Desbaterile Senatului, august 1927 (nr. 81-86)

1927-08-02 / nr. 81

2390­2 August 1927 tra și țăranii Dumitru Szerban, Nariane­­kuk și Lepownișuk Teodor la ordinul Do­sarului comunal Anghelmîn care a făcut numărătoarea populației în această co­mună numai pentru aceasta că mumiții au cerut înscrierea lor cât și a popula­ției ucrainiene din această comuni ca u­­crainieni în rubrica­­ origina etnică. S­us numiții au fost transportați la tribunalul penal din Storojineț, de care însă, au fost puși în libertate După ce au sosit în comună, au fost încă odată arestați și es­cortați ca elemente periculoase siguran­ței publice la consiliul de răsboi al divi­ziunii, îmi rezerv de a arăta într’o interpe­lare ulterioară toate violările și călcările de legi săvârșite în fiecare comună ucrai­niană. Din Împrejurare că astfel de plângeri asupra romanizării abuzive pe hârtie mi se aduce zilnic din toate comunile ucrai­niene și din toate județele sunt forțat de a conchide că acest mod de procedare în ciuda adevărului este inspirat de autori­tatea administrativă cea superioară. Sunt îndreptățit la această presupunere cu atât mai mult in­cât modul și felul in­strucțiunii ce s’a dat pentru facerea nu­mărătoarei populațiunii din ți­nuturi u­­crainiene nu lasă după sine nici o înfo­ială că această numărătoare a populației să fie întrebuințată nu pentru cercetarea ade­cratei stări de fapt, ci pentru vreun scop politic, mie până acuma necuno­scut in dauna populației ucrainiene. In orice caz este sigur că prin acea­ti statis­tici false, guvernul vrea să se retragă de la obligațiuni luate asupra sa conform convențiunilor internaționale privind în­vățământul ucrainian în ținuturi ucrai­niene. Afară de această instrucțiune scrisă, care autoriză in punctul 4 și 5 pe funcționarii însărcinați cu facerea recen­sământului de a completă buletinele de recensământ după placul lor (punct. 4), inspirându-le grija de a verifică informa­țiile și datele trecute în formulare și punct. 5 (completarea buletinelor de fa­­viilie se va face în comunele rurale di­rect de către agenții recensori după cu­noștințele s­ale personale, etc.) d. subse­cretar de Stat pentru minorități, Bucșan, a dat și ordine orale prefecților invitați pentru acest scop la București, privind facerea recensământului in ținuturi ucrai­niene. Această comunicare confidențială pri­mită de la d. subsecretar de Stat, Bucșan, prefecții au comunicat-o mai departe, tot in mod confidențial pretorilor, notarilor, agenților, recenzori și jandarmilor. Îndeplinind toate dispozițiunile acestei instrucțiuni, agenții recensori au proce­dat la numărătoarea populației in ținu­turi ucrainiene, astfel că n’au consultat de loc populația privind rubrica , ori­ MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI gina etnică, și în caz dacă au consultat n’au trecut declarațiunile populației ci în conformitate cu ordinele primite au înscris populația ucrainiană în rubrica respectivă ca român sluțan, cuman sau rutean. In mai multe comune ale ținutului ucrainian agenții recensori au lăsat în buletine rubrica­­ origina etnică în alb adică necomp­etate, observând ca această rubrică se va completă ulterior. Ucrainienii din România Mare, cari trăiesc în ținuturi de la sec lul al nou­lea in mase închise in numărul de peste un milion inși, nu recunosc de loc o astfel de numărătoare popuației ucrainiene contrară adevă­­­rului. Protestând în modul cel mai pronun­țat și solemn contra abuzului public și notoriu săvârșit la numărătoarea popu­lației ucrainiene în comunele rurale, care abuz va fi și dovedit înaintea justiției cu mii de martori, am onoare­a întrebă pe d ministru dacă d-sale sunt cunoscute aceste abuzuri și ce are în gând d-sa să dispună ca in Bucovina și Basarabia să fie făcut un recensământ nou, adevărat și corespunzător voinței poporului și structurii etnice a populațiunii