Munca, martie 1954 (Anul 10, nr. 1984-2009)

1954-03-02 / nr. 1984

i Deficienţe în organizarea reparaţiilor maşinilor agricole se mai desparte puţin timp de începe­rea lucrărilor agricole de primăvară. Ter­minarea grabnică a reparaţiilor pe care le necesită parcul nostru de tractoare şi ma­şini agricole, de­stituie în prezent prin­­cipala sarcină, de îndeplinirea căreia de­pinde în mare măsură începerea la vre­me şi desfăşurarea în bune condiţiuni a acestor lucrări. Ieşind pe teren din prime­le zile ale­ primăverii cu toate tractoarele şi maşinile agricole şi avînd asigurată funcţionarea lor neîntreruptă, vom putea executa fără nici o întîrziere volumul mare de lucrări prevăzut pentru campania din primăvara acestui an. Din informaţiile primite de la unii co­respondenţi ai ziarului nostru reiese clar că la acele S.M.T.-uri, Centre mecanice şi G.A.S.-uri unde procesul de reparaţii a tractoarelor a fost temeinic organizat, unde mecanizatorii au avut asigurate con­diţii bune în vederea aplicării metodelor înaintate de lucru şi desfăşurării largi a întrecerii socialiste, greutăţile, ivite au fost înlăturate, iar rezultatele obţinute fac cinste colectivelor respective. Un exemplu în această direcţie ni-l o­­feră S.M.T.­Bărcăneşti din regiunea Plo­ieşti. Aci întreg colectivul de muncă şi-a concentrat eforturile spre lucrările legate de buna pregătire a campaniei de primă­vară, punînd pe primul plan repararea şi revizuirea tractoarelor şi maşinilor agri­cole. In acest scop, s-au creat condiţiile tehnico-organizatorice menite să asigure desfăşurarea ritmică şi la nivelul tehnic corespunzător a lucrărilor de reparaţii. Astfel, atelierele au fost amenajate şi do­tate din timp cu sculele necesare. Cunos­­cîndu-se precis gradul de uzură al trac­toarelor s-au luat măsuri pentru procu­rarea pieselor de schimb. Procesul de re­vizuire şi reparare a utilajului a fost or­ganizat după metoda pe ansamble şi sub­­ansamble, formîndu-se în acest scop 13 posturi de lucru, în conducerea cărora au fost repartizaţi cei mai buni mecanici şi­­ tractorişti, întrecerea socialistă la baza căreia au stat obiective concrete, s-a do­vedit a fi o puternică forţă mobilizatoare ■ a eforturilor mecanizatorilor în vederea­­ grăbirii lucrărilor de reparaţii. Prin stră-­­­duinţa depusă de muncitori şi tehnicieni,­­ angajamentele luate au fost nu numai în­deplinite, ci şi depăşite. Astfel, la data­­ de 20 februarie s-a terminat aici complect , repararea şi revizuirea tractoarelor şi­­ maşinilor agricole planificate, inclusiv a­­ celor repartizate a fi reparate de Centrul­­ mecanic.­­ Există însă o serie de unităţi agricole de de stat unde reparaţiile stat mult rămase în urmă. In această situaţie se găseşte, de pildă, S.M.T. Luduş — regiunea Cluj, unde reparaţiile se desfăşoară neîngăduit de încet. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere nu se îngrijesc ca muncitorii să aibă condiţii bune de muncă şi de trai. Astfel, atelierele iu stat amenajate pentru lucrări de reparaţii, le lipsesc o serie de scule foarte necesare şi n-au căldură. In loc să lupte cu hotărîre pentru a învinge greutăţile şi pentru a asigura desfăşurarea normală a reparaţiilor, conducerea acestei staţiuni caută să-şi ascundă nepriceperea în orga­nizarea muncii şi lipsa de răspundere sub paravanul „cauzelor obiective“. De slabă organizare a muncii a dat do­vadă şi conducerea S.M.T.-ului Turnişor- Sibiu. In atelierul de reparaţii de aici nu există rînduială, piesele de tractor sunt împrăştiate peste tot, ceea ce împiedică desfăşurarea ritmidă a lucrărilor, cu toate că ele sunt organizate după metoda pe an­­samble. Centrul mecanic Timişoara, deşi are create condiţii de­­ muncă din cele mai bune, totuşi se numără printre uni­tăţile codaşe. El nu a realizat din planul de reparaţii a motoarelor K­D, 35 decit 10 la sută până la data de 26 februarie a.c., iar din planul total doar 27%­. Uti­lajul perfecţionat cu care este dotata a­­ceastă unitate nu este folosit din plin. Multe strunguri stat neîntrebuinţate din cauza defectuoasei planificări a lucră­rilor în atelier. Deficienţe serioase în ce priveşte desfăşurarea muncii de reparaţii există şi la S.M.T.