Desbaterile Adunării Deputaților, iunie-august 1925 (Anul 1925, nr. 102-142)

1925-06-20 / nr. 102

20 Iunie 1925 2731 Exemplarul : 2 lei ■ Í> ■■■............. .1 ■■■■■■ I MONITORUL OFICIAL fitSBATEÍllLE ADDBfÄBII NATIONALE CONSTITUANTE A DEPETAJILOS No. 102. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ (PRELUNGITA) 1924-1925 pin­tA DE MIRBGGE1, 29 APRILIE 1926 (ZIUA) Ședința se deschide la ora 15,25 sub președinția d-lui M. G. Orleanu, preșe­dinte, asistat de d-nii secretari­lor lu JSovac, G. N. Orleanu și Mircea Fri­­galov. — Prezenți 339 d nn deputați. — Nu răspund la apelul nominal u­r­­mătoriii d-nn deputați : An­dru Sever, Archip Ioachim, Bacaliuc G., Bălanescu Nicolae, Calistru M., Ciornei N., O­lteanu I., Gonnerth Artur, Cosma G., Deleu Vic­tor, Drugă B. St. Aurel, Franassovici Richard, Gancea Atanasie, Guțuiescu N., Goga Octavian, Leancă Costache, Mărie G., Marșieu Justin, Neagu Daniel, Orzescu Hie, Pardo­ G. I., Pavelea Octavian, Pop G., Pop M., Radacovici G. D., Stern Adolf, Straucher Benno, Rabin Tzirelson Leibu, Vascan a lui Ananie George, Zigre N. — Se dă citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. — Se acordă concediu d-lor : C. Ar­­getoianu, Radu Dobrescu­, Iuliu Grofșo­­reanu, V. Vâlsănescu și Natan Lerner.­­ Se trimite la comisia de adminis­trație geni­rală proiectul de lege înaintat de Senat, privitor la exproprierea pentru cauză de utilitate publică și în interes cultural, a unui teren cu clădiri și plan­tații din comuna Ipotești, județul Bo o­­șani, care se trimite la comisia de admi­nistrație generală.­­Se trimite la comisia de agricultură petițiunea prin care mai mulți locuitori din comuna Aricești, județul Prahova, arată manoperile făcute de anumiți moș­neni ca să pună stăpânire pe două păduri ale Statului și cer ca Adunarea deputa­ților să nu voteze un proiect de lege pentru ratificarea tranzacției între ei și Stat. —Se trimite la comisia de petițiuni . Petițiunea prin care starețul mânăsti­­rei Ciocanul din Câmpulung (Muscel) cere ca mănăstirea să fie împroprietă­rită. Petițiunea prin care d. I. Vasilescu arată abuzul ce se petrece în cazul d-lui N. Ștefănescu, șef de gară în Basarabia. Petițiunea prin care săteanul N. Brebu din comuna Rotunda, județul Ro­­manați, cere anularea donațiilor ce pri­vesc pământurile date de Stat la 1864 și 1892. Petițiunea prin care locuitorul Gr. Cosmescu din comuna Costești, județul Vâlcea, cere să fie împroprietărit. Petițiunea prin care mai mulți locui­tori din comuna Grozești, județul Mehe­dinți, cer să se revie asupra fixării pre­țului de 15.000 lei pentru he t­irul de pă­mânt ce li S3 vinde din izlazul comunal, și petițiunea prin care mai mulți preoți din cuprinsul protoeriei Bălești-Dolj, înaintează protestul lor relativ la cazul dela Poiana-Mare, județul Dolj, în ce privește numirea preotului St Popescu. D. M. G Orleanu, președinte. D. Va­silescu are cuvântul la comunicări. D. Jean Al Va­ilescu. D-se președinte, am onoare a întreba pe d. ministru al internelor, daca este exact, că d. Halipa, colegul nostru, a fost victima unei agre­siuni al c­rui autor este un ofițer de jandarmi din județul Soroca. Dacă cunoaște împrejurările în care această agresiune a avut loc, dacă a sta­bilit răspunderile și ce măsuri înțelege să ia în contra vinovatului. De răspunsul ce vomu primi la această întrebare, depinde să apreciez, dacă este locul să desvolt o interpelare. D. N. Iorga : Cer cuvântul. D. M. G. Or­eanu, președinte . D. sub­secretar de Stat are cuvântul, D. G. Tătărăscu, subsecretar de Stat la minist­rul de interne. D-lor de­putați, nu sunt în măsură să răspund în deplină cunoștință de cauză la întreba­rea d-lui Vasilescu Valsan. Ministerul de interne nu-i până ln acest moment, în