Munca, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2010-2035)
1954-04-01 / nr. 2010
Proletárt Ibi tocile fürílg, ürifl-vTdl, ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Să asigurăm o recoltă bogată în gospodăriile-anexe Create pe baza experienţei sovietice, gospodăriile agricole anexe au rolul să aprovizioneze cantinele, căminele, creşele şi staţionarele întreprinderilor şi institu-ţiilor respective, cu cartofi, legume şi zarzavaturi, lapte, ouă, carne şi grăsimi. In ultimii,i ani, suprafeţele cultivate cu legume şi zarzavaturi în gospodăriile agricole ,anexe au crescut neîncetat. Numeroase întreprinderi, convingîndu-se de importanţa acestor gospodării, au cerut an de an suprafeţe din ce în ce mai mari in vederea dezvoltării lor, iar altele, care nu au avut, şi le creează. Uzinele „Republica“-Bucureşti, de pildă, au primit anul acesta 25 ha teren în acest scop. Producţia obţinută în gospodăriile agricole anexe a contribuit la aprovizionarea cantinelor, creşelor şi căminelor, îmbunătăţindu-se astfel simţitor calitatea meselor şi creîndu-se totodată posibilitatea reducerii preţului de cost al acestora. Aşa este cazul la întreprinderea „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, la fabrica de porţelan din Cluj şi în alte locuri unde cantinele prepară mîncăruri gustoase, jețul de cost al unei mese fiind între 1 1,10 lei. Intr-o serie de gospodării-anexe pregătirile de primăvară sunt in toi ori s-au și terminat. O preocupare temeinică în legătură cu aceasta a existat, de pildă, la Uzinele Textile din Timișoara. Aici, pe baza planului de cultură întocmit în funcţie de nevoile cantinei, s-a trecut din timp la procurarea seminţelor. In acelaşi timp s-a revizuit şi utilajul agricol existent, luîndu-se măsuri pentru repararea uneltelor deteriorate şi procurarea celor de care se simţea nevoie. Nici pregătirea terenului nu a fost neglijată. Pe timp a fost cărat şi împrăştiat gunoi de grajd pe o suprafaţă de 25 ha. Conducerea gospodăriei-anexe a acordat multă grijă şi pregătirii răsadurilor. Astfel, s-au amenajat anul acesta 500 mp răsadniţe care vor produce peste 500.000 fire răsaduri diferite. Această cantitate întrece nevoile gospodăriei-anexe, aşa că, cu ceea ce prisoseşte vor fi sprijiniţi muncitorii şi funcţionarii care au primit loturi individuale. O preocupare asemănătoare a existat şi la fabrica de textile „Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe. Aici suprafaţa terenurilor pentru culturi a fost dublată. Răsadurile pregătite vor acoperi nu numai nevoile gospodăriei ci şi ale muncitorilor deţinători de loturi individuale. Afară de aceasta au fost farovizaţi peste 3.000 kg cartofi pentru sămînţă. Exemple de acest fel pot fi date multe. Conducerile administrative respective, sprijinite de organele sindicale, au acordat atenţie fiecărui lucru de natură să contribuie la asigurarea unei recolte îmbelşugate în gospodăria-anexă. Prin faptul că s-au încheiat din timp contracte cu staţiunile de maşini şi tractoare, s-a asigurat lucrarea pămiratului în cele mai bune condiţiuni agrotehnice. Dar nu peste tot lucrurile stau la fel de bine. Un exemplu de gravă nepăsare in această problemă îl oferă conducerea fabricii de confecţii „Bacăul“. Aici gunoiul de grajd pentru răsadniţe nu a fost transportat la grădină, alături de toamnă nu s-au făcut şi nici cu S.M.T.