-urile Videle, Ciorogîrla şi Vânătorii Mici din regiunea Bucureşti. La Videle, de pildă, la 15 februarie nu era reparat complect nici un tractor, deşi au existat posibilităţi ca pînă la această dată să fie puse la punct toate tractoarele şi maşinile agricole planificate. Conduce­rea motivează această rămînere în ur­mă prin lipsa pieselor de schimb. Reali­tatea este însă alta. Multe din aceste piese se găseau la depozitul de aprovizionare, însă nimeni nu s-a învrednicit să le ridi­ce la timp. Fără îndoială că lipsurile de se consta­tă la unele S.M.T.-uri în desfăşurarea lu­crărilor de reparaţii se datoresc şi sla­bei munci de îndrumare şi control dusă de serviciile regionale S.M.T. Aşa, de exem­plu, Serviciul regional S.M.T.-Craiova nu urmăreşte îndeaproape mersul lucrărilor de reparaţii la unităţile din raza sa, pen­tru a şti care stau deficienţele în organi­zarea muncii şi pentru a acorda spriji­nul şi îndrumarea necesară. Aceasta a făcut că acest serviciu să nu cunoască necesităţile reale ale unor S.M.T.-uri la ce priveşte aprovizionarea cu piese de schimb şi ca atare să nu poată lua din timp măsuri pentru repartizarea justă a acestora. Aşa se explică de ce S.M.T.-Bîr­­ca şi-a putut face stocuri de piese, în timp ce în alte unităţi lucrările de repara­ţii sunt mult frînate din cauza lipsei unor piese de schimb. Este greşită şi profund dăunătoare concepţia­ tehnicienilor acestui serviciu regional care cred ca prelungirea iernii vine în ajutorul celor ce au întîr­­ziat reparaţiile. Pornind de la acest „prin­cipiu“ ei se consolează şi răspund cu multă seninătate că „mai este destul timp pînă la primăvară“. Comitetele de întreprindere îşi au par­tea lor de vină pentru rămînerea în urmă a reparaţiilor în unele S.M.T.-uri şi Cen­tre mecanice. Ele n-au organizat temeinic întrecerea socialistă, pentru a mobiliza cu ajutorul ei eforturile oamenilor în ve­derea grăbirii lucrărilor. La Centrul mecanic Timişoara întrece­rea socialistă e organizată formal, biro­cratic, fără obiective şi angajamente con­crete. Strungarul Bias Alexandru, de pildă, s-a angajat „să vină regulat la ser­viciu şi să facă curăţenie la locul de muncă“. Nici urmărirea zilnică a rezulta­telor obţinute de muncitori in producţie nu a constituit o preocupare pentru co­mitetul de întreprindere. Metodele bune de muncă ale unora un stat popularizate spre a fi însuşite de alţii. Timpul nu aşteaptă. De aceea, unităţile codaşe sunt datoare să mobilizeze toate forţele pentru a recupera vremea pierdută şi a termina fără întîrziere repararea tu­turor tractoarelor, maşinilor şi uneltelor agricole. Accelerarea ritmului lucrărilor nu trebuie să fie făcută însă în detri­mentul calităţii. Comisiile de recepţionare au sarcina de mare răspundere, de a con­trola atent cum s-au făcut reparaţiile şi de a lua măsuri pentru ca fiecare trac­tor şi maşină reparată să poată funcţiona perfect. Comitetele de întreprindere tre­buie să folosească acţiunea de pregătire şi desfăşurare a alegerilor organelor sin­dicale pentru mobilizarea tractoriştilor la întrecerea socialistă, pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, p­entru ridicarea nivelului tehnic al reparaţiilor şi terminarea lor cît mai grabnică. ŞT. DUMITRESCUl Ministerul Culturii face cunoscut că Expo­ziţia Anuală de Stat a Artelor Plastice de la Muzeul de Artă al R.P.R., din Piaţa Repu­blicii va rămîne deschisă pînă la 1 aprilie 1954. Miercuri 3 martie va avea loc la Tea­trul de Stat de Operetă premiera operetei „Culegătorii de stele“ de Paul Mihail Io­­nescu şi Bogdan Căuş, muzica de Florin Comişel. Este a treia operetă originală pe care o prezintă Teatrul de Operetă în decurs de trei ani. Acţiunea operetei „Cu­legătorii de stele“ se petrece pe şantierul de construcţie al unei termo-centrale şi în­făţişează dragostea d­e muncă şi