Desbaterile Senatului, martie 1925 (nr. 36-48)
1925-03-03 / nr. 36
EXEMPLARUL: 2 LEI 1.1 II, njij S Marti# 1925 «TERIM ABIiSifili KAJI0K4L8 COSSTITÜASTE A SIIIATÜLW 4S7 mmmm. owgul No. 36. SENATUL SESIUNEA ORDINAR* 1924-1125 PIU* DE SÁHIÍTl, 21 FEVRDABIE 192S Ședința se deschide la ora 15,40, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Sima Niculescu și Dr. N. Hasnaș. — Pe banca ministerial se află prezenți d-nii miniștri : George G. Mârzescu, ministrul justiției și George Tătărăscu, subsecretar de Stat. — Prezenți 133 d-nni senatori. — Nu răspund la apelul nominal 65 din senatori, și anume : 1. P. S. S. Lor Mitropoliții : Nectaria Cotlarciuc și Nicolae Bălan ; P. S. Lor Episcopii : Lucian Triteanu, Gh. Niculescu, Iacob Antonovici, Justinian Teculescu, Visarion Puiu, Iosef Bădescu, Roman Ciorogariu, Nicolas Ivan, Iuliu Hossu, Valeriu Frentziu, Gustav Carol M*jlath, Tiburtiu Boromisia, Frederic Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii senatori: Biciu Mihail, Biana Vissie, Bilț Aarel, Bociat Vaer, Boiarin Elisi, Bor zea Nicolae (protopop), Botnariuc Ștefan, Bran Emilian, Cantacuzino Matei, Ceaglic Eftimie, Constntinescu N. 1 General), Cosma Gavril, Covaschi Teodor, Crupenschi Constantin, Diminescu Constantin, Drăghici Petre, Fală Porfirie, Fülöpp Biella, Gălațenii Ion, Gent Iosef, Groppa Alexandru, Ilacman Max, Hamon Robert, Lupescu M. C, Mehmet Fehmi Mustafa, Micșa Liviu, Mhail Ion, Mironescu Nae, Moțan Eduard, Mureșean Iovian, Musta Filaret, Maței Andrei, Neamțu Constantin, Pal Ștefan, Pau Ion, Percec Pavel Polony Artur, Popovici Efinaie, Porumb Nestor, Postolache Nicolse, Racoviză Gh. Em„ Sorbana Vasile, Sucitu Vartolomeu, Tatovici Constantin, Vascan Ion, Vrânceanu Petre, Weisselberger Lalo și Geza Szoecs. D. senator dr. Nicolae Hasnaș, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. D. Mihail Pherekyde, președinte . D. senator Gh. Ghițescu are cuvântul, pentru a face o întrebare d-lui ministru de interne. D. Gheorghe Ghițescu . D-lor sanatori, am comunicat d-lui ministru de interne că îi voiu arătă ceea ce se petrece la Fălticeni, cu perceperea oarecăror taxe comunale și voiu face această expunere cât sa poate mai pe scurt. —Este știut că la Fălticeni se percep de mai mult timp, taxe pentru intrarea căruțelor încărcate în oraș, precum și de la aceea cari sunt presupuși că aduc oaracari lucruri alimentare. Cercetarea acestor lucruri se face într-un mod foarte primitiv, căci se face prin cercetarea traistelor ce le aduc sătencele la oraș, iar perceperea se face de niște agenți volanți. Cred că față cu dispozițiunile legii din 26 iunie 1933, lege intitulată : «asupra maximului taxelor și contribuțiilor comunale», astfel de taxe nu mai pot fi percepute. Deși în bugetul comunei Fălticeni văd la art. 20, o referire la art. 4 din legea taxelor comunale, însă nu este nici o legătură între acest articol și taxele despre ele vă vorbise, căci acest art. 4 arată că comunele sunt autorizate să perceapă asemenea taxe, atunci când un comerciant ocupă o parte din drumul public, din piața publică ori din grădina publică, pentru a face în folosul său o întrebuințare oarecare, de cele mai multe ori spre a avea un câștig. Poate oare să fie asemănat acest caz, cu acela că ori de câte ori intră cineva în oraș trebuia să plătească o dare? Darea de povară este desființată prin legea taxelor maximale. Și nici în tablul acestei legi nu este. Există în această lege un singur art. 48, care arată condițiunile pe cari un cetățean trebuie să le îndeplinească ca să fie supus la taxe, de către comune . Să fie comerciant sau industriaș să aducă un depozit, sau să ducă din depozit mărfurile și să le treacă