-ul nu s-a încheiat contract, cu toate că întreprinderea nu posedă mijloace proprii pentru arat. O atenţie deosebită trebuie acordată gospodăriilor-anexe ale S.M.T. Acestora, pe lingă faptul că li s-au atribuit terenuri în acest scop, dispun mai mult ca alte întreprinderi de mijloacele necesare pentru executarea în bune condiţiuni a lucrărilor. Aşa fiind, lipsa de interes ce se manifestă uneori în aceste unităţi e de ia dreptul condamnabilă. In gospodăriaanexă a S.M.T.Făurei, de pildă, pînă acum cîteva zile sămînţa nu era pregătită. Nici terenul de grădină nu era pregătit şi îngrăşat. Conducătorii staţiunii susţin că nu au nici, un motiv să se grăbească. Timpul însă nu aşteaptă. Acolo unde lucrurile au rămas în urmă, trebuiesc luate măsuri urgente. Comitetele de întreprindere, prin comisiile de aprovizionare, cantină şi locuinţe muncitoreşti, au datoria să controleze cum s-au asigurat cantităţile de seminţe necesare însămînţărilor de primăvară, dacă s-au confecţionat rame şi s-au procurat geamuri, rogojini etc. în vederea amenajării paturilor calde pentru, producerea răsadurilor, şi în ce măsură este arat şi săpat pămîntul. De asemenea, este necesar a se controla cit mai urgent cum s-a reparat utilajul pentru grădinărit, în special cel de irigare (motoare, pompe, roţi etc.). Acolo unde s-a neglijat cultivarea cartofilor, legumelor şi zarzavaturilor trebuie să se revizuiască planurile de cultură şi să se pună accent pe cultivarea acestora. In vederea dezvoltării sectorului zootehnic din gospodăriile-anexe, este necesar să se urmărească obţinerea unor recolte bogate la culturile furajere. De asemenea, să se dea atenţie executării la timp a muncilor în livezile de pomi fructiferi şi vii. In acest scop se vor complecta lipsurile de pomi din livezi şi se vor trata pomii cu antidoturi ştiinţifice contra dăunătorilor. Comitetele de întreprindere trebuie să controleze cum au asigurat organele administrative condiţiile de muncă , masa, cazarea muncitorilor, grădinarilor şi tehnicienilor de la gospodăriile-anexe. Organele administrative şi cele sindicale vor putea aduce o contribuţie de seamă la aprovizionarea oamenilor muncii dacă vor fi controlate şi sprijinite la timp de organele centrale. De aceea este necesar ca ministerele, prin serviciile respective, să acorde toată atenţia gospodăriilor agricole anexe, repartizînd fondurile pentru piaţa muncitorilor din acestea şi luînd măsuri concrete acolo unde se constată deficienţe. La rîndul lor, C.C. ale Sindicatelor pe ramură de producţie, prin comitetele regionale şi raionale, sînt datoare să organizeze schimburi de experienţă între gospodăriile agricole anexe, atît în perioada însămînţărilor cit şi în aceea a întreţinerii culturilor. C.S.R. trebuie să mobilizeze tehnicienii secţiilor agricole ale sfaturilor populare pentru a da îndrumări practice asupra felului cum se pot obţine recolte bogate în gospodării şi totodată să controleze cum se respectă regulile agrotehnice. Tot lor ie revine şi sarcina să se preocupe de organizarea expoziţiilor cu produse obţinute de gospodăriile agricole anexe, expoziţii prin care să se popularizeze cele mai bune rezultate. Afiul acesta gospodăriile agricole anexe trebuie să dea o recoltă sporită de cartofi, legume, zarzavaturi şi carne. Organele sindicale şi administrative sînt deci chemate să se preocupe de ele cu tot simţul de răspundere. Organizaţiile sindicale vor aduce astfel o contribuţie serioasă la transpunerea în viaţă a hotărîrilor partidului și guvernului, privind îmbunătățirea aprovizionării oamenilor muncii. Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii VIENA 31 (Agerpres). — TASS transmite : intre 23 şi 30 martie a avut loc la Viena o sesiune a Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Biroul a adoptat următoarele documente : 1. Rezoluţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii. 2. Apelul adresat popoarelor din Europa^ 3. Declaraţia tsironlui consiliului Mondial al Păcii cu privire la armele atomice. In pagina IV-a : Rezoluţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii Cu privire la relaţiile comerciale sovieto-romîne Ca rezultat al tratativelor comerciale sovieto-romîne încheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a. c. la Moscova Protocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. şi R.P.R. pe anul 1954. Prin Protocol se prevede o mărire în continuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute pe anul 1954 în Acordul Comercial de lungă durată, cit şi faţă de volumul schimbului de mărfuri realizat în 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Române bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj industrial, maşini agricole, autovehicule şi alte mărfuri necesare economiei naţionale romîneşti. In afară de aceasta, în 1954 conform acordurilor încheiate anterior, Uniunea Sovietică va livra Romîniei utilajul complex pentru întreprinderi industriale și de asemenea, va acorda Romîniei ajutorul tehnic în construirea acestor întreprinderi. România va exporta în U.R.S.S. produse petrolifere, produse forestiere, ciment, produse chimice, vase pescărești, şlepuri, cazane de aburi şi alte mărfuri care s-au livrat din România în U.R.S.S. în mod obişnuit în anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea sovietică de către ministrul comerţului exterior, I. G. Kabanov şi din partea romina de către ministrul comerţului exterior, Al- Bîrlădeanu. (Agerpres) 4 pagini — 20 bani Anul XI-nr. 2010 JOI 1 APRILIE 1954 Sortimente noi în clişeu. Maiştrii Nicolae Morărescu şi Marin Dinică, împreună cu fruntaşa în întrecere Valerica Ştefănescu şi şeful sectorului 7 al fabricii, Vasile Turcu, de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală, verifică unul din noile modele special create pentru sezonul de primăvară. (Foto: L. TIBOR) Mai mult, mai bun, mai frumos Odată cu sosirea primăverii, cerinţele pentru ţesături şi confecţiuni devin mai mari. Fabricile de textile şi confecţii se străduiesc să producă modele noi pentru acest anotimp. Numai in trimestrul I, au intrat în fabricaţie 199 noi modele de confecţiuni şi tricotaje pentru femei, bărbaţi şi copii. De pildă, la fabricile „Drapelul Roşu“-Sibiu, „Tînăra Gardă“ din Capitală, „Varga Katalin“ din Cluj şi altele, se confecţionează costumaşe, pulovere bărbăteşti etc. La fabrica de mătase s-au creat 12 desene noi de ţesături din care se vor confecţiona rochii, baticuri şi multe alte articole. Din contexturi noi, fabricile „Partizanul Roişu" din Oraşul Stalin, „Postăvăria Română“ Bucureşti, „Industria Lînei-Timişoara lucrează stofe de lină pentru rochii, pentru costume şi pardesiuri bărbăteşti şi în special stofe pentru copii, după circa 30 de noi desene. —— ----—■——■—— * ★ '—------------------- Produse din sticla şi ceramica — Rezistă ! Cit s-au bucurat muncitorii şi tehnicienii din colectivul Institutului de Cercetări pentru Industria Materialelor de Construcţii cînd au aflat că sticla de nivel tip Klingher fabricată de ei s-a dovedit la proba da control tot atît de