de viaţă a unor tineri muncitori. Opereta „Culegătorii de stele“ este in­terpretată de: Petre Valentin, Getta Mara, Gabriel Gheorghiu, Lia Turovschi, Bimbo Mărculescu, Cella Tănăsescu, V. Chirideanu, Nae Roman, C. Pîrîu, Nelu Marinescu, Dem. Hagiac, George Gro­­ner, T. Buiach­i, Iordănescu-Bruno, Io­­nescu-Dodo, Beno Verea, El. Zamora, N. Cenan, Cezar Ionescu şi alţii. Direcţia de scenă o semnează N. Kiriţescu, decorurile Lebas, iar conducerea muzicală aparţine lui Liviu Kavassi. (Agerpres). Marti 2 martie 1954 — Nr 1984 Dările de seamă şi alegerea organelor sindicale O alegere a cărei organizare nu poate servi drept model La Adunarea generală a grupei a IV-a ,3e TM­­la secţia montaj, este prima care deschide campania­­ alegerii organelor sindicale la întreprinderea „Rákosi Mátyás“. La a­­ceastă adunare participă­ întregul activ­­ sindical din întreprindere, spre a studia experienţa celei dinţii alegeri în grupă. Adunarea a început. Organizatorul gru­pei, tovarăşul Neagu Ion, dă citire, dării de s­eam­ă. Intr-un colţ, un muncitor îşi exprimă nedumerirea către vecinul său­­ ,i­ar pentru ce, oare, n­-o fi pus la vot to­varăşul Henman Andreescu (preşedintele prezidiului) ordinea de zi?“­­ După ce organizatorul de grupă a ter­­­­minat citirea dării de seamă, conform re­­­­gulelor obişnuite, preşedintele prezidiului adunării a invitat pe membrii grupei să pună întrebări în legătură cu darea de seamă şi să se înscrie la discuţii. Atît în­trebările muncitorilor, cit şi discuţiile pe care le-au­ dus in jurul dării de seamă, au scos în relief cîteva fapte foarte însemnate, cu privire la activitatea sindicală desfăşu­rată în grupa lor. Discuţiile purtate au arătat interesul deosebit cu care oamenii s-au pregătit pentru alegeri, dorinţa fie­căruia de a-şi aduce contribuţia la întări­rea muncii sindicale a grupei. Mulţi dintre vorbitori au arătat că darea de seamă n-a izbutit să redea mai deloc viaţa bogată, plină de fapte însemnate, a acestui mic dar închegat şi puternic colectiv. Ei au adus completări însemnate şi esen­ţiale dării de seamă, arattad, cu exemple grăitoare, dragostea şi avântul cu care colectivul grupei răspunde la sarcinile p­use de partid în faţa clasei muncitoare pentru sporirea producţiei şi creşterea pro­ductivităţii muncii. Ei au arătat rezulta t©le frumoase dobândite şi î­n ce priveşte munca cultura­l-educativă din grupă. Exigenţa membrilor grupei faţă de da­rea de seamă este pe deplin justificată. In grupa a IV-a d­e la secţia montaj există un mare număr de fruntaşi în producţie. Ar fi fost firesc şi necesar, atît pentru membrii grupei, cît şi pentru activul sin­dical care a participat, ca în darea de sea­mă să se arate metodele de muncă folosite de organizator şi de ceilalţi activişti din grupă pentru mobilizarea muncitorilor în producţie, pentru stimularea ajutorului To­vărăşesc reciproc între dânşii, pentru ridi­carea nivelului lor tehnic şi cultural. De­­asemenea, ar fi fost necesar ca darea de seamă să arate concret munca activiştilor cu fiecare membru al grupei în parte, gri­ja manifestată de ei pentru rezolvarea problemelor şi sezisărilor muncitorilor, a­­tenţia acordată pentru satisfacerea nevoi­­lor Jftr. v Dar1, toate aceste lucruri n-au fost po­menite în darea de seamă. Şi nu au fost spuse, nu pentru că organizatorul de grupă şi ceilalţi activişti au neglijat complet munca cu oamenii — rezultatele obţinute ar dezminţi această afirmaţie — ci pen­­tru că darea de seamă a fost alcătuită, în mod superficial, conţinind date puţine şi sărace, incapabile să zugrăvească în mod real creşterea oamenilor înaintaţi, a frun­taşilor din grupă, coeziunea, colectivului grupei, faptele care-i fac cinste. Fără în­doială că dacă comitetul de întreprindere şi cel de secţie ar fi sprijinit îndeaproape pe organizator şi pe activiştii grupei sin­dicale atunci cînd au lucrat la alcătuirea dării de seamă, aceasta n-ar fi ieşit sear­bădă şi lipsită de viaţă.. Sprijinul insuficient dat de comitetul de întreprindere