Munca, martie 1953 (Anul 9, nr. 1675-1702)
1953-03-01 / nr. 1675
i Congresul Sindicatelor trebue să determine o cotitură a muncii în rândurile femeilor Una din problemele de mare însemnătate discutate la cel de-al III-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R., a fost aceea a atragerii unui număr cât mai mare de femei în producție, a ridicării nivelului lor politic, ideologic și profesional, a promovării lor cu curaj în munci de răspundere. Organizațiile sindicale din țara noastră, desfășurându-și activitatea sub conducerea partidului, au dat o deosebită atenție muncii femeilor, obținând succese importante în această direcție. O dovadă grăitoare a fost participarea unui mare număr de femei ca delegați și invitați la cel de-al III- lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. precum și alegerea unora din ele în Consiliul Central al Sindicatelor. Delegatele la Congres au vorbit despre munca rodnică a femeilor din țara noastră, despre succesele obținute de ele în diferite domenii de activitate. Aici s’a desprins și mai clar ce loc însemnat ocupă femeile în viața politică și economică a statului, posibilitățile lor de muncă fiind un izvor nesecat de forță în lupta pentru construirea socialismului. Luând cuvântul la Congres, tovarășa Florica Meștera de la Depoul C.F.R.-Ploești, prima femeie mecanic de locomotivă din țară, a subliniat deosebita grijă pe care o poartă regimul nostru democrat-popular femeilor. Ea s-a angajat să-și îngrijească cu drag locomotiva pentru a obține succese tot mai mari. Stahanovista Morar Elisabeta de la fabrica „Teba“-Arad, a arătat realizările frumoase în producție obținute de brigăzile de femei din întreprinderea unde lucrează. Ea a cerut Congresului să traseze ca sarcină Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Industria Ușoară, studierea temeinică a normelor științifice, a căror aplicare pe scară cât mai largă va duce la sporirea producției și a productivității muncii, la îmbunătățirea calității produselor, scăderea prețului de cost, și deci, la ridicarea nivelului de trai al muncitorilor. In cuvântul lor delegatele au vorbit cu entuziasm despre rodul sporit al muncii după metodele sovietice. Tovarășa Miziligeanu Elena, de pildă, președinta comitetului de întreprindere de la „Pavel Tcacenco“ din București, a arătat că aci a existat o atentă preocupare pentru aplicarea metodelor stahanoviștilor sovietici printre care Ciurchih, Cotlear, Jandarova și altele. Acest fapt a dus la obținerea unor însemnate succese în producție, de către unele muncitoare cum sunt: stahanovistele Anastasia Vasilescu, Sultana Tadea, Maria Iliescu etc. Din discuțiile delegaților la Congres s’a desprins necesitatea atragerii unui mare număr de femei în producție, ca sprijin important în lupta pentru construirea socialismului. In țara noastră promovarea în muncă a femeilor este o problemă de stat. In Hotărîrea C.C. al P.M.R. din Martie 1950 în legătură cu Ziua Internațională a Femeii se spune: „Partidul Muncitoresc Român, urmând învățăturile lui Lenin și Stalin despre rolul femeilor în lupta clasei muncitoare, a promovat și promovează femeile în toate domeniile vieții economice, politice și sociale, considerând aceasta ca o condiție în opera de construire a socialismului“. Clasa muncitoare din țara noastră, sub conducerea partidului, a obținut importante succese în această direcție. Au fost semnat atrase un înnumăr de femei în producție, multe au fost calificate sau și-au ridicat calificarea. In Marea Adunare Națională sunt 66 femei deputați. Numai în industria ușoară avem peste 40 femei directori de întreprinderi care gospodăresc cu grijă bunurile poporului și se ocupă atent de îmbunătățirea vieții muncitorilor, — așa cum e, de