Desbaterile Senatului, ianuarie 1927 (nr. 11-19)

1927-01-14 / nr. 11

BXSMWUèRUL : 3 LÂ 415 14 Ianuarie 49V No. 11. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 PISTA DE SÂIBĂTI, 4 DECEM­RIE 1926 Ședința se deschide la ora 45,30 sub președinția d-lui General G. Coandă, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului : Grigore Noica,­­ Popp și Mihail R­ădulescu. — Pe banca min­sterială se află pre­zenți d­in­ : M. D. Berlesnu, ministrul in­dustriei și comerțului și I. Lapedatu, mi­nistrul finanțelor. — Prezenți 130 d­in senatori. Nu răspund la apelul nominal 3d d­in senatori și anume : P. S. Lor Episcopii: Visarion Puci, Alex. Mackai și Friederich Teutsch; d-nii senatori: Anastasescu Ion, Atanasiu Gh. Ion, Barabas Bela Bilțiu Aurel, Blascovici Francisc,Brăt­anu C. I. Ion, Gomșa Ionel, Connert Arthur,­­Domide Emilian, Fe­­renczy Geza, Gheretcu Libiez Anton, ge­neral Gropșianu Mihai, Hârșia Ion, Iacob Lazăr, Iova Gheorghe, Kocs?n Ioan, Mar­­cuș Ion, Mogâldea Atanasie, Moldovan Vaier, Molner Kalman, Moldovan S­iviu, Möller Carol, P­ach­ov Mihai, Polony Ar­tur, Pop Justinian Popovici, Petru, Red­­nic loan, Saturn Isidor, Stoica Emilian protopop, Suciu Ioan, Șerban de Voila, Șireațev Constantin, Tătărăscu Gheor­­ghe, Telecky Arthur, Terzi Nicolae și Cantacuzino G. Grigorie. — Ün senator Mih­il Rădulescu, secre­tar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă — se acordă concedii următorilor d­oi senatori : Munteanu Victor, 5 zile ; Ferenczy Geza, 10 zile ; Mureșeanu Ion,­­i zile ; Jianu Gheorghe, 5 zile; Buzilă Romul, 6 zile. — Se comunică Senatului cererea d-lui senator Niculescu-Luca P. Ion, prin care roagă a i se motiva absențele până la 5 Decemvrie curent. D. General C. Coandă, președinte . D. senator Hotinceanu are cuvântul. D. Euselim Hotinceanu: D­­e preșe­dinte, d-lor senatori, am onoare­a aduce la cunoștința d-lor miniștrii de culte, do­menii și justiție, următoarele : In răspunsul său la Mesaj d. senator profesor dr. Radu Sbierea a citit o tele­gramă dată de I. P. S. S. Mitropolitul Bucovinei, Nectarie, către toate organele fondului bisericesc din Bucovina, prin MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI care le ordonă de a nu da ascultare unui ordin al ministerului de d­omenii cu pri­vire la acest fond. Cum acest procedeu frizează bolșevis­mul și constitue, ca atare, un act de răsvrătire nem­ai­pomenit într’o țară constituțională, am onoare­a întrebă pe d-nii miniștri de culte, domenii și justi­ție ce măsuri au luat sau înțeleg să­­ă față de I. P. S. S. Mitropolitul Bucovinei, Nectarie, și aș dori să cunosc, în acelaș timp, și părerea I. P. S. S Patriarhului în această privință. D. General C Coaniă, președinte. Se va comunică. D. Ranetescu are cuvântul. D. D. Ranetescu D le președinte, am onoare a face următoarea comunicare d­lui ministru al just­iției : Dacă admirăm cu toții energia și în­­trepiditatea mai presus de orice laudă, de care­­ ministru al justiției a dat do­­vadă, atunci când a ordonat o severă anchetă împotriva câtorva magistrați bănuiți de necorectitudini, am fost însă penibil impresionați, tocmai de descope­rirea acestui început de îmbolnăvire a unuia dintre cele mai sănătoase și mai nobile organisme sociale din țara noastră, justiția. Profund condus că d. ministru al jus­tiției este unul dintre cei mai aleși și mai devotați păzitori ai dreptății din câți am avut la departamentul condus de d-sa, îmi iau permisiunea a-i comunică