ministrul muncii. — Prezenți­i 57 d-nn senatori. —Nu răspund la apelul nominal 43 d­ nn senatori și anume : 1. P. S. Lor Mi­tropoliei : Vladimir de Repta și Vasile Suciu; 1. P. S. Lor Episcopii­.Gurie, Lucian Triteanu, Jacob Antonovici, Visarion Puiu; loan I. Pap, Iosif Tr. Bădescu, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Iuliu Ilosu, Va­­leriu Frențiu, Gustav Carol Mailath, Ti­bor­tiu Boromisza, Carol Naghy, Frederic Teutsch și Josef Ferencz ; d-nii senatori : Buzdugan V. Dimitrie, Cantacuzino Matei, Cosma travril, Fală Gh. Porfirie, Fi­llop Biella, Gabrielescu Constantin, Calciu Di­mitrie, Geblescu R. Constantin, Groppa Alexandru, Gropșan Miha­i. Lupescu M. C., Mandai Ion, Mureșian Iovian, Matei Andrei, Nistor Aurel, Pal Ștefan, Pangrati Ermil, Pascu Ion, Popa Ion, Petrescu Ghiță, Postolache N., Sassu G. Ion, Rusu Nicolae, bucitu Vartolomeu și Tatovici Constantin. — Părintele senator Popescu-Breasla secretar al biuroului citește sumarul șe­dinței precedente, care se aprobă. — Se aprobă următoarele concedii: D-lui Ștefan Botnariuc 5 zile și d-lui Elisei Botariu 2 zile. — Se citește următoarea comunicare făcută d-lui ministru al comunicațiilor, din partea d-lor senatori de Botoșani și Dorohoi. Domnidt președinte. In noua situație creată prin alipirea Bucovinei, orașele Botoșani și Dorohoi rămân î­n afară de linia principală de cir­culație. Aceste două orașe se și resimt mult, dând mereu îndărăt, în deosebi ca mișcare comercială. Suntem cu atâta mai mult surprinși că autoritățile în drept nu acordă la anumite prilejuri o atenție cel puțin egală față cu alte centre de populație, poate mai puțin importante. Astfel la noul mers al trenurilor, pus în vigoare de la 1 Iunie aceste două orașe n’au legăna cuvenită la un tren de seamă cu Bucureștii acela care pleacă adică din Capitală la ora 22,30 și tot ase­menea lip­ește o legătură cu Cernăuții. Direcția G. F. R. a prevăzut neajunsul și a prevăzut un tren de legătură care ur­mează insă a fi pus în circulație numai cu ordin special. In numele atâtor călători năpăstuiți să aștepte mai multe ore (4 și jumătate) în stația Verești, vă rugăm să binevoiți a interveni pe lângă d. ministru al comu­nicațiilor spre a lua măsurile necesare să se îndrepte acest mare neajuns. P. trimisc­u, senator de Botoșani ;­­I. D. Vasiliu, senator de Botoșani ; N. Bu­­țureanu,­senator de Dorohoi ; I. Trufin, senator de Dorohoi; D. Mihail Pherekyde, președinte . Se va comunică d-lui ministru al comunica­țiilor. D. ministru al lucrărilor publice are cuvântul.­­ C. General Traian Moșoiu, mini­strul lucrări­lor publice, citește următorul Mesaj regal : Domni­lor senatori, Pe lângă raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucră­rilor publice sub No. 11.133, Infățișându-Mi-Se proiectul de lege pentru completarea art. 6 și 53 din legea asupra organizării corpului tehnic al mi­nisterului lucrărilor publice. Eu îl înaintez deliberărilor d-voastre. Dat in București, la 12 iunie 192L FERDINAND Ministrul lucrărilor publice, General Traian Moșoiu. No. 1.907. — Se cere și se admite urgența. — D. G. G. Mârzescu, ministrul jus­tiției, citește următorul Mesaj regal : Domnilor senatori: Pe lângă raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul jus­tiției, înfățișându Mi-Se proiectul de lege pentru unificarea dispozițiunilor din le­gea de organizare judecătorească privi­toare la ministerul public, la numiri, îna­intări și disciplină (Aplause). Eu îl înaintez în deliberările d-voastre. Dat în București, la 12 iunie­­ 1924. Ministrul justiției, G. G. Mârzescu. FERDINAND — Se cere și se admite urgența. D. M. Pherekyde, președinte . Proiec­tele de legi depuse se vor tipări și, con­form votului d-voastre, se vor trimite de urgență în studiul secțiunilor. D. General Iliescu are cuvântul. D. General D. Iliescu . D-le președinte, d-lor senatori, rog pe d. ministru de răs­­boi să binevoească a depune cât mai re­pede posibil rezultatul cercetărilor fă­cute privitoare la pregătirea răsboiului pentru întregirea neamului, cercetări ce mi-a promis să le facă încă din luna No­­emvrie anul trecut. D. M. Pherekyde, președinte . Se va transmite cererea d-lui ministru de răsboi. D-lor senatori, la ordinea zilei avem continuarea discuțiunii generale asupra proiectului de lege al învățământului primar și normal primar. D. Teodorescu are cuvântul. D. Gh. Teodorescu . D le președinte, d-lor senatori, s’a vorbit dela această tribună de mai mulți oratori, despre chestiunea învățământului primar și nor­mal primar. S’a vorbit în cadrul acestei legi, despre instrucțiune, despre educație și mai mult despre suflet. S’a accentuat această chestiune a sufletului, încât mie mi-a făcut impresia că noi, cari suntem învățătorii neamului, și d-voastre, ceilalți cari aveți alte profesiuni, nu am fi avut în inima noastră acest suflet, de care au vorbit oratorii. Atunci m’am analizat pe mine, m’am dus cu mintea în urmă, la trecutul copi­lăriei mele, pe când eram elev in clasele primare, și să credeți, și acum îmi este vie in minte harta, nu a României mici de ieri, ci a României Mari de astăzi, pe care eu ca copil o făceam, pentru că îmi venea prea greu să desenez numai Româ­nia mică, și foarte ușor o Românie Mare, România întregită de astăzi. Cu ce admi­­rațiuni priveam apoi opera mâinelor mele, cum mă uitam din Carpați și până la Mare și de la Tisa în răsărit , și cum cântam apoi îndrumat de învățătorul meu, acel cântec frumos, pe care toată generația noastră l’a cântat, »Imnul Co­roanei«­­ • Din Garpați și pân’ la Mare, »Dela Tisa ’n răsărit, »Să cântăm cu mic, cu mare, »Visul nostru s’a împlinit«. (Aplause), Și dacă visul acesta s’a împlinit, este tocmai grație sufletului care a fost infil­trat, de înaintașii noștri, în mintea și în­ toate fibrele corpului nostru. Mai săptămânile trecute am vizitat partea cea mai de nord a României Mari, județul Maramureș, unde la o distanță de 60 de km. de Sighet, în Vișeul-Mare, pe când luam masa, aud o melodie frumoasă. EXEMPLARUL­ 2 LEI MONITORUL OFICIAL DiSliAimü ADüMRli NATIONALE CONSTITUANTE A SENAUILLi

Next