Munca, martie 1954 (Anul 10, nr. 1984-2009)
1954-03-02 / nr. 1984
i Deficienţe în organizarea reparaţiilor maşinilor agricole se mai desparte puţin timp de începerea lucrărilor agricole de primăvară. Terminarea grabnică a reparaţiilor pe care le necesită parcul nostru de tractoare şi maşini agricole, destituie în prezent principala sarcină, de îndeplinirea căreia depinde în mare măsură începerea la vreme şi desfăşurarea în bune condiţiuni a acestor lucrări. Ieşind pe teren din primele zile ale primăverii cu toate tractoarele şi maşinile agricole şi avînd asigurată funcţionarea lor neîntreruptă, vom putea executa fără nici o întîrziere volumul mare de lucrări prevăzut pentru campania din primăvara acestui an. Din informaţiile primite de la unii corespondenţi ai ziarului nostru reiese clar că la acele S.M.T.-uri, Centre mecanice şi G.A.S.-uri unde procesul de reparaţii a tractoarelor a fost temeinic organizat, unde mecanizatorii au avut asigurate condiţii bune în vederea aplicării metodelor înaintate de lucru şi desfăşurării largi a întrecerii socialiste, greutăţile, ivite au fost înlăturate, iar rezultatele obţinute fac cinste colectivelor respective. Un exemplu în această direcţie ni-l oferă S.M.T.Bărcăneşti din regiunea Ploieşti. Aci întreg colectivul de muncă şi-a concentrat eforturile spre lucrările legate de buna pregătire a campaniei de primăvară, punînd pe primul plan repararea şi revizuirea tractoarelor şi maşinilor agricole. In acest scop, s-au creat condiţiile tehnico-organizatorice menite să asigure desfăşurarea ritmică şi la nivelul tehnic corespunzător a lucrărilor de reparaţii. Astfel, atelierele au fost amenajate şi dotate din timp cu sculele necesare. Cunoscîndu-se precis gradul de uzură al tractoarelor s-au luat măsuri pentru procurarea pieselor de schimb. Procesul de revizuire şi reparare a utilajului a fost organizat după metoda pe ansamble şi subansamble, formîndu-se în acest scop 13 posturi de lucru, în conducerea cărora au fost repartizaţi cei mai buni mecanici şi tractorişti, întrecerea socialistă la baza căreia au stat obiective concrete, s-a dovedit a fi o puternică forţă mobilizatoare ■ a eforturilor mecanizatorilor în vederea grăbirii lucrărilor de reparaţii. Prin stră-duinţa depusă de muncitori şi tehnicieni, angajamentele luate au fost nu numai îndeplinite, ci şi depăşite. Astfel, la data de 20 februarie s-a terminat aici complect , repararea şi revizuirea tractoarelor şi maşinilor agricole planificate, inclusiv a celor repartizate a fi reparate de Centrul mecanic. Există însă o serie de unităţi agricole de de stat unde reparaţiile stat mult rămase în urmă. In această situaţie se găseşte, de pildă, S.M.T. Luduş — regiunea Cluj, unde reparaţiile se desfăşoară neîngăduit de încet. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere nu se îngrijesc ca muncitorii să aibă condiţii bune de muncă şi de trai. Astfel, atelierele iu stat amenajate pentru lucrări de reparaţii, le lipsesc o serie de scule foarte necesare şi n-au căldură. In loc să lupte cu hotărîre pentru a învinge greutăţile şi pentru a asigura desfăşurarea normală a reparaţiilor, conducerea acestei staţiuni caută să-şi ascundă nepriceperea în organizarea muncii şi lipsa de răspundere sub paravanul „cauzelor obiective“. De slabă organizare a muncii a dat dovadă şi conducerea S.M.T.-ului Turnişor- Sibiu. In atelierul de reparaţii de aici nu există rînduială, piesele de tractor sunt împrăştiate peste tot, ceea ce împiedică desfăşurarea ritmidă a lucrărilor, cu toate că ele sunt organizate după metoda pe ansamble. Centrul mecanic Timişoara, deşi are create condiţii de muncă din cele mai bune, totuşi se numără printre unităţile codaşe. El nu a realizat din planul de reparaţii a motoarelor KD, 35 decit 10 la sută până la data de 26 februarie a.c., iar din planul total doar 27%. Utilajul perfecţionat cu care este dotata această unitate nu este folosit din plin. Multe strunguri stat neîntrebuinţate din cauza defectuoasei planificări a lucrărilor în atelier. Deficienţe serioase în ce priveşte desfăşurarea muncii de reparaţii există şi la S.M.T.