Desbaterile Senatului, august 1927 (nr. 81-86)
1927-08-02 / nr. 81
23902 August 1927 tra și țăranii Dumitru Szerban, Narianekuk și Lepownișuk Teodor la ordinul Dosarului comunal Anghelmîn care a făcut numărătoarea populației în această comună numai pentru aceasta că mumiții au cerut înscrierea lor cât și a populației ucrainiene din această comuni ca ucrainieni în rubrica origina etnică. Sus numiții au fost transportați la tribunalul penal din Storojineț, de care însă, au fost puși în libertate După ce au sosit în comună, au fost încă odată arestați și escortați ca elemente periculoase siguranței publice la consiliul de răsboi al diviziunii, îmi rezerv de a arăta într’o interpelare ulterioară toate violările și călcările de legi săvârșite în fiecare comună ucrainiană. Din Împrejurare că astfel de plângeri asupra romanizării abuzive pe hârtie mi se aduce zilnic din toate comunile ucrainiene și din toate județele sunt forțat de a conchide că acest mod de procedare în ciuda adevărului este inspirat de autoritatea administrativă cea superioară. Sunt îndreptățit la această presupunere cu atât mai mult incât modul și felul instrucțiunii ce s’a dat pentru facerea numărătoarei populațiunii din ținuturi ucrainiene nu lasă după sine nici o înfoială că această numărătoare a populației să fie întrebuințată nu pentru cercetarea adecratei stări de fapt, ci pentru vreun scop politic, mie până acuma necunoscut in dauna populației ucrainiene. In orice caz este sigur că prin aceati statistici false, guvernul vrea să se retragă de la obligațiuni luate asupra sa conform convențiunilor internaționale privind învățământul ucrainian în ținuturi ucrainiene. Afară de această instrucțiune scrisă, care autoriză in punctul 4 și 5 pe funcționarii însărcinați cu facerea recensământului de a completă buletinele de recensământ după placul lor (punct. 4), inspirându-le grija de a verifică informațiile și datele trecute în formulare și punct. 5 (completarea buletinelor de faviilie se va face în comunele rurale direct de către agenții recensori după cunoștințele sale personale, etc.) d. subsecretar de Stat pentru minorități, Bucșan, a dat și ordine orale prefecților invitați pentru acest scop la București, privind facerea recensământului in ținuturi ucrainiene. Această comunicare confidențială primită de la d. subsecretar de Stat, Bucșan, prefecții au comunicat-o mai departe, tot in mod confidențial pretorilor, notarilor, agenților, recenzori și jandarmilor. Îndeplinind toate dispozițiunile acestei instrucțiuni, agenții recensori au procedat la numărătoarea populației in ținuturi ucrainiene, astfel că n’au consultat de loc populația privind rubrica , ori MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI gina etnică, și în caz dacă au consultat n’au trecut declarațiunile populației ci în conformitate cu ordinele primite au înscris populația ucrainiană în rubrica respectivă ca român sluțan, cuman sau rutean. In mai multe comune ale ținutului ucrainian agenții recensori au lăsat în buletine rubrica origina etnică în alb adică necompetate, observând ca această rubrică se va completă ulterior. Ucrainienii din România Mare, cari trăiesc în ținuturi de la sec lul al noulea in mase închise in numărul de peste un milion inși, nu recunosc de loc o astfel de numărătoare popuației ucrainiene contrară adevărului. Protestând în modul cel mai pronunțat și solemn contra abuzului public și notoriu săvârșit la numărătoarea populației ucrainiene în comunele rurale, care abuz va fi și dovedit înaintea justiției cu mii de martori, am onoarea întrebă pe d ministru dacă d-sale sunt cunoscute aceste abuzuri și ce are în gând d-sa să dispună ca in Bucovina și Basarabia să fie făcut un recensământ nou, adevărat și corespunzător voinței poporului și structurii etnice a populațiunii