reiese şi din aceea că ac­tivul n-a fost ajutat să-şi însuşească te­meinic instrucţiunile Consiliului Central al Sindicatelor în legătură cu desfăşurarea propriu zisă a alegerilor în grupă. Acest lucru s-a văzut în mod clar din faptul că tovarăşul Herman Andreescu, care a con­dus lucrările adunării şi care este şi pre­şedintele comitetului de secţie, a încălcat tot timpul prevederile şi­ spiritul acestor instrucţiuni pătrunse de democratismul care există în sindicatele noastre. • Astfel, nu numai ca ordinea de zi nu a fost supusă aprobării membrilor grupei, dar chiar atunci cînd discuţiile în jurul dării de seamă s-au terminat, el n-a cerut adunării generale a grupei să-şi exprime ■prin vot părerea asupra activităţii depuse — dacă ea a fost satisfăcătoare sau nu — şi a anunţat că se trece la al doilea punct de pe ordinea de zi. Trecându-se la alegeri, preşedintele pre­zidiului m­-a adus la cunoştinţa adunării că trebuie să se facă propuneri mai întîi pentru organizatorul de grupă, apoi — după ce acesta a fost ales — să facă alte propuneri pentru delegatul cu asigurările sociale, şi aşa mai departe. Din această cauză, participanţii au fost derutaţi, ne­­ştiind precis pentru ce anume sunt propuşi candidaţii. Astfel s-a ajuns că prezidiul a declarat ales ca organizator de grupă pe un tovarăş care întrunise cu un vot mai mult, iar la sfârşitul adunării nu se ştia cine dintre ceilalţi trei tovarăşi aleşi va fi delegat cu asigurările sociale, cine cu munca culturală, sau cine va fi in­spector obştesc pentru protecţia muncii. Iată la ce consecinţe grave poate duce nerespectarea instrucţiunilor C.C.S. Mai mult, trebuie arătat că, conducted aduna­rea, tovarăşul H. Andreescu avea datoria să stimuleze participarea la discuţii în ju­rul candidaturilor propuse. Pe primii doi candidaţi, însă, el i-a pus la voit în mod pripit, fără nici o discuţie. • Toate acestea au constituit o serioasă încălcare a democraţiei muncitoreşti. Iată în ce fel a decurs alegerea „model“ organizată de, comitetul de întreprin­dere de la „Rákosi Mátyás“. Pe drept cuvânt putem să ne punem întrebarea : cum au ajutat, oare, tovarăşii din comi­tetul de întreprindere şi cei din comitetul de secţie pe cei patru activişti din grupă la întocmirea dării de seamă şi, în gene­ral, la pregătirea alegerii, ţinînd cont de faptul că această alegere trebuia să con­stituie un exemplu din care să înveţe în­treg activul sindical din întreprindere ? Răspunsul este limpede : atît tovarăşii din comitetul de întreprindere, cît şi cei­ din comitetul de secţie, n-au acordat atenţia cuvenită alegerii pe care au orga­nizat-o. Ei s-au mulţumit să vorbească foarte mult despre ea, au convocat tot ac­tivul sindical pentru ziua hotărîtă, dar au dus prea puţină muncă pentru ca alegerea să iasă cu adevărat un model bun. Este lesne de înţeles că niciunul dintre activiştii sindicali din întreprindere care au venit să-şi însuşească din experienţa acestei a­­legeri n-a putut pleca mulţumit. Lu­ted cuvîntul după terminarea lucrărilor adunării, tovarăşul Avram Nicolae, pre­şedintele comitetului de secţie de la tur­nătorie, a arătat în mod foarte just că ale­gerea de la grupa a IV-a, secţia montaj, n-a putut îmbogăţi cu nimic experienţa po­­zitivă a activului sindical din întreprindere şi că acesta va trebui să tragă toate con­cluziile necesare din lipsurile care au ieşit la iveală, pentru perfecţionarea pregă­tirii alegerilor în celelalte grupe. El a cri­ticat comitetul de întreprindere şi pe acela al secţiei respective pentru faptul că n-au pregătit cu toată grija şi responsabilitatea alegerea organelor sindicale. Răspunzător pentru aceste lipsuri nu este însă numai comitetul de întreprindere, ci şi activistul Comitetului Central al Sin­dicatului Muncitorilor din Industria Meta­lurgică şi a Construcţiilor de maşini, tova­răşul .Toader Petre, care a dat un ajutor superficial activului sindical de la „Rákosi Mátyás“ în pregătirea și începerea alegerii organelor sindicale din