-urile Videle, Ciorogîrla şi Vânătorii Mici din regiunea Bucureşti. La Videle, de pildă, la 15 februarie nu era reparat complect nici un tractor, deşi au existat posibilităţi ca pînă la această dată să fie puse la punct toate tractoarele şi maşinile agricole planificate. Conducerea motivează această rămînere în urmă prin lipsa pieselor de schimb. Realitatea este însă alta. Multe din aceste piese se găseau la depozitul de aprovizionare, însă nimeni nu s-a învrednicit să le ridice la timp. Fără îndoială că lipsurile de se constată la unele S.M.T.-uri în desfăşurarea lucrărilor de reparaţii se datoresc şi slabei munci de îndrumare şi control dusă de serviciile regionale S.M.T. Aşa, de exemplu, Serviciul regional S.M.T.-Craiova nu urmăreşte îndeaproape mersul lucrărilor de reparaţii la unităţile din raza sa, pentru a şti care stau deficienţele în organizarea muncii şi pentru a acorda sprijinul şi îndrumarea necesară. Aceasta a făcut că acest serviciu să nu cunoască necesităţile reale ale unor S.M.T.-uri la ce priveşte aprovizionarea cu piese de schimb şi ca atare să nu poată lua din timp măsuri pentru repartizarea justă a acestora. Aşa se explică de ce S.M.T.-Bîrca şi-a putut face stocuri de piese, în timp ce în alte unităţi lucrările de reparaţii sunt mult frînate din cauza lipsei unor piese de schimb. Este greşită şi profund dăunătoare concepţia tehnicienilor acestui serviciu regional care cred ca prelungirea iernii vine în ajutorul celor ce au întîrziat reparaţiile. Pornind de la acest „principiu“ ei se consolează şi răspund cu multă seninătate că „mai este destul timp pînă la primăvară“. Comitetele de întreprindere îşi au partea lor de vină pentru rămînerea în urmă a reparaţiilor în unele S.M.T.-uri şi Centre mecanice. Ele n-au organizat temeinic întrecerea socialistă, pentru a mobiliza cu ajutorul ei eforturile oamenilor în vederea grăbirii lucrărilor. La Centrul mecanic Timişoara întrecerea socialistă e organizată formal, birocratic, fără obiective şi angajamente concrete. Strungarul Bias Alexandru, de pildă, s-a angajat „să vină regulat la serviciu şi să facă curăţenie la locul de muncă“. Nici urmărirea zilnică a rezultatelor obţinute de muncitori in producţie nu a constituit o preocupare pentru comitetul de întreprindere. Metodele bune de muncă ale unora un stat popularizate spre a fi însuşite de alţii. Timpul nu aşteaptă. De aceea, unităţile codaşe sunt datoare să mobilizeze toate forţele pentru a recupera vremea pierdută şi a termina fără întîrziere repararea tuturor tractoarelor, maşinilor şi uneltelor agricole. Accelerarea ritmului lucrărilor nu trebuie să fie făcută însă în detrimentul calităţii. Comisiile de recepţionare au sarcina de mare răspundere, de a controla atent cum s-au făcut reparaţiile şi de a lua măsuri pentru ca fiecare tractor şi maşină reparată să poată funcţiona perfect. Comitetele de întreprindere trebuie să folosească acţiunea de pregătire şi desfăşurare a alegerilor organelor sindicale pentru mobilizarea tractoriştilor la întrecerea socialistă, pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, pentru ridicarea nivelului tehnic al reparaţiilor şi terminarea lor cît mai grabnică. ŞT. DUMITRESCUl Ministerul Culturii face cunoscut că Expoziţia Anuală de Stat a Artelor Plastice de la Muzeul de Artă al R.P.R., din Piaţa Republicii va rămîne deschisă pînă la 1 aprilie 1954. Miercuri 3 martie va avea loc la Teatrul de Stat de Operetă premiera operetei „Culegătorii de stele“ de Paul Mihail Ionescu şi Bogdan Căuş, muzica de Florin Comişel. Este a treia operetă originală pe care o prezintă Teatrul de Operetă în decurs de trei ani. Acţiunea operetei „Culegătorii de stele“ se petrece pe şantierul de construcţie al unei termo-centrale şi înfăţişează dragostea de muncă