bună ca şi cea importată. Efortul comun depus de aceştia, împreună cu tovarăşii lor de la fabrica de sticlă Bucureşti, fabrica de oglinzi Bucureşti şi I.O.R., a fost astfel încununat de succes. Ei au izbutit să fabrice pentru prima oară la noi în ţară ,acest accesoriu atît, de necesar în industria petroliferă, în cea energetică etc. Prin munca asiduă ce o depune zi de zi colectivul de la I.C.I.M.C., se produc mereu noi sortimente de produse din sticlă şi ceramică. In urma experienţelor făcute şi a noilor procedee introduse, se pot fabrica astăzi servicii de apă, vin, lichior şi tot felul de alte articole de sticlă incasabilă şi semicristal, obiecte foarte frumoase, de calitate superioară şi cu un preţ de cost foarte redus De asemenea, se vor putea fabrica vase de sticlă rezistente la foc, mult mai ieftine decit cele importate. Fabrica de porţelan din Cluj va produce articole de menaj din porţelan moale şi vase pentru uz casnic din ceramică rezistentă la căldură, care înlocuiesc cu succes pe cele metalice şi al căror cost este mult mai redus. O marca de încredere Despre calitatea şi aspectul produselor fabricii „Proletarul“ din Bacău, cumpărătorii au numai cuvinte de mulţumire. Ţesăturile de lină de tot felul fabricate aci sunt foarte apreciate. De asemenea, costumele, pardesiuirile, paltoanele etc., executate de fabricile noastre de confecţii din stofele primite de la această întreprindere sunt mult cerute de consumatori. In ultimele luni colectivul de la „Proletarul“ a pus în lucru nenumărate sortimente noi. Pentru stofele de costume bărbăteşti, s-au creat 5 desenenoi cu 16 combinaţii de culori. Din amestecuri mult îmbunătăţite, s-a creat un sortiment de stofă de palton cu două feţe, un nou costum bărbătesc în două desene etc. Tot din amestecuri îmbunătăţite, s-au creat sortimente de stofe de raglane şi pardesiuri în culori şi desene variate. Nici ţesăturile pentru femei n-au fost neglijate. Noi sorturi de stofe pentru rochii, cu 9 desene noi şi zeci de combinaţii de culori, au fost puse în lucru. Din magazia fabricii „Proletarul“ din Bacău, ies zilnic mii de metri de ţesături, care iau drumul magazinelor şi al fabricilor de confecţii. DAN PLUTAŞU 9 monardi de azi: DIN EXPERIENȚA SINDICATELOR SOVIETICE. — N. Koseliov: Munca comitetului de întreprindere în rîndul femeilor (pag. 2-a) ludith Budeanu: Bibliotecara (pag. 2-a) Gh. Pantazi : O „descoperire formidabilă“ (Foileton) Pe teme economice: Dumitru Miron — Căi importante pentru realizarea de economii în industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini . (pag. 3-a) IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI — Apelul Biroului Executiv al F.S.M. adresat oamenilor muncii din întreaga lume (pag. 3-a) Asigurarea bazei furajere — condiţie de bază pentru dezvoltarea şeptelului (pag. 3-a) Situaţia din Egpir (pag. 3-a) Deschiderea Congresului al IV-lea al Partidului Socialist Unit din Germania (pag. 4-a) Ecouri ale presei străine la Declaraţia Guvernului Sovietic cu privire la relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi R. D. Germană (pag. 4-a) De la Consiliul de Miniştri al U. R. 5. 