întreprindere, fapt care s-a dovedit din plin la grupa a IV-a de la montaj. Concluziile ce trebuiesc trase de pe urma celor întîmplate ad­ stat cît se poate de clare. Comitetul de întreprindere şi între­gul activ sindical de la „R­ákosi Mátyás“, precum şi activiştii de­ la organele sindi­cale superioare care vin în întreprindere ca să-i sprijine, trebuie să muncească te­meinic în direcţia pregătirii politice şi teh­­nico-organizatorice a alegerilor. Ei au da­toria să nu uite nici o clipă că alegerile sunt un prilej de educare şi activizare po­litică a colectivului de muncitori al între­prinderii. Or, încâlcind instrucţiunile C.C.S., încâlcind democraţia muncitoreas­că, nu se poate atinge acest obiectiv pe care trebuie să-l urmărească permanent organele sindicale în timpul alegerii. STIELA TRUȚ\ MUNKA In vederea sporirii recoltei de porumb Porumbul este una din cele mai im­portante culturi agricole din ţara noastră, atît prin suprafaţa pe care o ocupă, cît şi prin importanţa pe care o are in econo­mia ţării.. Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii de la, staţiunile experimentale agricole şi d­e la Institutul de cercetat agronomt s s­­prijină producătorii pentru a realiza producţii cît mai mari de s porumb. Acest sprijin constă în răspândirea celor mai bune soiuri a celor mai bune metode agrotehnice. La regiunile mai calde, unde toamna este lungă, au fost “b­onate soiuri tir­zii de porumb care dau cele mai mari pro­ducţii. In regiunile nordice şi de munte, mai reci şi cu toamnă timpurie, au fost raionate soiuri timpurii. In total au fost raionate 11 soiuri de porumb. In stepa din Banat se reco­mandă soiul de porumb „dinte de cal Lester Phlster“, iar în stepa din sudul ţării, în regiunea Bucureşti şi­ partea de sud a regiunii Graiova, soiul „dinte de cal I.C.A.R. 54“. Aceste soiuri, foarte productive, dau producţii între 2500—3000 kg. boabe la hectar în cultură obişnuită­ In regiunea Graiova şi în sudul Moldo­vei, soiul raionat este „romînesc de Stu­­di­na“. De asemenea, acest soi este raionat în regiunile deluroase şi subdeluroase ale Munteniei, unde dă producţii mari. Staţiunea experimentală agricolă Studi­­na din regiunea Graiova a realizat anul trecut la acest soi o producţie record de 6500 kg. boabe de porumb la hectar. Obiş-‘ nuit, acest soi dă o producţie între 2200— 2500 kg. boabe la hectar. In Dobrogea, cea mai mare producţie o dă „porumbul dobrogean“, care este un soi cu o mare capacitate de producţie şi care poate fi cultivat în toate raioanele din Do­brogea. Porumbul dobrogean dă o pro­ducţie de 2300 kg. boabe la hectar, de o calitate foarte bună. In­ centrul şi sudul Moldovei se reco­mandă soiul de „porumb portocaliu“ care dă făină de bună calitate şi care este foarte căutat la export. Acest soi este mijlociu de precoce şi adaptat condiţiilor de climă din Moldova. Cultivat în condiţii optime de agrotehnică, soiul „portocaliu“ produce în centrul şi sudul Moldovei 3000—3300 kg. porumb boabe la hectar. In regiunile muntoase şi la special în nordul Moldovei, unde durata de vegetaţie a porumbului este scurtă, trebuie cultivate numai soiuri precoce de porumb. Astfel, în partea de est a regiunii Suceava se reco­mandă soiul cel mai precoce de porumb — cincantin, cu bob mic. In partea de vest a regiunii Suceava, cel mai potrivit porumb este soiul „hîngănesc“, foarte precoce și cu bob mare. In Transilvania, în afară de regiunile muntoase, se recomandă cultivarea „po­rumbului ardelenesc de Arieş“ sau a „po­rumbului romînesc de Arieş“. Aceste soiuri sunt aclimatizate regiunii şi dau o produc­ţie de circa 3000 kg. boabe de porumb la hectar. In jurul munţilor Carpa­ţi şi Apuseni în partea d­e nord a ţării, se recomandă cul­tivarea porumbului „galben timpuriu“. Pe versantul de sud al munţilor Carpaţi tre­buie extins la cultură soiul local de porumb „scorumn­c“ cu 8 rânduri. Este un soi pre­coce şi foarte productiv, care reuşeşte în regiunile muntoase din această parte a ţă­rii. De asemenea, la partea deluroasă