şi de viaţă a unor tineri muncitori. Opereta „Culegătorii de stele“ este interpretată de: Petre Valentin, Getta Mara, Gabriel Gheorghiu, Lia Turovschi, Bimbo Mărculescu, Cella Tănăsescu, V. Chirideanu, Nae Roman, C. Pîrîu, Nelu Marinescu, Dem. Hagiac, George Groner, T. Buiachi, Iordănescu-Bruno, Ionescu-Dodo, Beno Verea, El. Zamora, N. Cenan, Cezar Ionescu şi alţii. Direcţia de scenă o semnează N. Kiriţescu, decorurile Lebas, iar conducerea muzicală aparţine lui Liviu Kavassi. (Agerpres). Marti 2 martie 1954 — Nr 1984 Dările de seamă şi alegerea organelor sindicale O alegere a cărei organizare nu poate servi drept model La Adunarea generală a grupei a IV-a ,3e TMla secţia montaj, este prima care deschide campania alegerii organelor sindicale la întreprinderea „Rákosi Mátyás“. La această adunare participă întregul activ sindical din întreprindere, spre a studia experienţa celei dinţii alegeri în grupă. Adunarea a început. Organizatorul grupei, tovarăşul Neagu Ion, dă citire, dării de seamă. Intr-un colţ, un muncitor îşi exprimă nedumerirea către vecinul său ,iar pentru ce, oare, n-o fi pus la vot tovarăşul Henman Andreescu (preşedintele prezidiului) ordinea de zi?“ După ce organizatorul de grupă a terminat citirea dării de seamă, conform regulelor obişnuite, preşedintele prezidiului adunării a invitat pe membrii grupei să pună întrebări în legătură cu darea de seamă şi să se înscrie la discuţii. Atît întrebările muncitorilor, cit şi discuţiile pe care le-au dus in jurul dării de seamă, au scos în relief cîteva fapte foarte însemnate, cu privire la activitatea sindicală desfăşurată în grupa lor. Discuţiile purtate au arătat interesul deosebit cu care oamenii s-au pregătit pentru alegeri, dorinţa fiecăruia de a-şi aduce contribuţia la întărirea muncii sindicale a grupei. Mulţi dintre vorbitori au arătat că darea de seamă n-a izbutit să redea mai deloc viaţa bogată, plină de fapte însemnate, a acestui mic dar închegat şi puternic colectiv. Ei au adus completări însemnate şi esenţiale dării de seamă, arattad, cu exemple grăitoare, dragostea şi avântul cu care colectivul grupei răspunde la sarcinile puse de partid în faţa clasei muncitoare pentru sporirea producţiei şi creşterea productivităţii muncii. Ei au arătat rezulta t©le frumoase dobândite şi în ce priveşte munca cultural-educativă din grupă. Exigenţa membrilor grupei faţă de darea de seamă este pe deplin justificată. In grupa a IV-a de la secţia montaj există un mare număr de fruntaşi în producţie. Ar fi fost firesc şi necesar, atît pentru membrii grupei, cît şi pentru activul sindical care a participat, ca în darea de seamă să se arate metodele de muncă folosite de organizator şi de ceilalţi activişti din grupă pentru mobilizarea muncitorilor în producţie, pentru stimularea ajutorului Tovărăşesc reciproc între dânşii, pentru ridicarea nivelului lor tehnic şi cultural. Deasemenea, ar fi fost necesar ca darea de seamă să arate concret munca activiştilor cu fiecare membru al grupei în parte, grija manifestată de ei pentru rezolvarea problemelor şi sezisărilor muncitorilor, atenţia acordată pentru satisfacerea nevoilor Jftr. v Dar1, toate aceste lucruri n-au fost pomenite în darea de seamă. Şi nu au fost spuse, nu pentru că organizatorul de grupă şi ceilalţi activişti au neglijat complet munca cu oamenii — rezultatele obţinute ar dezminţi această afirmaţie — ci pentru că darea de seamă a fost alcătuită, în mod superficial, conţinind date puţine şi sărace, incapabile să zugrăvească în mod real creşterea oamenilor înaintaţi, a fruntaşilor din grupă, coeziunea, colectivului grupei, faptele care-i fac cinste. Fără îndoială că dacă comitetul de întreprindere şi cel de secţie ar fi sprijinit îndeaproape pe organizator şi pe activiştii grupei sindicale atunci cînd au lucrat la alcătuirea dării de seamă, aceasta n-ar fi ieşit searbădă şi lipsită de viaţă.. Sprijinul insuficient dat de comitetul de întreprindere reiese