5. şi Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărirea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comitetul Central al P.C.U.S. au hotărît: 1. — Să se reducă cu Începere de la 1 aprilie 1954 preţurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale după cum urmează : Pline, făină şi macaroane Pîine de secară — cu 8% ; pline de griu, chifle, covrigi şi alte produse de brutărie — cu 5% ; făină de secară, făină de griu, mălai şi alte feluri de făină — cu 5% ; făină de soia pentru clătite — cu 15% ; macaroane, fidea, tăiţel şi alte paste făinoase — cu 5%. Cereale şi furaje Secară — cu 8% ; griu, ovăz, orz şi alte cereale, tărîţe, turte oleaginoase, şroturi, nutreţuri mixte, fîn şi paie — în medie cu 5%. Mărfuri coloniale Ceai negru în foi — cu 10%; cafea naturală, cacao, băuturi de cafea, ceai şi cacao — în medie cu 15%; sare drob — cu 10%; sare măcinată vărsată cu 20%. Ţesături Batist, marchizet, volta şi alte ţesături de bumbac pentru rochii de vară şi ţesături de bumbac decorative pentru mobilă — în medie cu 20% ; ţesături de bumbac cu mătase artificială — cu 10% ; stambă, satin şi alte ţesături de bumbac — în medie cu 15% ; ţesături de mătase din mătase naturală — în medie cu 10%. Confecţii, tricotaje şi pălării Rochii, bluze şi alte confecţiuni din ţesături de bumbac pentru vară — în medie cu 15% ; rochii, bluze, lengerie şi alte confecţii din alte ţesături de bumbac — în medie cu 10% ; rochii, bluze, şi alte confecţii din ţesături de mătase naturală — în medie cu 7% ; tricotaje —în medie cu 8%; ciorapi şi şosete din bumbac — în medie cu 20%; ciorapi şi şosete de mătase şi altele — în medie cu 10% ; ciorapi din fire capron — în medie cu 25%; pălării din ţesături de bumbac, de mătase, din ţesături cu 50% find şi din stofe de calitate inferioară — cu 10% ; pălării de paie — cu 10%; încălţăminte încălţăminte din piele — în medie cu 7% ; încălţăminte din pînză şi combinată — în medie cu 20%; galoşi, şoşoni, cizme şi altă încălţăminte de cauciuc în medie cu 12%. Articole de galanterie Articole de galanterie din textile — în medie cu 10% ; aţă şi articole de mercerie — în medie cu 15%; abajururi în medie cu 10% ; vată şi vatelină — cu 15% ; ace de cusut, ace de maşină, andrele şi altele — cu 20% ; articole de giuvaergerie — în medie cu 10%. Săpun, articole de parfumerie şi de cosmetică Săpun de rufe — In medie cu 15% ; săpun de toaletă — în medie cu 20% ; parfum, apă de colonie şi alte articole de parfumerie şi cosmetică — în medie cu 10%. Articole destinate activităţii culturale şi jucării Hîrtie de scris, caiete şi alte articole din hirtie şi carton — în medie cu 10% ; creioane, peniţe, tocuri şi alte accesorii de scris şi desen şi articole de birou — cu 15%; jucării din cauciuc, celuloid, din metal şi altele, şi jucării pentru pomul de iarnă — în medie cu 15% ; aparate fotografice — în medie cu 10% ; hirtie fotografică, filme şi alte articole foto — cu 15% ; lămpi de radio — în medie cu 15%. Articole de porţelan, faianţă şi sticlă Articole de porţelan şi faianţă — în medie cu 15% ; veselă de sticlă, articole din cristal, lămpi şi oglinzi — în medie cu 10%. Articole de uz casnic Becuri electrice, aparate electrice pentru încălzit, maşini de spălat rufe şi aspiratoare de praf — cu 10% ; ferestraie, burghiuri, scule de fierărie, lăcătuşerie, tîmplărie şi alte scule — în medie cu 20% ; paturi metalice — cu 15%; articole de marchitărie şi lacăte — în medie cu 10% ; lămpi şi felinare metalice — cu 20% ; articole de puf şi fulgi — cu 10%. Materiale de construcţie Ardezie — cu 10% ; carton gudronat — cu 20% ; furnir — cu 15% ; ciment — cu 20%; lacuri, vopsele şi articole chimice de uz casnic — în medie cu 10% ; utilaj tehnico-sanitar — cu 10%; tapete — cu 20% ; rame pentru sere — cu 30%. Chibrituri