Munca, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2267-2290)

1955-02-01 / nr. 2267

Pag. 2-a MUNKA Marti­e februarie 1955 — nr. 2267 1 Direcţiunea Centrală de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al R. P. R. Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române (Urmare din pag. l-a) Internă de 450 C.P., cu combustibil lichid, vagoane cisterne şi de marfă de m­are ca­pacitate, vagon de tramvai de viteză şi de capacitate mare, transformator de mă­sură pentru tensiuni de 15/0,1 kV, cosi­toare cu tracţiune animală, trior centri­Potrivit Hotăr­îrii plenarei lărgite a Co­mitetului Central al P.M.R. din 19—20 au­gust 1953, în anulul 1954 s-a realizat un pro­gres însemnat în dezvoltarea producţiei agricole, în ved­erea ridicării neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Au fost luate o serie de mă­suri importante în vederea sporirii pro­ducţiei agricole, prin consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, prin întărirea organizatorică a unităţilor agri­cole socialiste, precum şi prin cointeresa­rea materială a ţărănimii muncitoare. In cursul anului 1954, staţiunile de ma­şini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate cu 5600 tractoare (socotite în tractoare de 15 C.P.), cu peste 3100­ pluguri de tractor,­ 460 combine auto­propulsate, 900 batoze, 1310 secerători-le­­gători, 1930 cultivatoare, cu peste 2000 se­mănători, precum şi cu alte maşini şi unelte agricole. Numărul cadrelor tehnice din agricul­tură a crescut faţă de anul 1953 cu 460 ingineri agronomi, 200 ingineri zootehnişti şi medici veterinari, 2.930 tractorişti şi 150 ingineri silvici. Totodată au fost îndru­mate spre agricultură peste 4500 de noi cadre tehnice cu pregătire medie. Un aju­tor important a fost dat sectorului socia­list al agriculturii de către cei 1.000 teh­nicieni din alte ramuri ale economiei na­tionale care au plecat să lucreze în agri­cultură. De asemenea, un număr de peste 2500 lucrători din­­agricultură au terminat în anul 1954 diferirte cursuri de calificare. In cursul anului 1954, ţărănimea mun­citoare­ cu gospodării individuale a primit sprijin din partea statului în vederea spo­ririi producţiei agricole, prin aproviziona­rea cu mai multe unelte agricole şi mate­riale de construcţie, prin folosirea maşini­lor din cele cca. 3800 centre şi subcentre de închiriat maşini agricole ale coopera­tivelor de consum săteşti, prin acordarea de seminţe de­ sol. De asemenea, s-a dat un sprijin mai mare prin staţiunile de maşini şi tractoare, care au efectuat, pen­tru gospodăriile ţărăneşti individuale, cu 57% mai multe lucrări agricole ca în anul 1953. Datorită muncii susţinute a ţăranilor muncitori, a oamenilor muncii din gospo­dării agricole de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri, precum şi a spri­jinului muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor din staţiunile de maşini şi trac­toare, campania de însămîmtări din pri­măvara anului 1954 s-a încheiat cu suc­ces, însămîntîndu-se cu culturi de primă­vară cca. 6,4 mii. ha. Porumbul, una din principialele culturi cerealiere, a fost însămîntat pe o supra­faţă de cca. 3,4 mii. ha. cu 500 mii ha. mai mult ca în anul 1953. S-au extins suprafeţele cultivate cu fa­sole, cartofi, legume-lăstăi, in­ ulei şi alte plante precum şi suprafaţa culturilor fu­ra­jere. Pentru prima oară s-a însămînţat pe suprafeţe mai întinse porumbul şi floa­­rea-soarelui în cuiburi aşezate în pătrat şi s-a­ extins însămînţarea păioaselor în rînduri încrucişate. Deşi în acest an s-a pus la dispoziţia agriculturii o cantitate mai mare de în­grăşăminte chimice decît în anul 1953, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a asigurat folosirea lor integrală. Cu toate condiţiunile climaterice nefa­vorabile în unele regiuni, producţia totală de cereale şi alte boabe a depăşit produc­ţia din anul 1953, realizîndu-se o canti­tate de peste 9 milioane tone, datorită în­deosebi