aces­tor țări. D. N. Darvari vicepreședinte. Seva comunică d-lui prim-ministru și d-lui mi­nistru de interne. D subsecretar de Stat dela interne are c­uvântul. D. G Bucșan, subsecretar de Stat la in­terne . D-le președinte, d-lor senatori, de­oarece comunicarea d-lui senator Luka­ie­­vici, ca și aceea a d lui senator Șandor, s’au făcut cu intrațiunea vădită de a discre­dita rezultatele recensământului, să-mi dați voie în câteva cuvinte să lămuresc în fațad-voastre această chestiune. Cred că este de prisos să arăt asem­­nătatea recensământului ; nec­sitatea lui a fost recunoscută de toată lumea. Pe lângă considerațiuni­e de ordi­n general, ceea ce am urmărit noi prin re­censământ, a fost mai întâiu să facem posibil un control permanent al popula­țiunii și în al d ilci rând să stabilim ra­portul numeric dintre majoritatea româ­nească și diferitele minorități etnice din țară. Problema care s’a pus mii imperios în­­ața noastră, când am luat în studiu această chestiune, a fost problema na­ți­nalităților. Pentru prima dată se fă­cea o numărătoare a populațiunii din țară, și am crezut că este de datoria noastră ca, cu această ocaziune să cău­tăm cu cea mai mare scrupulozitate rea­litatea națională a acestei țări. Pentru acest scop am cerut cetățenilor sî și de­clare origina etnică. Această hotărîre a noastră a trezit o vie protestare la o parte dintre conducă­torii minoritari — spun numai la o parte —fiindcă marea massă a populațiunii mi­noritare a primit cu recunoștință forma în care am crezut noi că trebuie făcut recensământul în țară. Am la dosar o mulțime de scrisori primite de la oameni cu influență la țara românească și prin­tre minoritari, cari își exprimă mulțu­mirea că li s-a dat posibilitatea să-și des­văluie caracterul etnic. Numai o parte din­tre conducătorii minoritari — numai unii — au fost nemulțumiți cu această dispoziție a noastră, conducătorii evreilor neologi ne-au făcut obiecțiunea că poate ar fi fost mai bine dacă se certă pur și simplu națio­nalitatea. Naționalitatea după părerea lor, este în funcțiune de voința cetățe­ni­or. Este o mare eroare, întâia fiindcă na­ționalitatea se determină printr’o mul­țime de elemente componente, între cari cea mai însemnată este, fără îndoială, ori­gina etnică, dar la care se adaugă și tra­diția familiară, educațiunea, cultura și.... simțimintele. Voci . Exact, exact, D. G. Bucșan, subsecretar de Stat la ministerul de interne . Noi nu puteam să cerem naționalitatea pur și simplu, pen­­tru că aceasta ar fi însemnat să producem o perturbațiune în țară, de pe urma căreia niciodată să nu se poată află exact care ar fi numărul și raportul numeric dintre ma­joritate și diferitele minorități. Nu puteam cere aceasta, fiindcă adesea ori la noi s’a confundat naționalitatea cu cetățenia chiar în legile organice, și rezultatul ar fi fost că in loc să aflăm naționalitatea, am fi aflat in Vechiul Regat o singură naționalitate, iar în Ar­eal și in celelalte provincii noui, minorități etnice într’un număr care nu ar fi fost de loc in raport cu realitatea Ni s’a cerut, d-lor, din partea unor conducători ai minorității ungurești să cerem in locul originei etnice limba ma­ternă ( rar, tote), ca indiciu pentru națio­nalitate. In afară de alte considerații—și eu cu această ocaziune nu voiu ridică acuza­­țiuni pentru trecut—în afară de alte con­siderații, nu puteam cere limba maternă, căci ar fi însemnat să privim pe toți evreii din țara noastra de putința de a-și mărturisi origina etnică. In afară de câțiva evrei din târgușoarele Moldovei, toți ceilalți evrei de pe cuprinsul țării ar fi fost nevoiți să mărturisească o altă origine etnică, dacă am fi cerut limba maternă ca indicație pentru naționa­litate. D-lor, aș fi înțeles această critică, dacă la noi s’ar fi putut preciză o inten­­țiune de a spori numărul elementului românesc în dauna minorităților.

Next