şi produse petrolifere Chibrituri — cu 20% ; benzină de automobil şi lubrefianţi — cu 44,5% ; petrol lampant — cu 38%. Camere pentru mingi de sport — cu 10%; patine pentru patinaj viteză şi patine pentru patinaj artistic — cu 15% ; patine de tip „Snegurccica“, de tip „sport“ şi altele — cu 5% ; schiuri şi accesoriile lor — cu 10% ; articole de vînătoare şi pescuit — în medie cu 10%; articole din materii plastice — cu 10%. Medicamente şi articole sanitare şi de igienă Medicamente şi alte articole sanitare şi de igienă — în medie cu 15% ; articole sanitare şi de igienă din cauciuc — în medie cu 10%. 2. Să se reducă în mod corespunzător preţurile la restaurante, cantine şi alte întreprinderi de alimentaţie publică. 3. La colectarea bumbacului brut, a gogoşilor de mătase, a producţiei de kenaj, in cu firul lung, cînepă, pentru care sunt în vigoare preţurile de privilegiu să se efectueze vînzarea de întâmpinare de cereale şi turte oleaginoase, la preţurile cu amănuntul cu o reducere de 10%. Articole de sport şi alte mărfuri industriale De pe ogoarele patriei noastre-TM* In sprijinul pomiculturii CLUJ (de la corespondentul nostru) — Staţiunea experimentală pomicolă a sfatului popular regional Cluj, luptă pentru a asigura oamenilor muncii cantităţi sporite de fructe. In acest scop se desfăşoară o largă acţiune de refacere şi dezvoltare a livezilor de pomi fructiferi. Astfel, în ultimii patru ani, a fost plantată cu pomi fructiferi o suprafaţă de 750 hectare livadă, îndeosebi la gospodăriile agricole de stat din Bistriţa, Gherla şi Cluj. Pentru completarea golurilor atît în livezile compacte, cît şi în alte grădini s-au plantat în ultimii ,ani mai mult de 90.000 pomi fructiferi. Pentru continua dezvoltare a pomicultura au fost înfiinţate in regiunea Cluj pepiniere pomicole care cuprind peste 170 hectare teren cu puieţi. Aplicarea pe scară largă a metodelor avansate în domeniul pomiculturii, a avut drept urmare o serie de rezultate deosebit de frumoase. Astfel, la G.A.C. „Gheorghe Doja“ din comuna Viile Dejului s-au obținut la meri, cîte 100 kg fructe de la fiecare pom. In comuna Năsăud s-au obţinut mere din varietatea „Grand Alexander“ care au atins greutatea de 500 grame unul. Pentru dezvoltarea pe mai departe a pomiculturii s-a hotărît nu de mult accelerarea ritmului de refacere. Astfel, anual vor fi plantaţi circa 490.000 pomi. In cadrul refacerii se va pune un accent deosebit pe identificarea de noi terenuri cu extindere în raioanele de cîmpie (Sărmaş, Luduş), în acelaşi timp suprafaţa pepinierelor va fi mărită cu încă 310 hectare, asigurînd în acest fel necesarul de material săditor pomicol de calitate superioară. Se va intensifica de asemeni acţiunea de combatere a dăunătorilor. Acţiunea de dezvoltare a pomiculturii în regiunea Cluj este sprijinită temeinic de Staţiunea experimentală pomicolă din Cluj, al cărei director este cunoscutul ml. clurinist Rudolf Palocsay. PLOIEŞTI (de la corestponerentul nostru) Punerea în stare de funcţionare a utilajului agricol prevăzut în planul de reparaţie a constituit o preocupare permanentă a muncitorilor şi tehnicienilor din G.A.S. regiunea Ploieşti. Apletrnd metodele înaintate de muncă şi folosind rezervele interne, muncitorii din aceste unităţi au reuşit să repare toate tractoarele şi maşinile agricole înainte de începerea lucrărilor în cimp. Folosind timpul prielnic, muncitorii şi tehnicienii de la mai multe gospodării agricole de stat din regiunea Ploieşti, au ieşit la cîmp ştiind că rosăm întind din vreme şi respectiind regulile agrotehnice înaintate vor reuşi să sporească producţia la hectar c arcuiturile de primăvară. In prezeni la G A.S.