din vestul ţării se recomandă „porumbul local de Banat“, productiv şi adaptat condiţiuni­­lor locale. Acest soi dă o producţie de 3000—3200 kg. boa­be la hectar. Cercuri muncitoreşti de artă plastică In diferite regiuni ale ţării, pe cadrul căminelor, culturale, caselor de cultură, colţurilor roşii, fabricilor şi uzinelor, au luat fiinţă cercuri artistice de amatori la arta­ plastică. Aceste­ certcuri de artă plas­tică şi artă aplicată cuprind diferite sec­ţii : desen, pictură, sculptură la lemn, gips, piatră sau cărbune, încrestături, cărămidă, ţesut pîmză şi covoare, cusături şi costume. La combinatul siderurgic „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ din Hunedoara funcţionează un asemenea cerc de artă plastică format din 60 muncitori şi muncitoare. Sub în­drumarea unui artist plastic consacrat, pictorii amatori caută să-şi însuşească o cultură artistică, speciializîndu-se în direcţia la care au aplicaţie. Cercul de artă plastică de la combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara are două secţii : o secţie de pictură şi o sec­ţie de sculptură. Astfel de cercuri de artă plastică popu­lară funcţionează la Bucureşti, la cadrul complexului C­F.R. Griviţa Roşie, precum şi la Arad, Cluj, Sibiu, Petroşani, Tg. Jiu. i­uorma­n Pag. 3-a In U. R. S. S. continuă pregătirile pentru alegerile de deputaţi in Sovietul Suprem MOSCOVA 28'(Agerpres). — TASS: In cadrul campaniei electorale din Uniunea So­vietică, candidaţii desemnaţi pentru locurile de deputaţi in Sovietul Suprem al U.R.S.S. sunt prezentaţi alegătorilor în cadrul cir­cumscripţiilor electorale unde au fost înre­gistraţi. Printre candidaţi sunt mulţi munci­­tori-inovatori. Minerii din Donbas au desemnat candida­tura maistrului miner Nikolai Serbinovici. Provenind dintr-o familie de mineri din tată în fiu, Serbinovici este unul dintre munci­torii sovietici care, datorită condiţiilor create de orânduirea socialistă, a avut posibilitatea să-şi afirme larg talentul. El lucrează­ cu noua combină carboniferă „S.B.M.“, a cărei folosire dă un mare randament. Numele lui Alexandr Papavin, Erou al Muncii Socialiste, candidat pentru locul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. din partea locuitorilor oraşului Iaroslavl, se bucură de mare popularitate în rîndurile fe­roviarilor sovietici. In ccut fochist, iar a­­cum mecanic de locomotivă de prim rang, Papavin este autorul multor invenţii pre­ţioase şi învăţător al tinerei­­ generaţii de mecanici de locomotive. Locomotiva condusă­­ de el a parcurs fără reparaţii capitale 1.500.000 km. şi se află într-o stare irepro­şabilă din punct de vedere tehnic. In 1950, strungarul ucrainean Vasili Di­­kan a fost ales deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. In prezent,­oamenii muncii din Hackov l-au propus din nou­ drept candidat­­pentru locul­ de deputat, întrucât el a justi-­­­ficat pe deplin încrederea lor. Datorită folosirii cu măiestrie a tehnicii, Di­kan a îndeplinit în ultimii trei ani șapte norme anuale. Vestitul strungar îşi consacră timpul uber unei activităţi obşteşti multi­laterale. Printre muncitorii-candidaţi pentru lo­cul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. se află şi Maria Materikova, cea mai bună ţesătoare din Leningrad, Petr Nieminen, ca­re lucrează în pădurile din Ka­relia ca mecanic de buldozer.; Evstafi Grin­­ţin, maistru sudor la una din exploatările petrolifere din regiunea subcarpatică , oţela­­rul gruzin Ivan Metreveli şi alţii. Nota Ministerului Afacerilor Externe al R.P. Polone adresată ambasadei S. U. A. la Varșovia VARȘOVIA 28 (Agerpres). - P.A.P.: La 27 februarie Ministerul Afacerilor Ex­terne al Republicii Populare Polone a adre­sat o notă­­ ambasadei Statelor Unite ale Americii la Varșovia. In notă se arată că la 25 februarie departamentul de stat al S.U.A. a cerut ambasadei Republicii Populare Po­lone la Washington să închidă trei consulate generale poloneze de pe teritoriul Statelor Unite. Guvernul Republicii Populare