pildă, tovarășa Iliescu Maria, directoarea fabricii „Bela Brainer“ din București. La Ministerul Industriei Ușoare sunt trei femei directori generali care conduc importante sectoare ale ministerului. Deasemeni avem femei în munci sindicale, în Consiliul Central al Sindicatelor, în comitetele regionale, raionale, de întreprindere, de secție, în grupele sindicale. Numai în organele sindicale din industria ușoară activează peste 24.000 femei, așa cum sunt tovarășele Sârbu Elisabeta, președinta comitetului sindical regional Sibiu, Miziligeanu Elena, președinta comitetului de întreprindere de la fabrica „Pavel Tcacenco“-București, Toth Irina, organizator al grupei a II-a sindicale de la „Partizanul Roșu“-Orașul Stalin, care muncesc cu drag pe tărâmul sindical. ■In țara noastră multe femei se mândresc cu înaltul titlu de stahinovist. Cu toate succesele însemnate obținute în atragerea și promovarea femeilor în muncă, sunt încă serioase lipsuri în această privință. La Congres a reeșit că unele Comitete Centrale ale sindicatelor nu au avut ca preocupare de seamă desfășurarea unei munci permanente în rândurile femeilor. Nu s’a dus o muncă politică temeinică pentru ridicarea lor ideologică și culturală. S’au manifestat lipsuri și în ce privește calificarea femeilor și promovarea lor cu curaj în posturi de răspundere în diferite sectoare de activitate. Asemenea lipsuri și altele privind această problemă, au avut și C.C. al fostei Uniuni a sindicatelor din Transporturi și Comunicații, C.C. al fostei Uniuni a Sindicatelor din Metalurgie, Mine Feroase și Neferoase, etc. Unele organe administrative și sindicale au neglijat în mod condamnabil urmărirea rezultatelor obținute în producție de către femei și stimularea lor. Astfel, conducerea și comitetul de întreprindere de la „Țesătoriilor Reunite“ unitatea nr. 2, au procedat cu totul nejust confirmând stahanoviști numai bărbați, deși numărul femeilor care muncesc în această fabrică este de trei ori mai mare decât al bărbaților și în rândurile lor sunt elemente care merită a purta titlul de stahanovist. Deasemeni, s-au manifestat lipsuri serioase în preocuparea față de femei, față de promovarea lor, la întreprinderile „Flacăra Roșie“-București, „Vitrometan“-Mediaș și altele. Pentru această situație este vinovat și C.C.al fostei Uniuni a muncitorilor din industria ușoară, C.C. al Sindicatului nostru învățând din lucrările Congresului va trebui să pornească cu hotărîre la lichidarea acestor lipsuri. Suntem în preajma zilei de 8 Martie, „Ziua Internațională a Femeii“. In cinstea acestei zile să luptăm pentru atragerea unui număr cât mai mare de femei în producție, pentru promovarea lor în munci de răspundere — sarcină importantă pusă de cel de-al IlI-lea Congres al Sindicatelor din Republica Populară Română, de MARIA MORARU președinte al C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Industria Ușoară — ★ — VTATA SINDICATS NI. T8Y5 In întâmpinarea zilei ----- de 8 Martie ---- Rodnică activitate BOTOȘANI. — In cinstea zilei de 8 Martie, ufederistele din orașul și raionul Botoșani desfășoară o rodnică activitate. Brigada de femei „8 Martie“ de la fabrica de confecții și tricotaje „Republica“ a depășit planul pe luna Februarie cu 152 la sută. Printre fruntașele în producție care s’au distins în mod deosebit se numără Maria Iftimie și Elena Ate soaie. Aplicând inițiativa Elenei Chișin, brigada stahanovista condusă de Maria Roșu de la uzinele textile „Moldova" dă produse de primă calitate. Deosebit de aceasta, 520 îndrumătoare sprijină efectiv campania însămânțărilor de primăvară. In comuna Vălușeni, 9 îndrumătoare au înmânat planurile de cultură, în timp ce îndrumătoarele din comuna Bucecea au organizat în casele lor centre de