Desbaterile Senatului, iulie 1924 (nr. 78-81)
1924-07-01 / nr. 78
1530 MÚMItlU UüfiBll NlflOME CONSTITUANTS A SMATÜLÜÍ\ Iulie 192-4 construit și dotat de către Statul maghiar locul pe care este zidit este cumpărat și edificiul este construit cu banii Statului ungar, cu 400 000 coroane,la cari a contribuit și fondul Universității săsești, așa că dreptul de proprietate aparține exclusiv Statului, iar confesiunea reformată n’are nici un drept de proprietate nici asupra clădirii, nici asupra instalării interne a liceului. Ajutorul dat de Universitatea săsească trebuie considerat ca un ajutor obligator dat pentru populația județului Hunedoara, care este românească, și prin urmare pentru promovarea culturii românești, iar nu pentru aceea a ungurilor aduși de prin toate colțurile Ungariei. Să vedem acum care este starea morală a liceului, așa după cum rezultă din raportul de inspecție al d-lui dr. Const. Pael, comisarul ministerului, din Aprilie anul trecut. Dacă acest liceu reformat a fost în tot lungul său trecut un cuib de anihilare a sentimentelor noastre naționale el a ajuns astăzi prin metamorfozare la o situație totală de odioasă. Din anul 1918 acest institut a devenit un mijloc rentabil de speculă, un loc de refugiu pentru drojdia elevilor unguri și evrei de pe la diferitele licee ungurești. El este zice memoriul comitetului școlar din Orăștie, o pepinieră de mici escroci ai învățământului secundar, de elevi destrăbălați, leneși și insolenți, cari în felul lor de a vorbi, scrie și a se prezentă, chiar în clasa Vili, mai degrabă îți fac impresia unor calfe de meseriași decât aceea a unor liceeni. Mai departe : »In ce privește postulatele pedagogice moderne, cu a sa ilariantă coeducuțiune, acest institut sui gen ris este o pată și o rușine a educațiunii și instrucțiunii în România întregită«. Aceasta este oglinda fidelă a adevăratei situațiuni didactice și morale a acestui institut. Dacă la toate acestea am mai adaugă și diferitele svonuri cari circulă asupra celor ce se petrec între cele două internate de băieți și de fete, situate în aceeaș curte, cu comunicare directă, și dacă numai a patra parte din ele ar fi adevărate, atunci orice om cu minte sănătoasă va spune că acest institut așă cum este astăzi nu mai este o școală ci o gangrenă socială, care trebuie curățită în mod radical și cât se poate mai repede. D-lor senatori, cazul special al liceului reformat din Orăștie, zidit și întreținut de către Statul maghiar, menținut însă sub firma confesională, cu toată gravitatea sa a fost adus în publicitate abia acum de curând de valorosul ziar din Cluj »înfrățirea«, și aceasta din pricină că se credea că această chestiune se va putea soluționă numai între zidurile ministeriale. Au trecut însă mai bine de 4 ani de când au și românii dreptul și datoria nedreptatea trecutului s-o prefacă în dreptate. Cum însă această nedreptate vine prea încet mi-am permis s’o aduc și in fața Senatului, cu credința neclintită că acum ora dreptății a sunat. Am forma credința că după cum s’a rezolvat definitiv chestiunile liceelor din Oradea-Mare, Șimleul Silvaniei și Satu- Mare, așa se va rezolvă și chestiunea aceasta. Termin rugând pe harnicul și eminentul nostru ministru al instrucțiunii publice, d. Dr. Angelescu, pe deo parte să ne spună cum stă această chestiune, iar pe de altă parte să binevoiască a face ca Statul român să intre în deplina stăpânire a drepturilor sale, reparând o nedreptate și un furt istoric. Liceul reformat Kun, din Orăștie, să devie proprietatea Statului împreună cu toate instalațiile lui și predat liceului român »Aurel Vlaicu«. Dar, d-lor senatori, lucrurile nu să mărginesc numai aci. In situația liceului reformat din Orăștie să găsesc cele mai multe clădiri ale școalelor confesionale ungurești din Ardeal. Aceasta în cea mai mare parte au fost clădite cu banii Statului ungur, iar