şi din aceea că activul n-a fost ajutat să-şi însuşească temeinic instrucţiunile Consiliului Central al Sindicatelor în legătură cu desfăşurarea propriu zisă a alegerilor în grupă. Acest lucru s-a văzut în mod clar din faptul că tovarăşul Herman Andreescu, care a condus lucrările adunării şi care este şi preşedintele comitetului de secţie, a încălcat tot timpul prevederile şi spiritul acestor instrucţiuni pătrunse de democratismul care există în sindicatele noastre. • Astfel, nu numai ca ordinea de zi nu a fost supusă aprobării membrilor grupei, dar chiar atunci cînd discuţiile în jurul dării de seamă s-au terminat, el n-a cerut adunării generale a grupei să-şi exprime ■prin vot părerea asupra activităţii depuse — dacă ea a fost satisfăcătoare sau nu — şi a anunţat că se trece la al doilea punct de pe ordinea de zi. Trecându-se la alegeri, preşedintele prezidiului m-a adus la cunoştinţa adunării că trebuie să se facă propuneri mai întîi pentru organizatorul de grupă, apoi — după ce acesta a fost ales — să facă alte propuneri pentru delegatul cu asigurările sociale, şi aşa mai departe. Din această cauză, participanţii au fost derutaţi, neştiind precis pentru ce anume sunt propuşi candidaţii. Astfel s-a ajuns că prezidiul a declarat ales ca organizator de grupă pe un tovarăş care întrunise cu un vot mai mult, iar la sfârşitul adunării nu se ştia cine dintre ceilalţi trei tovarăşi aleşi va fi delegat cu asigurările sociale, cine cu munca culturală, sau cine va fi inspector obştesc pentru protecţia muncii. Iată la ce consecinţe grave poate duce nerespectarea instrucţiunilor C.C.S. Mai mult, trebuie arătat că, conducted adunarea, tovarăşul H. Andreescu avea datoria să stimuleze participarea la discuţii în jurul candidaturilor propuse. Pe primii doi candidaţi, însă, el i-a pus la voit în mod pripit, fără nici o discuţie. • Toate acestea au constituit o serioasă încălcare a democraţiei muncitoreşti. Iată în ce fel a decurs alegerea „model“ organizată de, comitetul de întreprindere de la „Rákosi Mátyás“. Pe drept cuvânt putem să ne punem întrebarea : cum au ajutat, oare, tovarăşii din comitetul de întreprindere şi cei din comitetul de secţie pe cei patru activişti din grupă la întocmirea dării de seamă şi, în general, la pregătirea alegerii, ţinînd cont de faptul că această alegere trebuia să constituie un exemplu din care să înveţe întreg activul sindical din întreprindere ? Răspunsul este limpede : atît tovarăşii din comitetul de întreprindere, cît şi cei din comitetul de secţie, n-au acordat atenţia cuvenită alegerii pe care au organizat-o. Ei s-au mulţumit să vorbească foarte mult despre ea, au convocat tot activul sindical pentru ziua hotărîtă, dar au dus prea puţină muncă pentru ca alegerea să iasă cu adevărat un model bun. Este lesne de înţeles că niciunul dintre activiştii sindicali din întreprindere care au venit să-şi însuşească din experienţa acestei alegeri n-a putut pleca mulţumit. Luted cuvîntul după terminarea lucrărilor adunării, tovarăşul Avram Nicolae, preşedintele comitetului de secţie de la turnătorie, a arătat în mod foarte just că alegerea de la grupa a IV-a, secţia montaj, n-a putut îmbogăţi cu nimic experienţa pozitivă a activului sindical din întreprindere şi că acesta va trebui să tragă toate concluziile necesare din lipsurile care au ieşit la iveală, pentru perfecţionarea pregătirii alegerilor în celelalte grupe. El a criticat comitetul de întreprindere şi pe acela al secţiei respective pentru faptul că n-au pregătit cu toată grija şi responsabilitatea alegerea organelor sindicale. Răspunzător pentru aceste lipsuri nu este însă numai comitetul de întreprindere, ci şi activistul Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Industria Metalurgică şi a Construcţiilor de maşini, tovarăşul .Toader Petre, care a dat un ajutor superficial activului sindical de la „Rákosi Mátyás“ în pregătirea și începerea alegerii organelor sindicale din