recoltei bogate obţinute la cultu­ra porumbului. Prin folosirea raţională a mijloacelor mecanizate şi printr-o mai bună organi­zare a muncii, unele gospodării agricole de stat au obţinut rezultate superioare celor din 1953. Astfel, gospodăria agricolă de stat din comuna Chirnogi, regiunea Bucureşti, a obţinut la bumbac 1800 kg. la ha, pe o suprafaţă de 150 hectare, iar la mazăre 1800 kg. la ha. Gospodăria agricolă de stat din Odo­­beşti, regiunea Bîrlad, a obţinut la stru­guri cca 9500 kg. la ha. de pe o supra­faţă de 971 ha., la porumb pentru siloz 26.000 kg. la ha., iar la sfecla furajeră 22.600 kg. la ha. Acele gospodării agricole de stat care n-au executat însă lucrările de însămîn­­t­are şi de întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţiuni, care n-au folosit în întregime capacitatea de producţie a mijloacelor mecanizate, au obţinut recolte nesatisfăcătoare, mai cu seamă la cultu­rile prăşitoare. Astfel, gospodăriile agricole de stat: Crăeşti regiunea Bîrlad, Bîrzeşti, regiunea Iaşi, Casimcea regiunea Constanta, şi al­tele au obţinut, la majoritatea culturilor, recolte mai mici decît cele obţinute în 1953. Gospodăriile agricole colective şi înto­vărăşirile au obţinut în anul 1954 recolte mai mari decît în 1953. Gospodăria agricolă colectivă „Victoria" din raionul Sînnicolau­­ Mare, regiunea Arad, a obţinut la cultura porumbului cca. 7206 kg. la ha., pe o suprafaţă de 60 ha.; gospodăria agricolă colectivă „Fili­­mon Sîrbu“ din comuna Piscu Vechi, re­giunea Craiova, a obtinut la floarea-soa­­relui 2200 kg. la ha. întovărăşirea agricolă din comuna Flo­­resti, regiunea Cluj, a obtinut la porumb 5000 kg la ha.; întovărăşirea agricola ..„ Martie“ din comuna Dragomireşti, regiu­nea Bacău, a obtinut 3060 kg. ovăz la ha. Recolte borrate au obţinut şi ţăranii Planul pe anul 1954 al transporturilor de mărfuri pe calea ferată a fost înde­plinit în proporţie de 99,9% la tone-ken, exploatare şi de 90,8 la tone expediate. Volumul transporturilor la tone-km, ex­ploatare pe calea ferată a fost în 1954, aproximativ la acelaşi nivel ca şi în 1953, ca urmare a descreşterii tonelor, expe­diate şi a creşterii distanţei medii de transport, fugar, separator de lapte de mare capaci­tate şi altele. In anul 1954, oamenii muncii din ţara noastră au făcut noi propuneri de raţio­nalizare şi perfecţionare a procesului de producţie. S-au aplicat peste 26.000 raţio­nalizări, inovaţii şi invenţii, care însu­mează economii anuale antecalculate în valoare de peste­ 330 milioane lei, muncitori cu gospodării agricole indivi­duale. Ţăranul muncitor Geoiadă Petru din comuna Voiceşti, regiunea Piteşti, a obţinut 4.200 kg. porumb la ha ; ţăranul muncitor Ciorstea Nicolae din comuna Bolintin-Vale, regiunea Bucureşti, a obţi­nut peste 4000 kg. porumb la ha.; ţăra­nul muncitor Horhocea Ion din comuna Cochirleafb­a, regiunea Ploieşti, a obţinut de pe un ha. 2.000 kg. floarea-soarelui; ţăranul muncitor Benariu Mihai din co­muna Scheia, regiunea Suceava, a obti­nut 4000 kg. orz la ha.; ţăranul muncitor Podocea Gheorghe din Olteniţa a obtinut 1636 kg. bumbac la ha.; ţăranul munci­tor Manole Cluceru din comuna Gher­­ghita, regiunea Ploieşti, a obţinut de pe un ha. 56.000 kg. sfeclă de zahăr; ţăra­nul muncitor Iordache Gheorghe din co­muna Ogrezeni, regiunea Bucureşti, a ob­ţinut 45.000 kg. roşii la ha. Ca urmare a măsurilor luate în vede­rea cointeresării materiale a producăto­rilor pentru dezvoltarea viticulturii, în anul 1954 a crescut producţia de stru­guri cu 12,4% faţă de cea din­­anul 1953. In cursul anului 1954, sectorul socialist al agriculturii s-a întărit şi s-a lărgit prin creşterea numărului gospodăriilor a­­gricole colective şi­­al întovărăşirilor a­­gricole. Numărul gospodăriilor agricole colecti­ve şi al întovărăşirilor a ajuns la sfîrşi­­tul anului 1954 la aproape 5.000, cu o su­prafaţă arabilă de cca. 1,1 milioane ha., cuprinzînd 318.000 familii de ţărani co­lectivişti şi