stăpânire decât a două relații telegrafice . Prima, o telegramă a prefecturii de Soroca prin care se anunță că deputatul Hilippa a încercat să țină o întrunire la Zgurița. Cum această comună cade în zona stărei de asediu și deci orice întru­­nire nu-i permisă, a fost oprit. D-sa ar fi insultat însă instituția jandarmeriei și de aci a urmat pălmuirea d-sale de loco­tenentul Popescu. A doua relație privește un incident care a avut loc între d-nii Lupu și Stere și subprefectul plășii Zgurița. Imediat am ordonat o severă anchetă care să stabilească răspunderea tristului fapt petrecut la Zgurița. Până în acest mo­ment nu am primit încă rezultatul anchetei. Ori­care ar fi fost atitudinea d-lui Ha­lippa în această împrejurare, această ati­tudine nu poate legitimă câtuș de puțin actul de agresiune. Fac de pe acea­tă bancă, conștient de greutatea pe care mi-o dă calitatea ce am, un apel către toți subalternii mei, <*a ei cei dintâi să dea exemplul stăpânirii de sine. In ce privește pe locotenentul Popescu, el va primi pedeapsa pentru­­ agresiunea săvârșită oricar**ar fi rezultatul anchetei. D. M. G. Orleanu, președinte . D. Iorga are cuvântul. D. N. Iorga : D-lor deputați, îmi pare bine că d. subsecretar de Stat a lămurit pe d. interpelator asupra faptului. D. in­­terpelator părea că se îndoiește, dacă s’a întâmplat pălmuirea d­lui Halippa sau di ! D. subsecret­ar de Stat, pe baza raportului pe care l-a primit, a arătat că într’adevar d. Halippa a fost pălmuit. D-sa a dasaprobat și m-ași fi mirat să n’o fi trcut, orice ministru din orice regim, a dezaprobat faptul scandalos care s’a petrecut în dauna onoarei unuia dintre colegii noștri­. D-nealui a fă­găduit o anchetă. Mi se pare că înainte de orice anchetă, un lucru trebuia făcut adică imediata suspendare și pedeapsă a celui care a lovit. (Aplause pe băncile opoziției). D. G. Tătărăscu, subsecretar de Stat la ministerul du interne. Suspendarea este făcută, pedeapsa încă nu. (Aplause pe băncile majorită­i ). D. N. Iorga : Și țin să vă dau elemi­n la care vă pot folosi in ceea ce privește mă­sura pe care veți lua-o. Este nead­misibil ca un ofițer di jandarmi să-și facă drep­tate pe această cale, pe calea aceasta de 0 nemai pomenită sălbăticie .. (aplause pe băncile partidului național)... care daci nu *’ar ști omenia care de ob­ceiu stăpânește în această țară, ar fi în stare să dezonoreze nu numai un regim, dar o țară între­agă. (Aplause pe băncile parti­dului național). Al doilea, faptul care s’a petrecut, s’a petrecut în dauna unui deputat, vrea să zică fiecare din noi, atunci când s’ar găsi un conflict cu un reprezentant al forței publice, ar putea fi expus să pă­țească ceea ce a putit d. Ilalippa. Este admisibil să ne gândim măcar la posibi­litatea acestui lucru ? Dar unui deputat i se poate spune că dreptul de a ține o întrunire îi este refuzat din cutare mo­tive. Dacă el se împotrivește, trebuie să se facă proces verbal , pe baza acestui proces-verbal să se hotărască urmărirea acelui deputat. Dar cine dă dreptul ofi­țerului de jandarmi să se substitue tutu­ror organelor care trebuie să intervină și, prin lovitura palmelor sale, să pre­tindă a restabili o situațiune de drept care este de fapt situațiunea supremei nedreptăți pe care însuși actul sau o creiază ? Dar d-le Tătărăscu, eu cunosc pe d' Halippa. Eu am luat parte la o campanie electorală alături de d-sa. Eu n’am văzut om mai blând, om mai supus legilor decât d. Halippa. Dar noi,­­ani de ani întregi de zile suntem în Ca­mera aceasta voieți ai d-lui Halippa, nu o singură dată am fost emoționați de ac­centele cu cari­e. Halippa a vorbit de țară și a vorbit de nația căreia i-a adus ser­vicii așa de mari. (Aplause pe băncile partidului național). ~­M„ 2m

Next