întreprindere, fapt care s-a dovedit din plin la grupa a IV-a de la montaj. Concluziile ce trebuiesc trase de pe urma celor întîmplate ad stat cît se poate de clare. Comitetul de întreprindere şi întregul activ sindical de la „Rákosi Mátyás“, precum şi activiştii de la organele sindicale superioare care vin în întreprindere ca să-i sprijine, trebuie să muncească temeinic în direcţia pregătirii politice şi tehnico-organizatorice a alegerilor. Ei au datoria să nu uite nici o clipă că alegerile sunt un prilej de educare şi activizare politică a colectivului de muncitori al întreprinderii. Or, încâlcind instrucţiunile C.C.S., încâlcind democraţia muncitorească, nu se poate atinge acest obiectiv pe care trebuie să-l urmărească permanent organele sindicale în timpul alegerii. STIELA TRUȚ\ MUNKA In vederea sporirii recoltei de porumb Porumbul este una din cele mai importante culturi agricole din ţara noastră, atît prin suprafaţa pe care o ocupă, cît şi prin importanţa pe care o are in economia ţării.. Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii de la, staţiunile experimentale agricole şi de la Institutul de cercetat agronomt s sprijină producătorii pentru a realiza producţii cît mai mari de s porumb. Acest sprijin constă în răspândirea celor mai bune soiuri a celor mai bune metode agrotehnice. La regiunile mai calde, unde toamna este lungă, au fost “bonate soiuri tirzii de porumb care dau cele mai mari producţii. In regiunile nordice şi de munte, mai reci şi cu toamnă timpurie, au fost raionate soiuri timpurii. In total au fost raionate 11 soiuri de porumb. In stepa din Banat se recomandă soiul de porumb „dinte de cal Lester Phlster“, iar în stepa din sudul ţării, în regiunea Bucureşti şi partea de sud a regiunii Graiova, soiul „dinte de cal I.C.A.R. 54“. Aceste soiuri, foarte productive, dau producţii între 2500—3000 kg. boabe la hectar în cultură obişnuită In regiunea Graiova şi în sudul Moldovei, soiul raionat este „romînesc de Studina“. De asemenea, acest soi este raionat în regiunile deluroase şi subdeluroase ale Munteniei, unde dă producţii mari. Staţiunea experimentală agricolă Studina din regiunea Graiova a realizat anul trecut la acest soi o producţie record de 6500 kg. boabe de porumb la hectar. Obiş-‘ nuit, acest soi dă o producţie între 2200— 2500 kg. boabe la hectar. In Dobrogea, cea mai mare producţie o dă „porumbul dobrogean“, care este un soi cu o mare capacitate de producţie şi care poate fi cultivat în toate raioanele din Dobrogea. Porumbul dobrogean dă o producţie de 2300 kg. boabe la hectar, de o calitate foarte bună. In centrul şi sudul Moldovei se recomandă soiul de „porumb portocaliu“ care dă făină de bună calitate şi care este foarte căutat la export. Acest soi este mijlociu de precoce şi adaptat condiţiilor de climă din Moldova. Cultivat în condiţii optime de agrotehnică, soiul „portocaliu“ produce în centrul şi sudul Moldovei 3000—3300 kg. porumb boabe la hectar. In regiunile muntoase şi la special în nordul Moldovei, unde durata de vegetaţie a porumbului este scurtă, trebuie cultivate numai soiuri precoce de porumb. Astfel, în partea de est a regiunii Suceava se recomandă soiul cel mai precoce de porumb — cincantin, cu bob mic. In partea de vest a regiunii Suceava, cel mai potrivit porumb este soiul „hîngănesc“, foarte precoce și cu bob mare. In Transilvania, în afară de regiunile muntoase, se recomandă cultivarea „porumbului ardelenesc de Arieş“ sau a „porumbului romînesc de Arieş“. Aceste soiuri sunt aclimatizate regiunii şi dau o producţie de circa 3000 kg. boabe de porumb la hectar. In jurul munţilor Carpaţi şi Apuseni în partea de nord a ţării, se recomandă cultivarea porumbului „galben timpuriu“. Pe versantul de sud al munţilor Carpaţi trebuie extins la cultură soiul local de porumb „scorumnc“ cu 8 rânduri. Este un soi precoce şi foarte productiv, care reuşeşte în regiunile muntoase din această parte a ţării. De asemenea, la