Polone, se arată în notă, consideră hotărîrea sus men­ţionată a guvernului Statelor Unite ca o mă­sură cu caracter neprietenos Îndreptată spre înrăutăţirea relaţiilor dintre Statele Unite şi Republica Populară Polonă. Această hotărîre constituie o verigă în lanţul total al discri­minărilor şi atacurilor sistematice­­îndreptate împotriva relaţiilor prieteneşti între popoa­rele noastre. Guvernul Republicii Populare Polone protestează cu hotărîre împotriva mă-­ă­surii neprieteneşti a autorităţilor Statelor Unite ale Americii şi constată că răspunde­rea pentru urmările acestei măsuri revine ex­clusiv guvernului S.U.A. Totodată in urma hotărîrii guvernului S.U.A., guvernul Republicii­ Populare Polone comunică că consideră imposibilă continua­­rea­ de acum înainte­a activităţii instituţiilor consulare ale Statelor Unite ale Americii pe teritoriul Poloniei. In legătură cu aceasta guvernul Republicii Populare Polone cere guvernului Statelor Unite ale Americii să închidă consulatul său de la Gdansk. —«sjgto*­ Schimb de scrisori între Eisenhower şi Nehru NEW DELHI­­ (Agerpres). La 24 februarie, preşedintele S.U.A., Eisen­hower, a adresat primului ministru al­ Indiei, Nehru, o scrisoare în care îl încunoştiinţează că S.U.A. se oferă să­ acorde ajutor militar Indiei. Primul ministru al Indiei, Nehru, a respins propunerea. In scrisoarea de răspuns adresa­tă preşedintelui Eisenhower, primul ministru al Indiei declară : „Apreciez asigurările pe care le daţi, dar dvs. cunoaşteţi punctul nos­tru de vedere în legătură cu principiul aju­torului militar. Punctul de vedere al guver­nului nostru se bazează pe dorinţa de a asi­gura pacea şi securitatea în lume. Vom co­n­tinua această politică“. In cadrul şedinţei din 28 februarie a par-­­lamentului indian, Nehru a declarat: „Dacă am accepta acest ajutor, am putea fi consi­deraţi drept ipocriţi şi oportunişti“. In aplauzele deputaţilor, Nehru a adăugat: „India nu are cîtuşi de puţin intenţia de­ a-şi vinde libertatea sau de a se lipsi de ea în urma vreunei presiuni, oricare ar fi ea. A­­ceasta nu este o problemă de partid, ci o problemă naţională, asupra căreia nu pot exista opinii diferite". Presa indiană dezaprobă încheierea pactului militar turco-pakistanez NEW DELHI­­ (Agerpres). — In urma încheierii pactului militar turco-pakistanez, ziarele indiene îşi exprimă în ediţiile lor din ultimele zile neliniştea şi dezaprobarea faţă de consecinţele pe care le-ar putea avea par­ticiparea Pakistanului, care este vecin cu In­dia, la o nouă alianţă agresivă. Ziarul „Statesman" scrie că „acest pact va face să crească şi mai mult neliniştea cu care urmăreşte India urmările ajutorului mi­litar american acordat Pakistanului“. In con­tinuare, ziarul remarcă faptul că Turcia şi Pakistanul nu au frontiere comune. De aici, scrie ziarul, „se poate trage concluzia că Iranul şi Irakul vor fi atrase în acest pact. Semnificaţia pe care o lasă să se întrevadă această concluzie — scrie „Statesman“ — este una care nu prevestese nimic bunic. Pe de’a­ltă parte, "ziarul „Times of India“ subliniază în editorialul său că urmarea evi­dentă a „ajutorului“ american acordat Pa-­ kistanului va fi aservirea politicii externe a Pakistanului scopurilor pe care le, urmă-* resc americanii. „Nu trebuie pierdut din ve­ dere — scrie fiatul — că obiectivele făţişe urmărite de americani prin acordarea aju­toarelor în cadrul, legii de securitate mutuală , au în vedere promovarea politicii americane“. La rândul său ziarul „Free Press Journal“ subliniază că tratatul taco-pakistanez re­prezintă o manevră a militariştilor americani în încercările lor de a acapara Pakistanul pentru a se servi de „bazele militare“ din această ţară. Remarcînd faptul că Statele Unite se vor servi de Turcia pentru a tri­mite ajutor militar Pakistanului, ziarul a­­trage din nou atenţia asupra pericolului pe care-l prezintă pentru­­pacea mondială atra­gerea Pakistanului în blocurile militariste americane. Noi dovezi ale amestecului S. U. A. în războiul din