pe străzile orașului, iar taxa să fie ad valorem, ca orice lege de impozit, aceata este de strictă interpretare. Cu toate acestea în art. 24 din bugetul comunei Fălticeni se prevăd : »Taxe drept chiria locurilor ocupate de precupeți și vânzători în piețele și hala comunei, cum și chiria căruțelor încărcate ce intră și ies cu diferite mărfuri, cereale, lemn, fân, cherestea, cum și pentru vitele mari înhămate la vehicule sau duse de funie, ori libire. Taxele ce Se percep pentru vitele ce nu duc nici o povară, sunt înființate pe baza adausului făcut la art. 24 din buget, după cuvântul »cherestea«, cum și »pentru vitele mari înhămate la vehicule sau duse de furie ori libere«. Așa încât acest articol trece acum de la un venit care producea 600.000 lei anual, direct la un venit care anul acesta este evadat la 1.200.000 ! Explicația lucrului s’a dat prin aceea, că până acum s’a perceput dela carele cari intrau încărcate, sau ieșau încărcate, iar acum se percepe dela vitele mari cari sunt înhămate sau cari sunt duse de furie. Există vreun asemenea drept în toată această lege a taxelor comunale ? De aceea eu cred că toate aceste toleranțe, cari s’au acordat până acum bugetelor comunale, trebuia să înceteze, căci și Statul și comunele și-au așezat bugetele în mod normal și nu mai este tolerabil ca comunele să iasă afară din cadrul legii cari statornicește drepturile lor. Dar chiar dacă ar fi să se perceapă aceste drepturi, care este modul de percepere ? In ziarul din localitate »Viitorul Fălticenilor, care reflectează părerile partidului liberal, în numărul din ianuarie 1925, se publică următoarea știe: »Cu începere dela 1 Feruarie se vor introduce deocamdată la bariera cu lipești bilete numerotate din chitanțiere cu matcă, pentru a se exercită cu control mai serios la încasarea acestui important venit comunal. In curând acelaș lucru se va aplică la toate barierile orașului. Ne-am întors deci, înapoi, la sistemul barierelor. Eu știu că partidul liberal și-a făcut din suprimarea barierelor un principiu economic și că acest principiu îl apără partidul și guvernul liberal și în ziua de astăzi, căci în legea administrativă care ni s’a propus se suprimaseră — express verbis -barierele și se menținea tradițiunea aceasta, în materie de impozite, a partidului. Când nu se pot înființa bariere, se poate să venim și să spunem, în numele partidului liberal că într’un oraș oarecare se vor înfiiță și percepe dările tot prin sistemul berierelor? Cred că aceasta nu este drept, pentru că nu este drept să i se aducă partidului liberal un astfel de ponos. Chestiunea însă este complicată nici mai mult, și iată de ce. Acum câtva timp a fost un fel de vâltoare generală de a se urbaniză unele comune, unele sate înglobându-se în raionul comunelor urbane. In asemenea situațiune se găsesc în județul Faliceni satele : Oprișaci sat destul de mare, Tarapești și un adul Acestea sunt urbanizata și ele sunt amenințate oricând să se vadă în perico. un zic real din cel puțin amenințate ca plătind taxele pe povară la intrarea și ieșirea din comune, să plătească când vor vor să aducă recolta holdelor în sat și când vor ieși cu carele goale ca să meargă pe holde. Căci aceasta este expresiuna legei : «cari vor intra și vor ieși din oraș«. Și apoi ce este orașul? Nu exista o definițiune. In administrație termemenul acesta de oraș înseamnă o comună. Prin oraș înțelegem comună. Astăzi când zicem comuna Fălticeni, înțelegem centrul Fălticeni cu sate , cutare și cutare, care prin lege au fost declarate comune urbane, din jurul Fălticenilor. Ei bine, credeți d-voastră că este drept, că este posibil de a se lâsa oamenii aceștia sub această amenințare? Și