confesiunile n’au dat aproape nimic. Sumele cu cari Statul a contribuit la ridicarea lor să pot constată în mod exact pentru fiecare școală. Astfel fiind, Statul român ca succesor al Statului maghiar, intrând pretutindeni în toate drepturile aceluia, are dreptul și la aceste clădiri, dacă nu în total, cel puțin în parte, în proporția în care a contribuit Statul la edificarea lor. Prin urmare, confesiunile trebuie să cedeze Statului pentru scopuri de instrucție, o parte proporțională din fiecare clădire, care intră în categoria aceasta. Rog pe mult Onoratul nostru ministru al instrucțiunii publice să binevoiască a ne da un răspuns satisfăcător și în privința aceasta. (Aplause). Mai multe voci . Aderăm la comunicarea d-lui Dr. Bianu. D. M. Pherekyde, președinte . D. ministru al instrucțiunii publice are cdvântul. D. Dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii . D-lor senatori, regret că nu am știut că d. dr. Bianu va aduce astăzi înainte d-vostră, chestiunea acestui liceu. Iată, după cum îmi aduc aminte, care este situațiunea acestei instituțiuni: Acest liceu a primit până acum trei avertismente, pentru că nu s’a conformat legilor, regulamentelor și ordinelor ministerului. Ceace spun că adineauri d. dr. Bianu de coeducațiune, de primirea elevilor de alte confesiuni, de băieți și fete cari sunt în aceeaș curte, este absolut exact. Văzând însă, ei nici în urma acestor trei avertismente, direcțiunea liceului nu ne dă un rezultat mai favorabil și că acest liceu nu se îndreaptă, iar a ridicat anul acesta dreptul de publicitate. Acum, în ce privește partea doua : Cui aparține clădirea liceului? Mi s’a adus și mie la cunoștință că această clădire a fost făcută, cu banii Statului. Am pus să se cerceteze, și dacă se va constată că această clădire a fost făcută cu banii Statului, desigur că ea va trece în patrimoniul Statului nostru. (Aplause). D. M. Pherekyde, președinte . D. Gostăchescu are cuvântul. D. N. Costăchescu . D-le președinte, d-lor senatori, am o scurtă comunicare de făcut d-lui ministru de răsboi. Aș rugă pe d. ministru de răsboi să ne comunice în ce stadiu se află instrucția crimei de la Giurea, din județul Iași ? Această afacere trenează de prea mult timp, și după informațiunile ce am, instrucția este terminată și dosarul este la ministerul de răsboi. D. I. N. Predescu : Chestiunea privește justiția și nu Parlamentul. D. N. Costăchescu : Este o chestiune de resortul d-lui ministru de răsboi, care are controlul instanțelor militare. De aceea întreb pe d. ministru de răsboi, dacă nu este timpul să deă imbold ca judecarea acestei crime să se facă cu o oră mai curând, pentru ca să dispară, din viața noastră publică, acest aspect unit, că unele afaceri instrucția nu le descoperă, cum au fost devastările și acum această crimă, iar altele rămân uitate la instrucție și nu li se mai dă nici o urmare. Rogdar pe d. ministru de răsboi să grăbească cursul lucrărilor, pentru liniștirea opiniei publice, care vede în aceste procedeuri un semn evident al existenței unei justiții de clasă ! D. M. Pherekyde, președinte . Se va comunică d-lui ministru de răsboi. D. N. Costăchescu : A doua întrebare privește pe d. ministru al sănătății publice. Intr’una din ședințele trecute l-am rugat să-mi comunice actele privitoare la dreptul de a deschide o drogherie în orașul Focșani. D-sa a binevoit să-mi pună la dispoziție dosarul și, din cercetarea lui am constatat că comisiunea a interzis deschiderea drogheriei. Față de făgăduiala pe care și d. ministru mi-a dat-o în acest sens, am renunțat de a-1 mai interpelă. Am rămas penibil impresionat însă când am văzut că totuș acest drept s’a acordat ulterior și astăzi se găsește o nouă drogherie deschisă în orașul Focșani. O voce . Sunt 3 miniștri din Focșani ! D. M. Pherekyde, președinte . D. ministru al sănătății publice are cuvântul. MONITORUL OFICIAL