Desbaterile Senatului, ianuarie 1927 (nr. 11-19)
1927-01-14 / nr. 11
BXSMWUèRUL : 3 LÂ 415 14 Ianuarie 49V No. 11. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 PISTA DE SÂIBĂTI, 4 DECEMRIE 1926 Ședința se deschide la ora 45,30 sub președinția d-lui General G. Coandă, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Grigore Noica, Popp și Mihail Rădulescu. — Pe banca minsterială se află prezenți din : M. D. Berlesnu, ministrul industriei și comerțului și I. Lapedatu, ministrul finanțelor. — Prezenți 130 din senatori. Nu răspund la apelul nominal 3d din senatori și anume : P. S. Lor Episcopii: Visarion Puci, Alex. Mackai și Friederich Teutsch; d-nii senatori: Anastasescu Ion, Atanasiu Gh. Ion, Barabas Bela Bilțiu Aurel, Blascovici Francisc,Brătanu C. I. Ion, Gomșa Ionel, Connert Arthur,Domide Emilian, Ferenczy Geza, Gheretcu Libiez Anton, general Gropșianu Mihai, Hârșia Ion, Iacob Lazăr, Iova Gheorghe, Kocs?n Ioan, Marcuș Ion, Mogâldea Atanasie, Moldovan Vaier, Molner Kalman, Moldovan Siviu, Möller Carol, Pachov Mihai, Polony Artur, Pop Justinian Popovici, Petru, Rednic loan, Saturn Isidor, Stoica Emilian protopop, Suciu Ioan, Șerban de Voila, Șireațev Constantin, Tătărăscu Gheorghe, Telecky Arthur, Terzi Nicolae și Cantacuzino G. Grigorie. — Ün senator Mihil Rădulescu, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă — se acordă concedii următorilor doi senatori : Munteanu Victor, 5 zile ; Ferenczy Geza, 10 zile ; Mureșeanu Ion,i zile ; Jianu Gheorghe, 5 zile; Buzilă Romul, 6 zile. — Se comunică Senatului cererea d-lui senator Niculescu-Luca P. Ion, prin care roagă a i se motiva absențele până la 5 Decemvrie curent. D. General C. Coandă, președinte . D. senator Hotinceanu are cuvântul. D. Euselim Hotinceanu: De președinte, d-lor senatori, am onoarea aduce la cunoștința d-lor miniștrii de culte, domenii și justiție, următoarele : In răspunsul său la Mesaj d. senator profesor dr. Radu Sbierea a citit o telegramă dată de I. P. S. S. Mitropolitul Bucovinei, Nectarie, către toate organele fondului bisericesc din Bucovina, prin MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI care le ordonă de a nu da ascultare unui ordin al ministerului de domenii cu privire la acest fond. Cum acest procedeu frizează bolșevismul și constitue, ca atare, un act de răsvrătire nemaipomenit într’o țară constituțională, am onoarea întrebă pe d-nii miniștri de culte, domenii și justiție ce măsuri au luat sau înțeleg săă față de I. P. S. S. Mitropolitul Bucovinei, Nectarie, și aș dori să cunosc, în acelaș timp, și părerea I. P. S. S Patriarhului în această privință. D. General C Coaniă, președinte. Se va comunică. D. Ranetescu are cuvântul. D. D. Ranetescu D le președinte, am onoare a face următoarea comunicare dlui ministru al justiției : Dacă admirăm cu toții energia și întrepiditatea mai presus de orice laudă, de care ministru al justiției a dat dovadă, atunci când a ordonat o severă anchetă împotriva câtorva magistrați bănuiți de necorectitudini, am fost însă penibil impresionați, tocmai de descoperirea acestui început de îmbolnăvire a unuia dintre cele mai sănătoase și mai nobile organisme sociale din țara noastră, justiția. Profund condus că d. ministru al justiției este unul dintre cei mai aleși și mai devotați păzitori ai dreptății din câți am avut la departamentul condus de d-sa, îmi iau permisiunea a-i comunică dorința mea și a mai multora dintre membri Senatului, ca, în cel mai scurt timp posibil, să avizeze la crearea unui corp permanent și real de control și inspecțiune a magistraturii. Controlul pe care îl propun este reclamat poate tocmai de imensa majoritate a magistraților noștri, acești eminenți slujitori ai dreptății, și cari au nevoie să fie puși în valoarea ce le o dă meritul muncii, castei, abnegațiunii, într’un cuvânt al integrității lor profesionale, de multe ori ignorate, inspectarea efectivă și pe cât posbil de tot momentul a activității judecătorului, este o exigență care ar înlătură—sunt sigur—în mare parte neajunsul ignorării elementelor de valoare și, în acelaș timp, ar relevă atențiunii d-lui ministru pe acel, din fericire puțini cari nesocotesc misiunea sfântă ce au de împlinit, fie prin acte de necorectitudine, fie prin lipsa condițiunilor fundamentale ce se cer unui magistrat și anume : priceperea, independența și temperamentul. Cred, împreună cu colegii cari se asociază la propunerea mea, că actualul sistem de inspecțiune și control este insuficient și rog pe d. ministru al justiției sa aducă modificarea cuvenită legii de organizare judecătorască. Odată cu această propunere, îmi exprim in fața maturului corp, marea administrațiune ce am pentru justiția țării noastre, ca și dorința de a se imbunătăți soarta judecătorilor. D. General C. Coandă, președinte . Se va comunică d-ui ministru al justiției. D. Dumitru Ranetescu: D-le președinte, am onoare a face următoarea comunicare d lui ministru de interne : Întreaga opinie publică este profund impresionată de asasinatele ce s’au săvârșit în ultimul timp. Străduințele mai mult decât lăudabile depune de poliția siguranței generale a Statului, mai cu seamă unele acte de adevărat eroism în îndeplinirea datoriei, au avut de efect descoperirea și prinderea unei întregi bande de asasini, in timp însă ce se desfășurau aceste silințe ale poliției și când marele public urmărea, cu un legitim interes, informațiunile date de presă asupra ultimei din fioroasele crime săvârșite in Capitală, un dublu asasinat se săvârșește tot in Capitală, ca o sfidare adusă organismului oficial al menținerei ordinei. Aceste întâmplări nu pot fi trecute cu vederea și ele sunt de natură să ne alarmeze pe toți. Unul din rezultatele pozitive ale anchetei judiciare ce s’au făcut relativ la această epidemie criminală, este constatarea că cea mai mare parte a ucigașilor prinși sunt străini de neamul nostru elemente periculoase strecurate prin punctele de graniță ale țării, sau trăind de mulți ani în sânul patriei noastre prea ospitaliere. De aceea îmi permit să rog pe d. ministru de interne, a cărui vrednicie și pricepere o apreciem cu toții, să ia măsurile cele mai drastice, pe deoparte pentru supravegherea frontierelor noastre, în scopul împiedecării acestui nefast import de criminali și vagabonzi, iar pe de ată parte, pentru intensificarea controlului tuturor străinilor cari au împănat mai cu seamă centrele mari ale țării. Ca aceasta se va face o adevărată operă de administrațiune interioară a țării și de înlăturare a neliniștei care ne-a cuprins pe toți. D. General C. Coandă, președinte . Se va comunică. D-lor senatori, intrăm acum în ordinea zilei. Avem continuarea discuției asupra răspunsului la Mesaj. D. raportor Murgășanu are cuvântul. (Aci urmează discursul d-lui raportor Murgășanu, care se va publică ulteror).