Desbaterile Adunării Deputaților, iunie-august 1925 (Anul 1925, nr. 102-142)
1925-06-20 / nr. 102
20 Iunie 1925 2731 Exemplarul : 2 lei ■ Í> ■■■............. .1 ■■■■■■ I MONITORUL OFICIAL fitSBATEÍllLE ADDBfÄBII NATIONALE CONSTITUANTE A DEPETAJILOS No. 102. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ (PRELUNGITA) 1924-1925 pintA DE MIRBGGE1, 29 APRILIE 1926 (ZIUA) Ședința se deschide la ora 15,25 sub președinția d-lui M. G. Orleanu, președinte, asistat de d-nii secretarilor lu JSovac, G. N. Orleanu și Mircea Frigalov. — Prezenți 339 d nn deputați. — Nu răspund la apelul nominal următoriii d-nn deputați : Andru Sever, Archip Ioachim, Bacaliuc G., Bălanescu Nicolae, Calistru M., Ciornei N., Olteanu I., Gonnerth Artur, Cosma G., Deleu Victor, Drugă B. St. Aurel, Franassovici Richard, Gancea Atanasie, Guțuiescu N., Goga Octavian, Leancă Costache, Mărie G., Marșieu Justin, Neagu Daniel, Orzescu Hie, Pardo G. I., Pavelea Octavian, Pop G., Pop M., Radacovici G. D., Stern Adolf, Straucher Benno, Rabin Tzirelson Leibu, Vascan a lui Ananie George, Zigre N. — Se dă citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. — Se acordă concediu d-lor : C. Argetoianu, Radu Dobrescu, Iuliu Grofșoreanu, V. Vâlsănescu și Natan Lerner. Se trimite la comisia de administrație genirală proiectul de lege înaintat de Senat, privitor la exproprierea pentru cauză de utilitate publică și în interes cultural, a unui teren cu clădiri și plantații din comuna Ipotești, județul Bo oșani, care se trimite la comisia de administrație generală.Se trimite la comisia de agricultură petițiunea prin care mai mulți locuitori din comuna Aricești, județul Prahova, arată manoperile făcute de anumiți moșneni ca să pună stăpânire pe două păduri ale Statului și cer ca Adunarea deputaților să nu voteze un proiect de lege pentru ratificarea tranzacției între ei și Stat. —Se trimite la comisia de petițiuni . Petițiunea prin care starețul mânăstirei Ciocanul din Câmpulung (Muscel) cere ca mănăstirea să fie împroprietărită. Petițiunea prin care d. I. Vasilescu arată abuzul ce se petrece în cazul d-lui N. Ștefănescu, șef de gară în Basarabia. Petițiunea prin care săteanul N. Brebu din comuna Rotunda, județul Romanați, cere anularea donațiilor ce privesc pământurile date de Stat la 1864 și 1892. Petițiunea prin care locuitorul Gr. Cosmescu din comuna Costești, județul Vâlcea, cere să fie împroprietărit. Petițiunea prin care mai mulți locuitori din comuna Grozești, județul Mehedinți, cer să se revie asupra fixării prețului de 15.000 lei pentru he tirul de pământ ce li S3 vinde din izlazul comunal, și petițiunea prin care mai mulți preoți din cuprinsul protoeriei Bălești-Dolj, înaintează protestul lor relativ la cazul dela Poiana-Mare, județul Dolj, în ce privește numirea preotului St Popescu. D. M. G Orleanu, președinte. D. Vasilescu are cuvântul la comunicări. D. Jean Al Vailescu. D-se președinte, am onoare a întreba pe d. ministru al internelor, daca este exact, că d. Halipa, colegul nostru, a fost victima unei agresiuni al crui autor este un ofițer de jandarmi din județul Soroca. Dacă cunoaște împrejurările în care această agresiune a avut loc, dacă a stabilit răspunderile și ce măsuri înțelege să ia în contra vinovatului. De răspunsul ce vomu primi la această întrebare, depinde să apreciez, dacă este locul să desvolt o interpelare. D. N. Iorga : Cer cuvântul. D. M. G. Oreanu, președinte . D. subsecretar de Stat are cuvântul, D. G. Tătărăscu, subsecretar de Stat la ministrul de interne. D-lor deputați, nu sunt în măsură să răspund în deplină cunoștință de cauză la întrebarea d-lui Vasilescu Valsan. Ministerul de interne nu-i până ln acest moment, în