germinație. Cu prilejul celor 8 consfătuiri care au avut loc în cadrul gospodăriilor agricole colective s’a discutat despre rolul femeii în dezvoltarea și întărirea gospodăriei agricole colective. Femeile din acest raion depun și o rodnică activitate culturală. Organizarea celor 190 grupe de citit la sate, la care participă aproape 2.000 de femei, contribue la ridicarea nivelului lor cultural, la alungarea misticismului și obscurantismului din sate. Antrenate text mai mul în munca obștească, peste 1.800 de femei au prestat la sate 8.768 de muncă voluntară pentru îngrijirea școlilor, căminelor culturale, spitalelor, cooperativelor, iar 1.200 de femei muncesc în 384 echipe în domeniul social-sanitar. Pentru ocrotirea mamei și a copilului în raionul Botoșani funcționează casa copilului unde sunt îngrijiți peste 100 de copii. La căminul de zi al uzinelor textile „Moldova“ și la căminele de zi din cartierul Gării și Tudor Vladimirescu, copiii oamenilor muncii se bucură de o educație și îngrijire deosebite. In vederea dezvoltării cunoștințelor sanitare în rândurile femeilor-mame, în sectorul U.F.D.R. „7 Noembrie“ funcționează „școala mamei“ frecventată de 80 de femei. Numai produse de calitatea I-a IAȘI (dela corespondentul nostru). In lupta pentru extinderea pe scară largă a inițiativei stahanovistei Elena Chișiu, întrecerea socialistă ia un avânt sporit la fabrica „Țesătura Mași. Succese importante a înregistrat colectivul de la filatură în perioada 1-17 Februarie. Astfel, stahanovista Maria Soroceanu și fruntașa în producție Maria Ocilenko au dat fire numai de calitatea I-a, iar tovarășa Angela Cristea a obținut semi-tort exclusiv de calitatea I-a. Deasemeni, țesătoarea stahanovista Ioana Rusu, pe lângă faptul că a dat în 17 zile 161 metri de pânză peste plan, întreaga producție a fost de calitate superioară. Rezultate frumoase a dobândit tânăra țesătoare Geta Opriș, care și-a depășit planul pe această perioadă cu 265 metri de pânză de cea mai bună calitate. Creșterea de noi cadre profesionale pentru cincinal este o importantă problemă de stat. Stahanoviștii și fruntașii în producție stau în primele rânduri ale luptei pentru ridicarea de cadre bine calificate, în clișeu : stahanovistul Ghiulea Pascale, de la uzinele „Vasile Roaită" din Capitală, dând explicații tehnice tovarășei Elena Drăgan pe care o califică în mer seria de strungar. (Foto Albescu) Ridicarea calificării femeilor muncitoare» o sarcină de mare importanță ANDREIANA MARIA stahanovistă la F.R.B. — ★ — de-al IlI-lea Un bogat izvor de învățăminte a fost și pentru noi, muncitoarele dela „Filatura Românească de Bumbac”, lucrările celui Congres al Sindicatelor. Probleme nenumărate și importante au fost desbătute la Congres și printre acestea și aceea cu privire la ridicarea calificării femeii. In această direcție am avut și noi o serie de realizări. Fiind sprijinite îndeaproape de maiștri ca tovarășii Mârzea Gheorghe, Pavel Dumitru, șef de secție, Cohcl Silviu și alții, precum și de comitetul nostru de întreprindere, multe muncitoare și-au putut ridica calificarea. Așa, de pildă, în cursul anului 1952, datorită școlilor de calificare și sprijinului arătat mai sus, 41 muncitoare au putut ocupa munci care cer o calificare superioară, iar în cinstea Congresului, alte 14 tovarășe au fost ridicate în astfel de munci. Printre acestea se numără și Sandu Gheorghița, care azi lucrează ca maistoriță la Preparație, Vintilă Vasilica, la fel maistoriță, Irimașcu Domnica, președinta comitetului nostru de întreprindere și altele. Acestea îndeplinesc cu cinste sarcinile ce le stau în față, dovedind că femeile în R.P.R. iau parte direct la construirea noii orânduiri, lucrând în diferite domenii de activitate, spulberând astfel