Desbaterile Senatului, martie 1925 (nr. 36-48)

1925-03-03 / nr. 36

EXEMPLARUL: 2 LEI 1.1 II, njij S Marti# 1925 «TERIM ABIiSifili KAJI0K4L8 COSSTITÜASTE A SIIIATÜLW 4S7 mmmm. owgul No. 36. SENATUL SESIUNEA ORDINAR* 1924-1125 PIU* DE SÁHIÍTl, 21 FEVRDABIE 192S Ședința se deschide la ora 15,40, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului : Sima Niculesc­u și Dr. N. Hasnaș. — Pe banca ministerial se află pre­zenți d-nii miniștri : George G. Mârzescu, ministrul justiției și George Tătărăscu, subsecretar de Stat. — Prezenți 133 d-nni senatori. — Nu răspund la apelul nominal 65 d­in senatori, și anume : 1. P. S. S. Lor Mitropoliții : Nectaria Cotlarciuc și Nico­­lae Bălan ; P. S. Lor Episcopii : Lucian Triteanu, Gh. Niculescu, Iacob Antono­­vici, Justinian Teculescu, Visarion Puiu, Iosef Bădescu, Roman Ciorogariu, Nico­las Ivan, Iuliu Hossu, Valeriu Frentziu, Gustav Carol M*jlath, Tibur­tiu Boromisia, Frederic Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii senatori: Biciu Mihail, Biana Vissie, Bilț Aarel, Bociat Va­er, Boiarin Elis­i, Bor zea Nicolae (protopop), Botnariuc Ștefan, Bran Emilian, Cantacuzino Matei, Ceaglic Eftimie, Constntinescu N. 1 General), Cosma Gavril, Cova­schi Teodor, Cru­­penschi Constantin, Dim­inescu Constan­tin, Drăghici Petre, Fală Porfirie, Fülöpp Biella, Gălațenii Ion, Gent Iosef, Groppa Alexandru, Ilacman Max, Hamon Robert, Lupescu M. C, Mehmet Fehmi Mustafa, Micșa Liviu, M­hail Ion, Mironescu Nae, Moțan Eduard, Mureșean Iovian, Musta Filaret, Maței Andrei, Neamțu Constantin, Pal Ștefan, Pa­­u Ion, Percec Pavel Po­lony Artur, Popovici Ef­inaie, Porumb Nestor, Postolache Nicolse, Racov­iză Gh. Em„ Sorbana Vasile, Sucitu Varto­­lomeu, Tatovici Constantin, Vascan Ion, Vrânceanu Petre, Weisselberger Lalo și Geza Szoecs. D. senator dr. Nicolae Hasnaș, secre­tar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. D. Mihail Pherekyde, președinte . D. senator Gh. Ghițescu are cuvântul, pen­tru a face o întrebare d-lui ministru de interne. D. Gheorghe Ghițescu . D-lor sanatori, am comunicat d-lui ministru de interne că îi voiu arătă ceea ce se petrece la Făl­ticeni, cu perceperea oarecăror taxe co­munale și voiu face această expunere cât sa poate mai pe scurt. —­Este știut că la Fălticeni se percep de mai mult timp, taxe pentru intrarea că­ruțelor încărcate în oraș, precum și de la aceea cari sunt presupuși că aduc oara­­cari lucruri alimentare. Cercetarea ace­stor lucruri se face într-un mod foarte primitiv, căci se face prin cercetarea traistelor ce le aduc sătencele la oraș, iar perceperea se face de niște agenți volanți. Cred că față cu dispozițiunile legii din 26 iunie 19­33, lege intitulată : «asupra maximului taxelor și contribuțiilor co­munale», astfel de taxe nu mai pot fi percepute. De­și în bugetul comunei Făl­ticeni văd la art. 20, o referire la art. 4 din legea taxelor comunale, însă nu este nici o legătură între acest articol și ta­xele despre e­le vă vorbise, căci acest art. 4 arată că c­omunele sunt autorizate să perceapă asemenea taxe, atunci când un comerciant ocupă o parte din drumul public, din piața publică ori din grădina publică, pentru a face în folosul său o în­trebuințare oarecare, de cele mai multe ori spre a avea un câștig. Poate oare să fie asemănat acest caz, cu acela că ori de câte ori intră cineva în oraș trebuia să plătească o dare? Darea de povară este desființată prin legea taxelor maximale. Și nici în tabl­ul acestei legi nu este. Există în această lege un singur art. 48, care arată con­dițiunile pe cari un cetățean treb­uie să­ le îndeplinească ca să fie supus la taxe, de către comune . Să fie comerciant sau industriaș să aducă un depozit, sau să ducă din depozit mărfurile și să le