acestor țări. D. N. Darvari vicepreședinte. Seva comunică d-lui prim-ministru și d-lui ministru de interne. D subsecretar de Stat dela interne are cuvântul. D. G Bucșan, subsecretar de Stat la interne . D-le președinte, d-lor senatori, deoarece comunicarea d-lui senator Lukaievici, ca și aceea a d lui senator Șandor, s’au făcut cu intrațiunea vădită de a discredita rezultatele recensământului, să-mi dați voie în câteva cuvinte să lămuresc în fațad-voastre această chestiune. Cred că este de prisos să arăt asemnătatea recensământului ; necsitatea lui a fost recunoscută de toată lumea. Pe lângă considerațiunie de ordin general, ceea ce am urmărit noi prin recensământ, a fost mai întâiu să facem posibil un control permanent al populațiunii și în al d ilci rând să stabilim raportul numeric dintre majoritatea românească și diferitele minorități etnice din țară. Problema care s’a pus mii imperios înața noastră, când am luat în studiu această chestiune, a fost problema naținalităților. Pentru prima dată se făcea o numărătoare a populațiunii din țară, și am crezut că este de datoria noastră ca, cu această ocaziune să căutăm cu cea mai mare scrupulozitate realitatea națională a acestei țări. Pentru acest scop am cerut cetățenilor sî și declare origina etnică. Această hotărîre a noastră a trezit o vie protestare la o parte dintre conducătorii minoritari — spun numai la o parte —fiindcă marea massă a populațiunii minoritare a primit cu recunoștință forma în care am crezut noi că trebuie făcut recensământul în țară. Am la dosar o mulțime de scrisori primite de la oameni cu influență la țara românească și printre minoritari, cari își exprimă mulțumirea că li s-a dat posibilitatea să-și desvăluie caracterul etnic. Numai o parte dintre conducătorii minoritari — numai unii — au fost nemulțumiți cu această dispoziție a noastră, conducătorii evreilor neologi ne-au făcut obiecțiunea că poate ar fi fost mai bine dacă se certă pur și simplu naționalitatea. Naționalitatea după părerea lor, este în funcțiune de voința cetățenior. Este o mare eroare, întâia fiindcă naționalitatea se determină printr’o mulțime de elemente componente, între cari cea mai însemnată este, fără îndoială, origina etnică, dar la care se adaugă și tradiția familiară, educațiunea, cultura și.... simțimintele. Voci . Exact, exact, D. G. Bucșan, subsecretar de Stat la ministerul de interne . Noi nu puteam să cerem naționalitatea pur și simplu, pentru că aceasta ar fi însemnat să producem o perturbațiune în țară, de pe urma căreia niciodată să nu se poată află exact care ar fi numărul și raportul numeric dintre majoritate și diferitele minorități. Nu puteam cere aceasta, fiindcă adesea ori la noi s’a confundat naționalitatea cu cetățenia chiar în legile organice, și rezultatul ar fi fost că in loc să aflăm naționalitatea, am fi aflat in Vechiul Regat o singură naționalitate, iar în Areal și in celelalte provincii noui, minorități etnice într’un număr care nu ar fi fost de loc in raport cu realitatea Ni s’a cerut, d-lor, din partea unor conducători ai minorității ungurești să cerem in locul originei etnice limba maternă ( rar, tote), ca indiciu pentru naționalitate. In afară de alte considerații—și eu cu această ocaziune nu voiu ridică acuzațiuni pentru trecut—în afară de alte considerații, nu puteam cere limba maternă, căci ar fi însemnat să privim pe toți evreii din țara noastra de putința de a-și mărturisi origina etnică. In afară de câțiva evrei din târgușoarele Moldovei, toți ceilalți evrei de pe cuprinsul țării ar fi fost nevoiți să mărturisească o altă origine etnică, dacă am fi cerut limba maternă ca indicație pentru naționalitate. D-lor, aș fi înțeles această critică, dacă la noi s’ar fi putut preciză o intențiune de a spori numărul elementului românesc în dauna minorităților.