concepția burgheză de subapreciere a capacității femeilor. Tocmai de aceea Congresul Sindicatelor a trasat ca sarcină comitetelor de întreprindere să se ocupe intens de ridicarea femeilor în munci care cer o calificare superioară. Im cursul anului 1952 s’au calificat la noi în fabrică prin școlile de calificare sute de muncitori, dintre care circa 100 sunt femei. Anul acesta, noi am luptat ca planul de calificare să fie depășit. Astfel, printr-o muncă temeinică de lămurire, frecvența la aceste școli s'a îmbunătățit, azi cursurile de gradul I, II și III fiind urmate de 128 tovarăși. Peste câteva zile se va deschide și școala de stahanaviști. Tot pe baza învățămintelor Congresului Sindicatelor, comitetul nostru de întreprindere a pornit o acțiune temeinică pentru antrenarea muncitoarelor calificate în munca de calificare a celor nou venite în fabrică. La fiecare ring sau flayer vezi acum câte o muncitoare nouă care învață meseria. Eu, de exemplu, o calific ca filatoare pe tovarășa Lupescu Lucia. In scurt timp, aceste muncitoare vor putea lucra singure, contribuind astfel în mai mare măsură la îndeplinirea planului: înainte, noile venite în fabrică erau puse să lucreze direct la levată. Necunoscând meseria, pe lângă că dăunau muncii noastre prin proasta calitate a lucrului, dar după puțin timp, văzând că nu progresează, plecau producând o continuă fluctuație în întreprindere. Aceasta era o mare lipsă a conducerii și a comitetului nostru de întreprindere, lipsă care, însă, in prezent e pe cale de lichidare. O altă deficiență serioasă în munca conducerii și a comitetului de întreprindere, care persistă și azi, este aceea că se preocupă prea puțin de ridicarea de noi stahanoviști. Noi avem acum 46 stahanoviști confirmați. Numărul lor, însă, ar putea fi mai mare dacă comitetul de întreprindere s’ar îngriji să-i confirme la timp. Eu sunt sigură că muncitoare fruntașe cum sunt: Juncan Florica, Ariton Marin, Diiaconu Elilsabeta, Obeadă Vlaga, care în permanență își îmbogățesc cunoștințele tehnice, supraindeplinesc sarcinile de plan, iar realizările obținute constituie pentru ele puncte de plecare pentru obținerea unor realizări și mai mari, ar putea sta cu cinste în rândurile stahanoviștilor. Pentru înlăturarea acestor lipsuri, conducerea și comitetul nostru de întreprindere trebue să lupte cu multă hotărîre. Având zi de zi călăuză în munca noastră lucrările Congresului al IlI-lea al Sindicatelor, înlăturând lipsurile, vom izbuti să imprimăm un nou avânt luptei pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani. Să învățăm din experiența sovietică Nina Iușina—inovator în cel de-al V-lea cincinal In secția inundată de lumina soarelui, domnește un sgomot uniform. In fața unuia dintre strunguri stă o fată scundă, drăgălașă, îmbrăcată într’o salopetă neagră. Ochii ei mari și expresivi urmăreasc cu atenție cuțitul de sub care sboară spiralele de span. Tânăra scoate cu dibăcie din mașină piesa prelucrată și cu o mișcare precisă a mâinilor, fixează un nou semifabricat. Urmărind munca fetei, înțelegi că în fața ta se află un mare maestru în meseria sa. Portretul tinerei muncitoare poate fi văzut în paginile ziarelor și revistelor sovietice, despre dânsa se vorbește la radio, în cadrul adunărilor, la consfătuirile muncitorești. Aceasta este Nina Iușina, strungar la uzina de construcții de mașini-unelte „Crasnâi Proletari“ din Moscova, inițiatoarea întrecerii socialiste pentru reducerea ciclului de producție la fiecare operație. Noțiunea de ciclu de producție cuprinde un anumit complex de operațiuni necesare pentru fabricarea unui produs. Durata ciclului depinde în special de trei factori: de timpul necesar pentru prelucrarea piesei și pentru verificarea calității ei, de timpul