Monitorul Oficial: Desbateri Parlamentare, Senatul - Sesiunea Extraordinară, mai-octombrie 1931 (nr. 1-22)

1931-05-01 / nr. 1

2­1 Mai 1931 și indiferenți la curentele de idiologie, pe care nu vreau și nu pot să și le asi­mileze. Așa fiind, cugetarea noastră și ne­voile strigătoare ale țerii se confundă de la sine într-un program de reforme care sunt rațiunea noastră de a fi în acest loc. Și anume : Restituirea acelor drepturi ale Co­roanei care, spre paguba ei și a tutu­rora, i-au fost răpite mai ales în anii din urmă. Prefacerea Parlamentului, dintr’un simplu organ al luptelor de partide, în­­tr’o reprezintare adevărată a voinții nației întregi, liber exprimată. Prefacerea regionalismului strâns încă în granițele tăiate de regimurile străine peste corpul firesc al țerii în cu­vintele localism îndreptat după nor­mele cele mai naturale ale ei, după re­giunile geografice permanente, însănătoșirea trupească și sufle­tească a țeranului. Deci pentru moment, modificarea le­gii sanitare, în sensul de a adapta cât mai mult posibili nevoilor și posibilități­lor actuale ; readucerea spitalelor sub Administrarea directă a Statului; reîn­ființarea­ depozitului central de medica­mente și a depozitelor regionale ; des­ființarea Regiei autonome a fondului sanitar, care funcționează în condițiuni nesatisfăcătoare, precum și unificarea legilor de organizare ale celor trei case de asigurări muncitorești (din Ardeal, Bucovina și Vechiu­l Regat). V înlocuirea formelor moarte ale unei administrații birocratice prin organe lo­cale strâns legate de viața însăși a po­porului, fără a substitui autorității, al carii instinct­e și în sufletul țeranului celui mai nenorocit, vane formale care fărâmițează puterea publică și insta­lează iresponsabilitatea formațiunilor a­­nonime. ” "Crearea școlii după necesitățile so­cietății, fără ca Statul să sacrifice ba­nul muncii al mulțimilor pentru a crea părăsiți fals-culturali, veșnic element de nemulțumire și agitație. Deci scoaterea școlii din făgașul u­­nui pedantism administrativ, împărți­­tor de diplome, unirea, în orice grad al ei, a teoriei cu practica agricolă și in­dustrială, osebirea în Autonomii specia­le a tuturor acestor grade, legate până acum în mod arbitrar unele de altele, completa liberare a Universității, în­zestrată de Stat cu venituri pe care să fie singura stăpână, și verificarea, ale­gerea profesorilor prin concursuri, ca odinioară. Sprijinirea întregului în­vățământ pe o școală primară capabilă de a creă cetățeni luminați. MONITORUL OFICIAL Nr. 4 DEZBATERILE SENATULUI Revenirea la o agricultură de soli­da­­ritate între plugari și de strânsă orga­­nizație sub controlul prefectului econo­mic care ar înlocui superfotația pre­fectului ales, prilej de cheltueală zadar­nică și de încurcături în acțiunea pu­terii executive , restaurarea creditului granțelor românești prin colaborarea muncii ordonate cu adevărata știință, înzestrarea țerii cu funcționari de munci și devotament, atâția câți tre­buie, la locul unde trebuie, și smulși de la orice alte legături decât cu datoria lor. Învierea u­nei producțiuni naționale prin i­ntroducerea spiritului de liber­tate de care era însuflețită altădată și pe care La înăbușit o reglementare im­posibilă de pus în practică și care nu e decât o piedică pentru orice inițiativă și o negare a înseși drepturilor asigurate prin Constituție, îndrumarea desfacerii mărfurilor noastre pe un sistem de cir­culație adaptat adevăratelor nevoi ale societății românești. Cercetarea prin control la fața locu­lui a condițiilor care au făcut din țărani și din cele mai interesante clase orășe­nești robii unei caste de cămătari­, ope­rând în voie și a unui comerț de bani total nesupraveghiat până acum și cu punerea la îndemâna datornicilor