partea deluroasă din vestul ţării se recomandă „porumbul local de Banat“, productiv şi adaptat condiţiunilor locale. Acest soi dă o producţie de 3000—3200 kg. boabe la hectar. Cercuri muncitoreşti de artă plastică In diferite regiuni ale ţării, pe cadrul căminelor, culturale, caselor de cultură, colţurilor roşii, fabricilor şi uzinelor, au luat fiinţă cercuri artistice de amatori la arta plastică. Aceste certcuri de artă plastică şi artă aplicată cuprind diferite secţii : desen, pictură, sculptură la lemn, gips, piatră sau cărbune, încrestături, cărămidă, ţesut pîmză şi covoare, cusături şi costume. La combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara funcţionează un asemenea cerc de artă plastică format din 60 muncitori şi muncitoare. Sub îndrumarea unui artist plastic consacrat, pictorii amatori caută să-şi însuşească o cultură artistică, speciializîndu-se în direcţia la care au aplicaţie. Cercul de artă plastică de la combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara are două secţii : o secţie de pictură şi o secţie de sculptură. Astfel de cercuri de artă plastică populară funcţionează la Bucureşti, la cadrul complexului CF.R. Griviţa Roşie, precum şi la Arad, Cluj, Sibiu, Petroşani, Tg. Jiu. iuorman Pag. 3-a In U. R. S. S. continuă pregătirile pentru alegerile de deputaţi in Sovietul Suprem MOSCOVA 28'(Agerpres). — TASS: In cadrul campaniei electorale din Uniunea Sovietică, candidaţii desemnaţi pentru locurile de deputaţi in Sovietul Suprem al U.R.S.S. sunt prezentaţi alegătorilor în cadrul circumscripţiilor electorale unde au fost înregistraţi. Printre candidaţi sunt mulţi muncitori-inovatori. Minerii din Donbas au desemnat candidatura maistrului miner Nikolai Serbinovici. Provenind dintr-o familie de mineri din tată în fiu, Serbinovici este unul dintre muncitorii sovietici care, datorită condiţiilor create de orânduirea socialistă, a avut posibilitatea să-şi afirme larg talentul. El lucrează cu noua combină carboniferă „S.B.M.“, a cărei folosire dă un mare randament. Numele lui Alexandr Papavin, Erou al Muncii Socialiste, candidat pentru locul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. din partea locuitorilor oraşului Iaroslavl, se bucură de mare popularitate în rîndurile feroviarilor sovietici. In ccut fochist, iar acum mecanic de locomotivă de prim rang, Papavin este autorul multor invenţii preţioase şi învăţător al tinerei generaţii de mecanici de locomotive. Locomotiva condusă de el a parcurs fără reparaţii capitale 1.500.000 km. şi se află într-o stare ireproşabilă din punct de vedere tehnic. In 1950, strungarul ucrainean Vasili Dikan a fost ales deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. In prezent,oamenii muncii din Hackov l-au propus din nou drept candidatpentru locul de deputat, întrucât el a justi-ficat pe deplin încrederea lor. Datorită folosirii cu măiestrie a tehnicii, Dikan a îndeplinit în ultimii trei ani șapte norme anuale. Vestitul strungar îşi consacră timpul uber unei activităţi obşteşti multilaterale. Printre muncitorii-candidaţi pentru locul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. se află şi Maria Materikova, cea mai bună ţesătoare din Leningrad, Petr Nieminen, care lucrează în pădurile din Karelia ca mecanic de buldozer.; Evstafi Grinţin, maistru sudor la una din exploatările petrolifere din regiunea subcarpatică , oţelarul gruzin Ivan Metreveli şi alţii. Nota Ministerului Afacerilor Externe al R.P. Polone adresată ambasadei S. U. A. la Varșovia VARȘOVIA 28 (Agerpres). - P.A.P.: La 27 februarie Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone a adresat o notă ambasadei Statelor Unite ale Americii la Varșovia. In notă se arată că la 25 februarie departamentul de stat al S.U.A. a cerut ambasadei Republicii Populare Polone la Washington să închidă trei consulate generale poloneze de pe teritoriul Statelor Unite. Guvernul Republicii Populare Polone, se arată în