necesar pentru transportarea piesei în cadrul secției și uzinei și, în sfârșit, de timpul cât piesa stă până a fi prelucrată. „Cum poate fi redusă durata ciclului de producție? Dacă s’ar realiza s’ar putea da mai multă producție, aceasta mai multe mașini-unelte cu o înaltă productivitate, care sunt atât de necesare industriei mereu crescânde a Țării Sovietice”. Aceste gânduri nu o părăseau pe Nina Iușina — organizatorul de corzi-somol al unui schimb din secția Mecanică nr. 1, ca de ANDREI BATURIN . le-a împărtășit prietenei sale, comsomolista Anastasia Maliutina, care lucrează la strungul vecin. Tinerele au hotărît că: „trebue redus timpul de prelucrare a piesei, iar pentru aceasta trebuesc căutate mereu cele mai raționale procedee de lucru, trebue perfecționat procesul muncii“. Tinerele patriote au venit în cadrul ședinței de secție, iar apoi în aceea a uzinei cu următoarea propunere: „Să se înceapă întrecerea socialistă pentru reducerea duratei ciclului de producție la fiecare operație, pentru sporirea producției“. Inițiativa lor a fost îmbrățișată de întregul colectiv de la „Crasnâi Proletari”. In fruntea întrecerii s’au situat comuniștii și comsomoliștii, care dau pilde de muncă stahanovistă creatoare, constituind un exemplu pentru ceilalți muncitori. Nina Iușina a făcut la strungul ei peste zece inovații, care i-au permis să reducă cu mult timpul de fabricare a pieselor. In ce constau aceste inovații? In primul rând, rușina a folosit posibilitățile maximale ale strungului său, sporind în măsură însemnată viteza de tăiere a metalului. Productivitatea strungului a crescut mult, iar timpul necesar pentru prelucrarea fiecărei piese s’a redus simțitor. Stahanovista nu s’a limitat la aceasta. Ea a mers mai departe, hotărîtă să reducă durata ciclului de prelucrare a pieselor la strungul ei, prin economisirea de timp la operațiile auxiliare. Elaborând o geometrie nouă a cuțitelor, Nina Iușina a prelungit timpul lor de tăiere. Datorită acestui fapt s-a redus timpul auxiliar, deoarece cuțitul era înlocuit mai rar. In afară de aceasta, stahanovista are la îndemână întotdeauna o rezervă de cuțite necesare aranjate într-o ordine anumită pe o etajeră specială. Străduindu-se să reducă la maximum timpul de prelucrare a pieselor Nina rașina a făcut serie de perfecționări tehnice la strungul ei. De exemplu, înainte, pârghia pentru mașina-unealtă „la-62” era fixată la strungul Ninei Iușina cu două piulițe. Pentru executarea acestei operații era nevoie de cel puțin două minute. Muncitoarea a hotărît să schimbe construcția dispozitivului de fixare, astfel ca să poată fixa piesa cu o singură piuliță. In realizarea acestei idei, rușina a fost ajutată mult de constructorul Lidia Skiliana și de tehnologul secției, Lidia Fomiceva. Ca urmare, timpul necesar pentru fixarea piesei s-a redus până la 30 secunde, adică de patru ori. In decursul unui schimb, rușina a dat 200 de piese în loc de 150. Mari succese a înregistrat tânăra stahanovistă și în ceea ce privește sfredelirea. La sfredelirea găurilor în pârghii, rușina a folosit un sfredel cu o placă de podedit, în loc de plăcile din oțel special care se utilizau înainte. Datorita acestui lucru, sfredelul a funcționat în decurs de câteva schimburi fără a fi nevoie de a-1 ascuți. Viteza de sfredelire a crescut de peste două ori. Astfel, Nina Iușina a economisit la prelucrarea fiecărei piese 1-2 minute lucru, ceea ce pare neînsemnat la prima vedere. Dar într’un singur schimb, sute de piese au părăsit strungul ei. Din minute economisite s’au făcut ore. Aceasta a permis stahanovistei inovatoare să dea de 2-3 ori mai multe piese decât prevedea norma și să economisească 600 ruble la cheltuelile de regie. In anul 1952, Nina Iușina a dat două