Indochina PEKIN­G (Agerpres). — CHINA NOUA: Revista „United States News and World Report“ din 19 februarie a publicat un tabel sinoptic în care se arată intensificarea inter­venţiei americane în războiul din Indochina. Tabelul poartă titlul „In ce fel S.U.A. con­tribuie la războiul din Indochina“. Din citi­rea acestui tabel rezultă că Statele Unite cheltuiesc în numerar pentru războiul din Indochina 785, milioane de dolari anual, re­partizaţi după cum urmează : 385 de mili­oane sunt destinate întreţinerii trupelor ma­rionetă vietnarpeze, iar 400 de milioane Franţei pentru a acoperi jumătate din buge­tul ei de război. In ceea ce priveşte echipamentul, S.U.A. cheltuiesc anual alte 200 milioane de dolari pentru armamentul şi muniţiile de tot felul pe care le expediază în Indochina. In ceea ce priveşte ajutorul în oameni, Statele Unite au şi trimis în Indochina 200 de tehnicieni. Alţi 400 urmează să sosească în curînd ; jumătate din aceştia se şi află în drum. De asemenea, numeroşi aviatori ci­vili pilotează avioanele care efectuează transporturi pentru Indochina. Aşa­dar, Statele Unite cheltuiesc aproxi­mativ 1 miliard de dolari anual, acoperind astfel 65% din totalul sumelor necesitate de ră­zboiul din Indochina. PEKIN­­ (Agerpres),­­ GHI­NA NOUA,­ Guvernul Statelor Unite intenţionează să împingă pe invadatorii francezi la no­i aven­turi în Indochina. Francezii, care de cîtva timp se menţin în defensivă, urmează să dezlănţuie o nouă „ofensivă“, după ce vor primi un „ajutor“ sporit din partea­ S.U.A. Această „ofensivă“ a fost hotărîtă în ca­drul întrevederii care a avut loc la 21 februa­rie la Dalat între ministrul francez al apă­rării, Pleven, şi preşedintele Oficiului pentru operaţiuni în străinătate al S.U.A., Stassen. După cum transmite United Press, scopul acestei „ofensive“ este de a da posibilitate trupelor franceze „să reia iniţiativa opera­ţiunilor militare“. Preşedintele comitetului mixt al şefilor de stat major ai S.U.A., amiralul Arthur Rad­ford, a invitat pe şeful statului major gene­ral francez, Paul Ely, să vină la Washington pentru a discuta despre cuantumul ajutoru­lui american în bani şi armament necesar pentru „viitoarea campaniei a corpului expe­­diționar francez in Indochina. Greve în ţările capitalului PARIS 28 (Agerpres). — TASS: La 26­ februarie a avut loc în Franţa o grevă generală a membrilor corpului didac­tic de la universităţi, licee, colegii şi şcoli tehnice. Studenţii şi elevii au sprijinit cere­rea greviştilor cu privire la mărirea credite­lor pentru învăţământ. Ziarul „L’Humanité“ relatează că greva din Paris s-a desfăşurat în mod organizat. Astfel, la Facultatea de Litere a Universi­tăţii din Paris a venit la cursuri numai un singur student, iar la Facultatea de Drept s-a ţinut un singur curs în prezenţa cîtorva persoane. La numeroase alte facultăţi, la grevă au participat pînă la 100% dintre pro­fesori şi studenţi. La Biroul de plasare din Paris şi la Sor­­bona au avut loc mari mitinguri, la care stu­denţii şi profesorii, membri ai diferitelor organizaţii sindicale, şi-au exprimat hotărî­rea de a continua lupta pentru satisfacerea revendicărilor lor. La grevă au participat activ membrii cor­pului didactic, studenţii şi elevii din alte oraşe ale ţării. CARACI 28 (Agerpres). — După cum a­­nunţă agenţia Reuter, la 26 februarie munci­torii de la depozitele de benzină din Caraci au declarat grevă cerînd majorarea salarii­lor şi satisfacerea, altor revendicări, întregul trafic al oraşului a fost afectat în urma acestei greve. Un purtător de cuvînt al societăţii petrolifere pakistaneze a decla­rat că în urma grevei transportul aerian a fost sistat pe o perioadă nelimitată din cauza epuizării stocurilor de benzină. *■ NEW YORK I (Agerpres). — Ziarul „La Prensa", care apare la New York, relatează că în regiunile de sud din Porto-Rico muncitorii de pe plantaţiile tres­tiei de zahăr au declarat grevă. Greviştii cer mărirea salariului și încheierea unor contrac­te colective de muncă. ★

Next