treacă pe străzile ora­șului, iar taxa să fie ad valorem, ca orice lege de impozit, acea­ta este de strictă interpretare. Cu toate acestea în art. 24 din bugetul comunei Fălticeni se prevăd : »Taxe drept chiria locurilor ocupate de precupeți și vânzători în piețele și hala comunei, cum și chiria căruțelor încăr­cate ce intră și ies cu diferite mărfuri, cereale, lemn, fân, cherestea, cum și pen­tru vitele mari înhămate la vehicule sau duse de funie, ori libire. Taxele ce Se percep pentru vitele ce nu duc nici o povară, sunt înființate pe baza adausului făcut la art. 24 din bu­get, după cuvântul »cherestea«, cum și »pentru vitele mari înhămate la vehi­cule sau duse de furie ori libere«. Așa încât acest articol trece acum de la un venit care producea 600.000 lei anual, direct la un venit care anul acesta este evadat la 1.200.000 ! Explicația lu­crului s’a dat prin aceea, că până acum s’a perceput dela carele cari intrau în­cărcate, sau ieșau încărcate, iar acum se percepe dela vitele mari cari sunt în­hămate sau cari sunt duse de furie. Există vreun asemenea drept în toată această lege a taxelor comunale ? De aceea eu cred că toate aceste tole­ranțe, cari s’au acordat până acum bu­getelor comunale, trebuia să înceteze, căci și Statul și com­­unele și-a­u așezat bugetele în mod normal și nu mai este tolerabil ca comunele să iasă afară din cadrul legii cari statornicește dreptu­rile lor. Dar chiar dacă ar fi să se perceapă aceste drepturi, care este modul de per­cepere ? In ziarul din localitate »Viitorul Făl­ticenilor­, care reflectează părerile par­tidului liberal, în numărul din ianuarie 1925, se publică următoarea ști­e: »Cu începere dela 1 Fe­ruarie se v­or introduce deocamdată la bariera cu li­pești bilete numerotate din chitanțiere cu matcă, pentru a se exercită cu control mai serios la încasarea acestui important venit comunal. In curând acelaș lucru se va aplică la toate barierile orașului. Ne-am întors deci, înapoi, la sistemul barierelor. Eu știu că partidul liberal și-a făcut din suprimarea barierelor un principiu economic și că acest principiu îl apără partidul și guvernul liberal și în ziua de astăzi, căci în legea administrativă care ni s’a propus se suprimaseră — ex­press verbis -barierele și se menținea tradițiunea aceasta, în materie de impo­zite, a partidului. Când nu se pot înființa bariere, se poate să venim și să spunem, în nu­mele partidului liberal că într’un oraș oarecare se vor înfii­­ță și percepe dările tot prin sistemul beri­erelor? Cred că aceasta nu este drept, pentru că n­u este drept să i se aducă partidului libe­ral un astfel de ponos. Chestiunea însă este complicată nici mai mult, și iată de ce. Acum câtva timp a fost un fel de vâltoare generală de a se urbaniză unele comune, unele sate înglobându-se în raionul comunelor urbane. In asemenea situați­une se găsesc în județul Faliceni satele : Oprișaci sat destul de mare, Tarapești și un adul Acestea sunt urbanizata și ele su­nt amenințate oricând să se vadă în peric­o. un zic real din cel puțin amenințate ca plătind taxele pe povară la intrarea și ieșirea din comune, să plătească când vor vor să aducă recolta holdelor în sat și când vor ieși cu carele goale ca să meargă pe holde. Căci aceasta este ex­­presiun­a legei : «cari vor intra­ și vor ieși din oraș«. Și apoi ce este orașul? Nu exista o definițiune. In administrație terme­­menul acesta de oraș înseamnă o comună. Prin oraș înțelegem comună. Astăzi când zicem comuna Fălticeni, înțelegem centrul Fălticeni cu sate , cu­tare­­ și cutare, care prin lege au fost declarate comune urbane, din jurul Făl­ticenilor. Ei bine, credeți d-voastră că este drept, că este posibil de a se lâsa oame­nii aceștia sub această amenințar­e? Și

Next