norme anuale și lucrează acum în contul celui de-al patrulea an din al V-lea cincinal. Cu multe perfecționări a venit și Maliutina, care a obținut, de asemenea, însemnate succese în producție. Inițiativa patriotică a Ninei Iușina și a Anastasiei Maliutina e îmbrățișată de întregul colectiv al uzinei „Crasnâi Proletari”. Mișcarea inovatorilor crește. Ea a cuprins toate secțiile uzinei. Colectivul de la „Crasnâi Proletari” caută cu perseverență rezerve nefolosite, străduindu-se să îndeplinească înainte de termen sarcinile ce-i revin din al V-lea cincinal. Munca creatoare a muncitorilor de la „Crasnâi Proletari” dă roade minunate. De exemplu, în secția Mecanică nr. 1, ciclul producției s-a redus la sfârșitul anului trecut cu aproape jumătate față de începutul aceluiaș an. Fără a lărgi suprafața de producție, fără a spori parcul de mașini-unelte și fără a mări efectivul muncitorilor, secția a început să dea la sfârșitul anului 1952 cu 14 la sută mai multă producție decât în 1951. La 4 Decembrie 1952, secția Mecanică a îndeplinit înainte de termen programul de producție anual și a dat peste plan până la sfârșitul anului, 150 Serii complecte de piese pentru mașini-unelte de tăiat metal. Nina Iușina și Anastasia Maliutina primesc multe scrisori de la oameni din toate colțurile întinsei Țări Sovietice. In aceste scrisori, muncitorii din alte întreprinderi îi roagă pe inovatori să le povestească despre succesele lor, să le împărtășească experiența lor în lupta pentru reducerea ciclului de producție. Inițiativa tinerelor stahanoviste de la uzina „Crasnâi Proletari” se extinde tot mai mult în uzinele și fabricile din U.R.S.S. In creșterea rapidă a mișcării pentru reducerea duratei ciclului de producție se oglindește cointeresarea muncitorilor sovietici în rezultatele muncii lor, năzuința de a lucra mai productiv, pentru a da țării mai multe produse, pentru a îndeplini cu succes cel de-a V-lea plan cincinal. Această cointeresare este firească. Tot ce se produce în U.R.S.S. aparține poporului și este folosit în interesul său. Oamenii muncii din Țara Sovietică văd rezultatele muncii lor creatoare iar bunăstarea lor crește mereu. Nina Iușina aparține tinerei generații a clasei muncitoare din U.R.S.S. Ea a venit la uzina în anul 1946, imediat după ce a terminat școala de meserii. Vastele cunoștințe tehnice primite la școală, atenția și ajutorul de zi cu zi al colectivului, au permis tinerei muncitoare să-și însușească repede meseria complicată de strungar. După câteva luni, rușina a început să depășească normele. Tânăra stahanovistă învață cu perseverență, își îmbogățește zi de zi cunoștințele. Acum ea se pregătește să intre la școala medie tehnică de construcții de mașiniunelte. Nina Iușina citește mult, merge des la teatru, vizitează expoziții de artă. Se pricepe la muzică, pictură, literatură... Ea face parte din acea categorie numeroasă de muncitori stahanoviști sovietici al căror nivel tehnic și cultural se apropie de acela al Inginerilor și tehnicienilor. Strungarul Nina Iușina (centru) arată tinerilor stahanoviști L. Șuvalov și A. Markina procedeele de prelucrare rapidă a pieselor. ------------ Foileton -----------„Metodă“ de calificare Nu este mult timp de când la colțul roșu al uzinelor „Strungul“ Orașul Stalin au fost premiate câteva tovarășe care au absolvit cursul de calificare. Deasemeni au primit premii în bani și instructorii lor adică tovarășele Marcu Melania, Gasbeth Laura și Cene Iuliana. Toate aceste ar fi bune, dar să vedem cum s’au petrecut lucrurile în realitate. Cu câtva timp în urmă, conducerea tehnico-administrativă a secției Turnătorie, fără știrea comitetului de întreprindere, a încheiat din birou câteva contracte de calificare la locul de muncă. Așa