Monitorul Oficial, februarie 1925 (nr. 25-47)

1925-02-01 / nr. 25

MONITORUL OFICIAL T 1 ianuarie 1021 y?* MINISTERUL INSTRUCȚIUNII FERDINAND I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na­țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul instruc­țiunii sub No. 142.491/924. Am decretat și decretam : Art. I. D. Ștefan Procopiu, doctor în științele fizice, se numește, în virtutea art. 81 din legea învățământului secun­dar și superior, profesor titular, pe ziua de 15 Ianuarie 1925, la catedra de «Fi­zică, căldură, gravitate și electricitate « dela facultat­a de științe a universității din Iași. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul instrucțiunii este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret. Dat în București, la 20 ianuarie 1925. O FERDINAND Ministrul instrucțiunii, Dr. C. Anghelescu. No. 271. Publicație No. 10.S18[925 In conformitate cu art. 83 din legea învățământului secund­ar și superior, se publică lucrările de numire ale d-lui Ște­fan Procopiu, ca profesor tit­uar la cate­dra de «Fizică, căldură, gravitate și electricitatea [dela facultatea de științe a universității din Iași . Copie­­re pe adresa universității din Iași No. 1060, înregistrată sub No. 142.401/924. 14/1­925. Se aprobă numirea d­lui Procopiu Ștefan ca profesor la catedra de «Fizică, electri­­cit ue», la facultatea de științe din Iaș, pe zia de 15 i­­nuarie 19­25. Dr. Anghelescu. Domnule ministru, Urmare la No. . .1 Avem onoarea a vă prezentă în dublu exemplar procesul-verbal No. 10 din 5 Decemvrie 1924, prin care Senatul, în­trunit cu consiliul profesoral al facultă­ții de ș­tințe, au recomandat pe d. Ștefan Procopiu ca profesor titular, în baza art. 8 , la catedra fac­­ută de fizică a fa­­cult­ții de științe, rugându-vă să binevoiți a dispune întocmirea cuvenitului decret pentru confirmare. Rector, Slătineanu. D-lui ministru al instrucțiunii. Proces-verbal No. 10 din 5 Decemvrie 1924, pentru recomandarea ca profe­sor titular la catedra vacantă de Fi­zică (căldură, gravitate și electrici­tate) dela facultatea de științe dela universitatea din Iași, a d-lui Ștefan Procopiu. SENATUL UNIVERSITAR STRÂNIT CU CONSILIUL FACULTĂȚII DE ȘTIINȚE Proces-verbal No. 10 Ședința dela 5 Decemvrie 1924, ora 11,30. Prezenți d-nni profesori, membri ai consiliului profesoral : Petru Bogdan, Paul Bujor, Vasile Buțureanu, I. Borcea, I. Constantineanu, Al Myller, Atan. Obro­­gea, C. Otin, Al. Popovici, Const. Popo­­vici, S. Sanielevici și I. Simionescu, pre­cum și d-nii profesori membri ai Senatu­lui : Tr. Bratu, I. Borcea, Al. Popovici, I. Petrovici, Dr. G. Parhon, Dr. Ștefănescu- Galați și Dr. Al. Slătinean­u. Prezidează di­rector profesor Dr. Al. Slătineanu. La ordinea zilei : • Adresa facultății de științe No. 88 din 1924, prin care consiliul profesoral, în baza art. 81 din lege, înaintează memo­riul pentru recomandarea ca profesor ti­tular, la catedra vacantă de Fizică (gra­vitate, căldură și electricitate) de la fa­cultatea de științe, pe d. Ștefan Pro­copiu. D. rector dă cuvântul d-lui profesor P. Bogdan, care c­rește următoarea propu­nere : In Monitorul Oficial No. 230 din 19 Octomvrie 1924, s’a publicat vacanța ca­tedrei de fizică (gravitate, căldură și electricitate) dela facultatea de științe, univers­tatea din Iași. Subsemnații propunem ca să fie numit profesor la această catedră d.