notă, consideră hotărîrea sus menţionată a guvernului Statelor Unite ca o măsură cu caracter neprietenos Îndreptată spre înrăutăţirea relaţiilor dintre Statele Unite şi Republica Populară Polonă. Această hotărîre constituie o verigă în lanţul total al discriminărilor şi atacurilor sistematiceîndreptate împotriva relaţiilor prieteneşti între popoarele noastre. Guvernul Republicii Populare Polone protestează cu hotărîre împotriva mă-ăsurii neprieteneşti a autorităţilor Statelor Unite ale Americii şi constată că răspunderea pentru urmările acestei măsuri revine exclusiv guvernului S.U.A. Totodată in urma hotărîrii guvernului S.U.A., guvernul Republicii Populare Polone comunică că consideră imposibilă continuarea de acum înaintea activităţii instituţiilor consulare ale Statelor Unite ale Americii pe teritoriul Poloniei. In legătură cu aceasta guvernul Republicii Populare Polone cere guvernului Statelor Unite ale Americii să închidă consulatul său de la Gdansk. —«sjgto* Schimb de scrisori între Eisenhower şi Nehru NEW DELHI (Agerpres). La 24 februarie, preşedintele S.U.A., Eisenhower, a adresat primului ministru al Indiei, Nehru, o scrisoare în care îl încunoştiinţează că S.U.A. se oferă să acorde ajutor militar Indiei. Primul ministru al Indiei, Nehru, a respins propunerea. In scrisoarea de răspuns adresată preşedintelui Eisenhower, primul ministru al Indiei declară : „Apreciez asigurările pe care le daţi, dar dvs. cunoaşteţi punctul nostru de vedere în legătură cu principiul ajutorului militar. Punctul de vedere al guvernului nostru se bazează pe dorinţa de a asigura pacea şi securitatea în lume. Vom continua această politică“. In cadrul şedinţei din 28 februarie a par-lamentului indian, Nehru a declarat: „Dacă am accepta acest ajutor, am putea fi consideraţi drept ipocriţi şi oportunişti“. In aplauzele deputaţilor, Nehru a adăugat: „India nu are cîtuşi de puţin intenţia de a-şi vinde libertatea sau de a se lipsi de ea în urma vreunei presiuni, oricare ar fi ea. Aceasta nu este o problemă de partid, ci o problemă naţională, asupra căreia nu pot exista opinii diferite". Presa indiană dezaprobă încheierea pactului militar turco-pakistanez NEW DELHI (Agerpres). — In urma încheierii pactului militar turco-pakistanez, ziarele indiene îşi exprimă în ediţiile lor din ultimele zile neliniştea şi dezaprobarea faţă de consecinţele pe care le-ar putea avea participarea Pakistanului, care este vecin cu India, la o nouă alianţă agresivă. Ziarul „Statesman" scrie că „acest pact va face să crească şi mai mult neliniştea cu care urmăreşte India urmările ajutorului militar american acordat Pakistanului“. In continuare, ziarul remarcă faptul că Turcia şi Pakistanul nu au frontiere comune. De aici, scrie ziarul, „se poate trage concluzia că Iranul şi Irakul vor fi atrase în acest pact. Semnificaţia pe care o lasă să se întrevadă această concluzie — scrie „Statesman“ — este una care nu prevestese nimic bunic. Pe de’altă parte, "ziarul „Times of India“ subliniază în editorialul său că urmarea evidentă a „ajutorului“ american acordat Pa- kistanului va fi aservirea politicii externe a Pakistanului scopurilor pe care le, urmă-* resc americanii. „Nu trebuie pierdut din ve dere — scrie fiatul — că obiectivele făţişe urmărite de americani prin acordarea ajutoarelor în cadrul, legii de securitate mutuală , au în vedere promovarea politicii americane“. La rândul său ziarul „Free Press Journal“ subliniază că tratatul taco-pakistanez reprezintă o manevră a militariştilor americani în încercările lor de a acapara Pakistanul pentru a se servi de „bazele militare“ din această ţară. Remarcînd faptul că Statele Unite se vor servi de Turcia pentru a trimite ajutor militar Pakistanului, ziarul atrage din nou atenţia asupra pericolului pe care-l prezintă pentrupacea mondială atragerea Pakistanului în blocurile militariste americane. Noi dovezi ale amestecului S. U. A. în războiul din Indochina PEKING (Agerpres). — CHINA NOUA: Revista „United States News and World Report“ din 19 februarie a publicat un tabel sinoptic în care se arată intensificarea intervenţiei americane în războiul din Indochina. Tabelul poartă titlul „In ce fel S.U.A. contribuie la războiul din Indochina“. Din citirea acestui tabel rezultă că Statele Unite cheltuiesc în numerar pentru războiul din Indochina 785, milioane de dolari anual, repartizaţi după cum urmează : 385 de milioane sunt destinate întreţinerii trupelor marionetă vietnarpeze, iar 400 de milioane Franţei pentru a acoperi jumătate din bugetul ei de război. In ceea ce priveşte echipamentul, S.U.A. cheltuiesc anual alte 200 milioane de dolari pentru armamentul şi muniţiile de tot felul pe care le expediază în Indochina. In ceea ce priveşte ajutorul în oameni, Statele Unite au şi trimis în Indochina 200 de tehnicieni. Alţi 400 urmează să sosească în curînd ; jumătate din aceştia se şi află în drum. De asemenea, numeroşi aviatori civili pilotează avioanele care efectuează transporturi pentru Indochina. Aşadar, Statele Unite cheltuiesc aproximativ 1 miliard de dolari anual, acoperind astfel 65% din totalul sumelor necesitate de războiul din Indochina. PEKIN (Agerpres), GHINA NOUA, Guvernul Statelor Unite intenţionează să împingă pe invadatorii francezi la noi aventuri în Indochina. Francezii, care de cîtva timp se menţin în defensivă, urmează să dezlănţuie o nouă „ofensivă“, după ce vor primi un „ajutor“ sporit din partea S.U.A. Această „ofensivă“ a fost hotărîtă în cadrul întrevederii care a avut loc la 21 februarie la Dalat între ministrul francez al apărării, Pleven, şi preşedintele Oficiului pentru operaţiuni în străinătate al S.U.A., Stassen. După cum transmite United Press, scopul acestei „ofensive“ este de a da posibilitate trupelor franceze „să reia iniţiativa operaţiunilor militare“. Preşedintele comitetului mixt al şefilor de stat major ai S.U.A., amiralul Arthur Radford, a invitat pe şeful statului major general francez, Paul Ely, să vină la Washington pentru a discuta despre cuantumul ajutorului american în bani şi armament necesar pentru „viitoarea campaniei a corpului expediționar francez in Indochina. Greve în ţările capitalului PARIS 28 (Agerpres). — TASS: La 26 februarie a avut loc în Franţa o grevă generală a membrilor corpului didactic de la universităţi, licee, colegii şi şcoli tehnice. Studenţii şi elevii au sprijinit cererea greviştilor cu privire la mărirea creditelor pentru învăţământ. Ziarul „L’Humanité“ relatează că greva din Paris s-a desfăşurat în mod organizat. Astfel, la Facultatea de Litere a Universităţii din Paris a venit la cursuri numai un singur student, iar la Facultatea de Drept s-a ţinut un singur curs în prezenţa cîtorva persoane. La numeroase alte facultăţi, la grevă au participat pînă la 100% dintre profesori şi studenţi. La Biroul de plasare din Paris şi la Sorbona au avut loc mari mitinguri, la care studenţii şi profesorii, membri ai diferitelor organizaţii sindicale, şi-au exprimat hotărîrea de a continua lupta pentru satisfacerea revendicărilor lor. La grevă au participat activ membrii corpului didactic, studenţii şi elevii din alte oraşe ale ţării. CARACI 28 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Reuter, la 26 februarie muncitorii de la depozitele de benzină din Caraci au declarat grevă cerînd majorarea salariilor şi satisfacerea, altor revendicări, întregul trafic al oraşului a fost afectat în urma acestei greve. Un purtător de cuvînt al societăţii petrolifere pakistaneze a declarat că în urma grevei transportul aerian a fost sistat pe o perioadă nelimitată din cauza epuizării stocurilor de benzină. *■ NEW YORK I (Agerpres). — Ziarul „La Prensa", care apare la New York, relatează că în regiunile de sud din Porto-Rico muncitorii de pe plantaţiile trestiei de zahăr au declarat grevă. Greviştii cer mărirea salariului și încheierea unor contracte colective de muncă. ★