-Ţinteşti, muncile agricole sunt in toi. Încă de la 16 martie, tractoarele conduse de tinerii Ion Ruscu, Gh. Mantu, Constantin Glinschi şi alţii,au pornit la lucru. Pînă înseara zilei de 27 martie, eiau însămânţat suprafaţa de 100 ha cu mazăre, orz etc., au făcut arături adinei şi au grăpat ogoarele pe o suprafaţă de 186 ha. Cu acelaşi avînt lucrează şi colectivele gostaturilor din raioanele Rîmnicu Sărat, Buzău etc. în numai cîteva zile, la G.A.S.-Fotin sau însămi iritat 70 ha, s-au grăpat ogoare f pe o suprafaţă de 80 ha, iarpe alte 60 ha s-au grăpat ierburile perene. Pentru obţinerea unei recolte bogate la hectar, printre alte lucrări se face îngrăşarea suplimentară a culturilor în stadiul de vegetaţie. La G.A.S.-Buda, de pildă, în cîteva zie s-a administrat pe o suprafaţă de 61 ha cantitatea de 12 tone îngrăşăminte chimice. A început şi continuă cu intensitate munca pentru sporirea recoltei ele legume şi zarzavaturi. Din cei 9.500 mp răsadniţe construite la G.A.S. „Horticola“ din Buzău, au fost însămînţate cu diferite soiuri de legume 3.100 mp. De asemenea, la Buda, Bărbuleşti etc., s-au însămânţat peste 2.500 mp răsadniţe. Mari suprafeţe însămînţate IAŞI (de la corespondentul nostru).Pentru a termina cît mai curînd lucrările de arat şi însămînţat, numeroase comune din raionul Iaşi s-au chemat la întrecere patriotică. Pînă la 24 martie printre primele se află comuna Costuleni, care a însămînţat în mustul zăpezii orz, ovăz şi floarea soarelui pe o suprafaţă de 110 hectare. Ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comuna Bosia, ale căror ogoare se întind pe malul Prutului, se ocupă foarte mult cu grădinăritul. Ei se străduiesc să execute toate lucrările în epocile optime şi după regulile agrominimului. Muncind cu hărnicie din primele zile bune de lucru, au insaminţat 48 hectare cu Ceapă, 10 hectare cu morcovi, 32 hectare cu pătrunjel şi alte legume timpurii. Muncitorii şi tehnicienii de la G.A.S. Popricani, luptînd pentru menţinerea în sol a apei provenită din topirea zăpezii, au arat şi grăpat 124 hectare, însămînţînd totodată 60 hectare cu mazăre Şi membrii G.A.C.-„Zori Noi“ din comuna Dumeşti, au terminat cu succes însămînţatul orzului. Rodnica activitate a G. A.S. din regiunea Ploieşti Şi în regiunea Bucureşti au început însămînţările de primăvară. De curînd la secţia Storobăneasa a gospodăriei agricole de stat Vităneşti, raionul Alexandria, brigada de timp condusă de Ion Drăguşin a început însămînţatul mazărel în mustul zăpezii. Ea foloseşte cu randament noul tip de semănătoare I.A.R. 511, fabricată de uzinele noastre. In clişeu , membrii brigăzii de cîmp în plină activitate. Au terminat insămîntârile din prima etapă Zilele acestea, colectiviştii din G.A-C.„Horia, Cloşca şi Crişan“, comuna Carani, regiunea Timişoara, au terminat de insămînţat 105 ha cu arz, mazăre, floarea soarelui, borceag, sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. La aceeaşi dată ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din comună au însămânţat 200 ha. S-au evidenţiat cu acest prilej brigăzile de cîmp, conduse de brigadierii Constantin Rădulescu, Simion Carabaş, şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală Ilie Pascu, Ţărmie Vasin şi alţii. Obădeanu Petre corespondent voluntar