Ștefan Pro­copiu, în baza art. 81 d­e legea învăță­mântului secundar și superior. D. Ștefan Procopiu este un distins li­cențiat al universității noastre și a făcut apoi studii la universitatea din Paris, de la care a obținut gradul de doctor în științele fizice. Lucrarea prezentată ca teză are titlul: Sur la biréfringence electrique et magné­tique des suspensions ; ea a fost execu­tată în laboratorul de cercetări fizice de la Sorbonne. După ce descrie lucrările anterioare, autorul indică procedeele ex­perimentale întrebuințate de d-sa. Su­pune experiențelor atât lichide, în care se găsesc pulberi fine cristaline în sus­­pensiune—spate, cuarț, azotat de sodiu, sulfat de potasiu, acid boric, acid citric, benzoic, naftalină, benzoat de calciu suspendare în benzen ori toluen. Au ur­mat apoi zi­con, steroză, turmalină, spat, cuarț, azotat de sodiu in o altă se­rie de lichide ca sulfură de carbon, alcool homobenzilic, toluen, petrol, alcool buti­­lic, eter de petrol, acetonă. Licorila erau supuse la câmpuri va­riate electrice și magnetice. Birefrin­­gența licorilor mixte nu urmează legea pătratului câmpului, ci o alta, și tinde spre o valoare de saturație. Birefrigențele licorilor mixte sunt un model al fenomenelor Kerr și Colton- Mouton în lichidele pure. Autorul cerce­tează apoi suspensiunile metr­ice: îna­inte de lucrarea d-lui Șt. Procopiu, se cunoștea în această privință numai o ob­servație datorită experimentatorilor Cot­ton și Mouton, unde e vorba de fier sus­pendat prin metoda Bredig în gliperină. D. Procopiu a utilizat pulbere de mer­cur, magneziu, Al, Sb,Cu, Zn, Fe, Ni, Cd, Bi, în dol­zen ori toluen, atât în câmp elec­tric, cât și în câmp magnetic. Se con­stată o orientare a particulelor suspen­date. In sfârșit, sunt supuse experienței fu­mul de ceară de albine, de Mg­O, precum și acele obținute prin arderea esenței de prebentină. Licorile mixte depo­alt­ează lim­ira. Interpretarea teoretică a acestor feno­mene o face autorul pe baza ipotezei orientării făcută de Cotton și Mouton (1907) și pe baza ideilor Lordului Kelvin (1855), relativ la acțiunea diriguitoare a unui câmp ele­tric ori magnetic asupra unui corp izotrop sau anizotrop. Dease­­menea autorul citează teoria lui Lange­­vin pentru lichidele pure.­­Î­n cele ce urmează vom urmări activi­tatea d-lui Ștefan Procopiu, incepân­d cu anul 1912 -data când a luat licența în șt­iințele fizice— până în prezent, și vom consideră această activitate dintr’un în­doit punct de vedere științific și di­dactic. Considerăm în primul loc publicațiu­­nile științifice ale d-lui Ștefan Procopiu, în afară de cea pentru doctorat, de care ne-am ocupat în detaliu mai sus. 1. Cercetări experimentale asupra te­legrafiei fără sârmă, apărută în româ­nește în memoriile secți­nii științifice a Academiei Române, Tom. XXXVI (1943), iar în franțuzește în Buletin de la Section sc­entifique de l’Académie roumaine II-ième annee No. 5, pag. 129 (1913). Studiil­e experimentale întreprinse în laboratorul de fizică (căldură, electrici­tate) al Universității din Iași, atât cu de­tectori cu cristal, cât și cu detectori cu AI, îndreptățesc pe d. Procopiu să se ra­lieze la părerea acelor ce susțin, că în cazul detectorilor cu cristal, are loc un fenomen de polarizație care lasă să treacă numai curentul de o direcție, opu­­nându-se la acel de o directe con­trară.

Next