dorința mea și a mai multora dintre membri Se­natului, ca, în cel mai scurt timp posibil, să avizeze la crearea unui corp permanent și real de control și inspecțiune a magis­traturii. Controlul pe care îl propun este recla­mat poate tocmai de imensa majoritate a magistraților noștri, acești eminenți slujitori ai dreptății, și cari au nevoie să fie puși în valoarea ce le o dă meritul muncii, c­astei, abnegațiunii, într’un cu­vânt al integrității lor profesionale, de multe ori ignorate, inspectarea efectivă și pe cât pos­bil de tot momentul a acti­vității judecătorului, este o exigență care ar înlătură—sunt sigur—în mare parte neajunsul ignorării elementelor de va­loare și, în acelaș timp, ar relevă aten­țiunii d-lui ministru pe acel, din fericire puțini cari nesocotesc misiunea sfântă ce au de împlinit, fie prin acte de necorec­­titudine, fie prin lipsa condițiunilor fun­damentale ce se cer unui magistrat și anume : priceperea, independența și tem­peramentul. Cred, împreună cu colegii cari se aso­ciază la propunerea mea, că actualul sis­tem de inspecțiune și control este insufi­cient și rog pe d. ministru al justiției sa aducă modificarea cuvenită legii de orga­nizare judecătorască. Odată cu această propunere, îmi ex­prim in fața maturului corp, marea ad­­ministrațiune ce am pentru justiția țării noastre, ca și dorința de a se imbunătăți soarta judecătorilor. D. General C. Coandă, președinte . Se va comunică d-­­ui ministru al justiției. D. Dumitru Ranetescu: D-le preșe­dinte, am onoare a face următoarea co­municare d lui ministru de interne : Întreaga opinie publică este profund impresionată de asasinatele ce s’au să­vârșit în ultimul timp. Străduințele mai mult decât lăudabile depune de poliția siguranței generale a Statului, mai cu seamă unele acte de adevărat eroism în îndeplinirea datoriei, au avut de efect descoperirea și prinderea unei întregi bande de asasini, in timp însă ce se des­fășurau aceste silințe ale poliției și când marele public urmărea, cu un legitim interes, informațiunile date de presă asu­pra ultimei din fioroasele crime săvâr­șite in Capitală, un dublu asasinat se să­vârșește tot in Capitală, ca o sfidare adusă organismului oficial al men­ținerei ordinei. Aceste întâmplări nu pot fi trecute cu vederea și ele sunt de natură să ne alar­meze pe toți. Unul din rezultatele pozi­tive ale anchetei judiciare ce s’au făcut relativ la această epidemie criminală, este constatarea că cea mai mare parte a ucigașilor prinși sunt străini de neamul nostru elemente periculoase strecurate prin punctele de graniță ale țării, sau trăind de mulți ani în sânul patriei noastre prea ospitaliere. De aceea îmi permit să rog pe d. mi­nistru de interne, a cărui vrednicie și pricepere o apreciem cu toții, să ia mă­surile cele mai drastice, pe deoparte pentru supravegherea frontierelor noa­stre, în scopul împiedecării acestui ne­fast import de criminali și vagabonzi, iar pe de ată parte, pentru intensificarea controlului tuturor străinilor cari au îm­pănat mai cu­ seamă centrele mari ale țării. Ca aceasta se va face o adevărată o­­peră de administrațiune interioară a țării și de înlăturare a neliniștei care ne-a cu­prins pe toți. D. General C. Coandă, președinte . Se va comunică. D-lor senatori, intrăm acum în ordinea zilei. Avem continuarea discuției asupra răspunsului la Mesaj. D. raportor Murgășanu are cuvântul. (Aci urmează discursul d-lui raportor Murgășanu, care se va publică ulteror).

Next