s’a făcut că Frigătoare Elena, Turdă Maria și Bálint Elisabeta s’au pomenit mutate de la locurile lor de muncă la altele noi, pentru calificare, în timp ce tovarășele care fuseseră trecute în contract ca instructoare se aflau la o distanță de aproape 100 de metri de cele pe care urma să le califice. Mai târziu, instructoarele nici nu au lucrat în acelaș schimb cu elevele lor. Timpul a trecut. Cu două săptămâni înainte de împlinirea termenului de calificare, tovarășul inginer Tiron a întrebat pe eleve: — Ei, tovarășe, cum merge cu Instructorii ? — Dar nici nu cunoaștem, tovarășe Inginer. — Cum se poate ? De ce nu v’ați interesat la maistrul vostru, la tovarășul Samojilă Nicolae ? Ducându-se la maistru, cele trei muncitoare au aflat cine le instruește. Au aut însă posibilitatea să-și cunoască mai bine „instructorii“ cu ocazia premierii lor pentru munca depusă... Această nouă „metodă“ de calificare are la bază niște obiceiuri vechi de favoritism și birocrație. Deși maistrul Samoilă Nicolae a fost criticat de muncitori în nenumărate rânduri pentru favoritism, până în prezent el tot nu s’a lecuit. Acest lucru ni-l dovedește premierea „instructoarelor“ Marcu Melania, Gusbeth Laura și Cene Iuliana, protejatele care au căpătat premii pentru merite ce nici pe departe nu le-am avut. Comitetul de întreprindere și conducerea tehnico-administrativă trebue să pună capăt odată pentru totdeauna unor astfel de obiceiuri nesănătoase și să facă o cotitură serioasă în problema calificării femeilor. ROZA GOEBEL corespondent voluntar SFATURI Supă de mazăre uscată. Se pune mazărea la muiat de ou seară. A doua zi, schimbăm apa și punem mazărea la fiert. Se prăjesc în grăsime: morcovi, pătrunjel, ceapă și puțină slănină fiartă, toate tăiate mărunt; apoi le fierbem bine, împreună cu mazărea. Apoi, se trece totul prin sită și se subțiază după gust. Lăsăm supa să mai fiarbă puțin, adăugându-i unt proaspăt. Se servește cu bucățele de pâine prăjită. Castraveți cu carne de gâscă. Se taie bucățile de carne de măsură potrivită. Se rumenesc în untură, se toarnă câte puțină apă și se lasă să fiarbă înăbușit, ca să se frăgezească. Rumenim o lingură de făină în untură, adăugăm o ceapă tăiată mărunt și când e rumenită și ceapa, se stinge totul cu apă. Se toarnă sosul peste bucățile de gâscă. Castraveții acri se spală, se curăță de coajă și se taie în bucăți potrivit de mari. Se pun în cratiță să fiarbă împreună cu carnea de gâscă. Se adaugă puțin bulion, se potrivește la sare și se lasă să fiarbă până se înmoaie castraveții iar sosul e destul de scăzut. Foi de plăcintă. Se frământă un aluat din */1 kg. făină, 3 linguri untdelemn, o linguriță sare și o ceașcă de apă caldă. Se frământă bine până face bășici, căutând să fie mai mult moale, și adăugăm puțin câte puțin apă caldă, dacă e nevoie. Se lasă aluatul vreo 10 minute la loc cald, bine acoperit. Se întinde o foaie cu vergeaua și se lasă să stea puțin. Pe masa de bucătărie se așează o față de masă curată, se presară cu făină, se pune foaia de aluat și, cu multă grijă, se întinde de jur împrejur, până ce devine subțire cât foița de țigară. Se lasă puțin să se usuce, apoi se întrebuințează. Plăcintă cu carne. Se taie foile în bucăți de mărimea tăvii în care se coace plăcinta. Se face o umplutură de carne în felul următor: se trece carnea prin mașina de tocat și se rumenește în untură, turnând și câte puțină apă, ca să nu se usuce. Se adaugă 2 ouă, puțină smântână și sare după gust. Se unge tava cu unt și se așează în ea 4—5 foi de plăcintă, unse între ele cu unt, apoi carnea preparată, care se întinde uniform. Deasupra se pune iar un strat de foi, care se stropesc la fel cu grăsime și se pune totul la cuptor până se rumenește. Se servește caldă. -