stăpânire decât a două relații telegrafice . Prima, o telegramă a prefecturii de Soroca prin care se anunță că deputatul Hilippa a încercat să țină o întrunire la Zgurița. Cum această comună cade în zona stărei de asediu și deci orice întrunire nu-i permisă, a fost oprit. D-sa ar fi insultat însă instituția jandarmeriei și de aci a urmat pălmuirea d-sale de locotenentul Popescu. A doua relație privește un incident care a avut loc între d-nii Lupu și Stere și subprefectul plășii Zgurița. Imediat am ordonat o severă anchetă care să stabilească răspunderea tristului fapt petrecut la Zgurița. Până în acest moment nu am primit încă rezultatul anchetei. Oricare ar fi fost atitudinea d-lui Halippa în această împrejurare, această atitudine nu poate legitimă câtuș de puțin actul de agresiune. Fac de pe aceată bancă, conștient de greutatea pe care mi-o dă calitatea ce am, un apel către toți subalternii mei, <*a ei cei dintâi să dea exemplul stăpânirii de sine. In ce privește pe locotenentul Popescu, el va primi pedeapsa pentru agresiunea săvârșită oricar**ar fi rezultatul anchetei. D. M. G. Orleanu, președinte . D. Iorga are cuvântul. D. N. Iorga : D-lor deputați, îmi pare bine că d. subsecretar de Stat a lămurit pe d. interpelator asupra faptului. D. interpelator părea că se îndoiește, dacă s’a întâmplat pălmuirea dlui Halippa sau di ! D. subsecretar de Stat, pe baza raportului pe care l-a primit, a arătat că într’adevar d. Halippa a fost pălmuit. D-sa a dasaprobat și m-ași fi mirat să n’o fi trcut, orice ministru din orice regim, a dezaprobat faptul scandalos care s’a petrecut în dauna onoarei unuia dintre colegii noștri. D-nealui a făgăduit o anchetă. Mi se pare că înainte de orice anchetă, un lucru trebuia făcut adică imediata suspendare și pedeapsă a celui care a lovit. (Aplause pe băncile opoziției). D. G. Tătărăscu, subsecretar de Stat la ministerul du interne. Suspendarea este făcută, pedeapsa încă nu. (Aplause pe băncile majorităi ). D. N. Iorga : Și țin să vă dau elemin la care vă pot folosi in ceea ce privește măsura pe care veți lua-o. Este neadmisibil ca un ofițer di jandarmi să-și facă dreptate pe această cale, pe calea aceasta de 0 nemai pomenită sălbăticie .. (aplause pe băncile partidului național)... care daci nu *’ar ști omenia care de obceiu stăpânește în această țară, ar fi în stare să dezonoreze nu numai un regim, dar o țară întreagă. (Aplause pe băncile partidului național). Al doilea, faptul care s’a petrecut, s’a petrecut în dauna unui deputat, vrea să zică fiecare din noi, atunci când s’ar găsi un conflict cu un reprezentant al forței publice, ar putea fi expus să pățească ceea ce a putit d. Ilalippa. Este admisibil să ne gândim măcar la posibilitatea acestui lucru ? Dar unui deputat i se poate spune că dreptul de a ține o întrunire îi este refuzat din cutare motive. Dacă el se împotrivește, trebuie să se facă proces verbal , pe baza acestui proces-verbal să se hotărască urmărirea acelui deputat. Dar cine dă dreptul ofițerului de jandarmi să se substitue tuturor organelor care trebuie să intervină și, prin lovitura palmelor sale, să pretindă a restabili o situațiune de drept care este de fapt situațiunea supremei nedreptăți pe care însuși actul sau o creiază ? Dar d-le Tătărăscu, eu cunosc pe d' Halippa. Eu am luat parte la o campanie electorală alături de d-sa. Eu n’am văzut om mai blând, om mai supus legilor decât d. Halippa. Dar noi,ani de ani întregi de zile suntem în Camera aceasta voieți ai d-lui Halippa, nu o singură dată am fost emoționați de accentele cu carie. Halippa a vorbit de țară și a vorbit de nația căreia i-a adus servicii așa de mari. (Aplause pe băncile partidului național). ~M„ 2m