de toate clasele a unui onest credit mă­runt­ de care singur au nevoie. Trecerea de la un buget rigid la chib­zuiala continuă a unei gospodării națio­nale, care ea­ și nu finanțele echilibrate pe hârtie, e esențialul. Iar, pentru mo­ment, revizuirea bugetului actual pen­tru semestrul al doilea, întrucât acest buget a fost întocmit nu numai în ciuda normelor financiare și economice, dar și în aceea a celor mai elementare reguli de contabilitate. O parte însemnată din ceea ce ne pro­punem a face, cu orice risc, e strașnica urmărire a­ oricărei malversații, pedep­sirea exemplară a vinovaților. Pentru aceasta în special ne gândim la o lămu­rire a tainei care înconjoară încă trista afacere a fraudelor la legea alcoolului. (Aplauze). Mânați de dorința generală setoasă de a vedea pedepsiți pe toți a­­ceia cari s’au atins de banul țării (a­­plauze pe băncile Partidului Național- Liberal și ale Partidului Național-Li­­beral de sub conducerea d-lui Gh. Bră­­tianu), vom merge și până la cerceta­rea originii unor averi cari uimesc și scandalizează. In acelaș timp, orice creațiune care, fie și sub­ formele cele m­ai ispititoare înseamnă risipă, va fi înlăturată — și ne gândim mai ales la acele regii auto­nome, pur administrative, (aplauze pe băncile Partidului Național-Liberal și ale Partidului Național-Liberal de sub conducerea d-lui Gh. Brătianu), care, dublând pe funcționari, se isprăvesc prea dese­ori cu deficite anuale. Urmăririi fraudelor din birouri vom pune alături împiedecarea scum­pi­pirii artificiale a articolelor de primă necesitate, al căror preț aduce la des­perare lumea săracă. Astfel România își va câștigă dreptul de a căpătă acel concurs de care fără îndoială va avea nevoie pentru completa desvoltare a imenselor ei posibilități economice. Pentru a avea la îndemână o drep­tate sigură și repede, vom scurtă, prin­­tr’o curagioasă simplificare haosul u­­nei legislații care, 15 ani de la unire, e încă un amestec de moșteniri și îm­prumuturi, fără nimic din datina și din cerințele țerii. Ea va­ serv să apere creditul particularilor și al­­ țerii dău­nat prin imixtiuni pripite.­­ Părăsirea falselor direcții,­­n­ ce pri­vește comerțul, fără drum ur­­mat de reglementații artificial' vngru­­zăpă­cit de trecerile subite de la un î unj. !.i__ altul, lipsit de adevăratele organe pe care el însuși să și le fi voit, făcând, din Camerele de comerț și de industrie, ca și din Camerele agricole, adevă­rate co­mitete permanente ale unor sfaturi de județe, însuflețirea armatei ca o mare ca­­mare cherie desciplinată, a cărei viață morală să fie deopotrivă cu pregă­tirea tehnică, și înzestrarea cu tot ce e necesar apărării naționale. (D-nii ge­nerali și membrii Partidului Național- Liberal și ai Partidului Național-Libe­­ral de sub conducerea d-lui Gh. Bră­tianu, aplaudă). Câștigarea națiunilor etnografice­ și culturale care­ trăesc în națiunea poli­tică română, pentru acea mare operă de colaborație care ar restabili în a­­ceste locuri binecuvântarea ca solidari­tatea care a făcut puterea lor. Păstrarea unor legături care ne sunt scumpe cu țările de care nimic nu va putea deslipi inima națiunii noastre, stăruind ca și până acum, în interesul păcii generale, da păstrarea unor ho­tare pentru care am sacrificat floarea unor generații. (Aplauze pe băncile Partidului Național-Liberal și ale Par­tidului Național-Liberal de sub condu­cerea d-lui Gh. Brătianu). Adâncirea alianțelor și prieteniilor României, până azi simple acte diplo­matice sau convenții militare, peste toate straturile națiunii pentru ca în toate domeniile schimbul de influențe și întregirile economice să dea una din cele mai solide case ale acestei păci spri­jinite pe câtă dreptate națională se poate stabili în haosul moștenirilor is-

Next