întovărăşiţi. De asemenea, în anul 1954, în rîndurile ţăranilor muncitori a crescut interesul pentru constituirea de asociaţii simple, în vederea cultivării pe bază de contracte a plantelor tehnice. Un număr de aproa­pe 16.000 gospodării ţărăneşti au consti­tuit, în toamna anului 1954, peste 600 asociaţii simple pentru cultivarea sfeclei de zahăr, a bumbacului, a plantelor o­­ileaginoase, medicinale şi altele. Pentru a obţine producţii mai mari, prin folosirea raţională a păşunilor şi printr-o îngrijire sanitar-veterinară tot mai bună a animalelor, un număr însem­nat de ţărani muncitori s-au organizat­ în cursul anului 1954 în peste 3100 stîne cooperatiste. S-au obţinut rezultate bune şi în acti­vitatea multor staţiuni de maşini şi trac­toare. Staţiunile de maşini şi tractoare din Gottlob, Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Turnişor-Sibiu, regiunea Stalin,­Ha­­gieni, regiunea Constanţa, şi altele şi-au depăşit cu mult planul de producţie. Unele S.M.T.-uri, care n-au efectuat muncile de reparaţii la tractoare şi ma­şini agricole şi n-i au asigurat combusti­bilul la timp, ca S.M.T Comişani, regiu­nea Ploieşti, Cudalbi, regiunea Galaţi, Vlaici, regiunea Piteşti, Sicuta, regiunea Arad, Brînceni, regiunea Bucureşti, şi altele au rămas mult în urmă în reali­zarea planului de producţie. In vederea obţinerii unor recolte mari în anul 1955, în campania­­agricolă de toamnă, datorită mobilizării tuturor forţe­lor partidului şi efortului oamenilor mun­cii din agricultură, s-a realizat un vo­lum mare de lucrări agricole. S-au arat peste 6 milioane ha. din care 3,4 milioane ha., au fost însămîntate cu cereale. Grîul şi secara au fost însămîntate pe o supra­faţă de 3,2 milioane ha., cea mai mare suprafaţă care s-a însămînţat pînă acum cu aceste culturi. Pentru mărirea suprafeţei arabile, în toamna anului 1954 au fost desţelenite peste 120.000 ha. In ultimii doi ani s-au obţinut succese şi în dezvoltarea creşterii animalelor. E­­fectivul total de animale, potrivit datelor recensămîntului animalelor domestice de la 15 decembrie 1954, este în creştere faţă de cel înregistrat la recensămîntul de la 1 ianuarie 1953. Creşteri mai importante s-au obţinut la porcine şi cabaline. In gospodăriile agricole din sectorul so­cialist, pe lîngă o creştere a efectivului, s-a îmbunătăţit şi calitatea^ sentelului, prin creşterea în mai mare­ măsură a nu­mărului animalelor de rasă. u _ Ingrăşătoriile de porcine au depăşit în cursul anului 1954 planul de livrări la porci graşi. In semestrul II al anului 1954, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1953, s-au ob­ţinut rezultate superioare în domeniul colectărilor, achiziţiilor şi contractărilor. S-au realizat cu cca. 500.000 tone mai mult porumb, cu peste 100.000 tone mai mulţi cartofi, cu peste 320.000 hl . tpai­ mult lapte, cu peste 120.000 tone­ viu mai multe animale. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în sporirea producţiei agricole au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. In silvicultură, planul de împăduriri a fost realizat în proporţie de 109,6%. Planul lucrărilor de ameliorare a tere­nurilor degradate şi corecţia torenţilor a fost depăşit, lucrindu-se în special în ba­zinele centralelor hidroelectrice. S-a intensificat acţiunea pentru protec­ţia pădurilor prin lucrări de combaterea agenţilor vătămători în arborete şi pepi­niere, depăşindu-se nivelul planificat cu 59,5 la sută . . . „ .. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării ţărănimii muncitoare , cu materiale lem­noase, s-a creat fondul forestier comunal în suprafaţă de 550 000 hectare. Planul de încărcări medii zilnice a va­goanelor a fost îndeplinit în..tar(,r,orime de 90,9%, realizările din 1954 fiind sub cele din anul precedent. . Comparativ cu anul 1953 au crescut mai ales transporturile de produse petrolifere cu 16%, minereuri cu 19,1 %, produsele industriei alimentare cu 45% și îngră­șăminte cu 42,8%. Deşi procesul de transport a continuat să se îmbunătăţească volumul mârfurilor transportate in trenuri marşrutizate fiind de 39,7% din total, faţă de 38,5% cît era prevăzut în plan, totuşi unele ministere şi organizaţii centrale ca : Ministerul In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor d© Maşini, Ministerul Construcţiilor, Ministe­rul Industriei Materialelor de Construcţii, Comitetul de stat pentru colectarea pro­duselor agricole, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Produstriei Alimentare, Centrocoop şi Uniu­­nea centrală a cooperativelor meşteşugă­reşti n-au respectat întocmai disciplina de plan în transporturi, n-au folosit în mod cît mai uniform, în cursul anului, capaci­tatea de transport a căilor ferate, ceea ce a produs greutăţi serioase în realizarea planului de transport, a cauzat transpor­turi încrucișate și folosirea neratională a materialului rulant. Sarcina de reducere a rulajului vago­nului de marfă n-a fost realizată inte­gral. Consumul specific de combustibil con­ventional la locomotivele de cale normală a crescut cu 3,6% fată de plan 3­ cu 4,1% fată de consumul realizat în anul 1953, datorită atît cauzelor arătate mai sus, cît în anul 1954 s-a întărit baza materială a industriei grele prin darea în exploatare de noi capacităţi de producţie, îndeosebi în acele ramuri pentru care există surse sigure de materii prime în tară. In industria energetică s-au dat în ex­ploatare două termocentrale în Transilva­nia și Moldova, o hidrocentrală de interes regional, s-au instalat și dat în exploatare la diferite centrale electrice noi grupuri electrogene, mărindu-se puterea instalată în total cu 113.800 kw. S-a mărit rețeaua de transport de energie electrică cu peste 370 km. Prin constructia unei linii de transport d© energie electrică de înaltă tensiune s-a realizat interconexiunea a două impor­tante sisteme energetice. In industria petroliferă s-au dat în ex­ploatare : o instalaţie de mare capacitate pentru distilarea primară a ţiţeiului, o in­stalaţie de cracare termică, conducte de transport­ pentru gaze şi ţiţei; în industria extractivă a minereurilor neferoase, 2 stafii de flotare şi o instalaţie de aglome­rare; în industria siderurgică o fabrică de aglomerare a minereurilor de fier; în in­dustria metalurgică o turnătorie de fon­ta din industria chimică o fabrică de în­grăşăminte azotoase, instalaţii de acid sulfuric, de sulfură de sodiu, de îngrăşă­minte fosfatice. In anul 1954 s-a dat în funcţiune po­dul de peste Dunăre dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Bulgaria, realizare­a oamenilor muncii din ţara noastră şi din Republica Popu­lară Bulgaria, cu ajutorul Uniunii Sovie­tice şi al tarilor de democraţie populară, creîndu-se astfel încă o verigă în întări­rea relaţiilor economice şi culturale din­tre cele două tari In cursul anului 1954 au fost încă lip­suri serioase la unele ministere la ceea ce priveşte îndeplinirea planului lucrărilor capitale şi î­n special a planului de pune­re în funcţiune. Astfel Ministerul Indus­triei Cărbunelui a îndeplinit planul lucră­rilor capitale numai în proporţie de 75,5%: Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 84 2%, Ministerul Căilor Ferate 82,8%, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene 81,3%. De asemenea, aceste ministere, precum şi altele n-au îndeplinit complect sarcinile de plan de punere în funcţiune. Volumul lucrărilor capitale, realizat în anul 1954, în industria bunurilor de con­sum şi în agricultură, a crescut faţă de 1953 după cum urmează: la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii cu 48,7%, la Ministerul Industriei Alimentare cu 67,3%, iar la Ministerul Industriei Uşoa­re cu 81,1%. In cursul anului 1954 au fost puse în funcţiune noi întreprinderi producătoare de bunuri de consum, 9 fabrici de pîine, o fabrică de cons­ume, o fabrică de unt, o fabrică de produse lactate, o fabrică de lapte praf, o fabrică de suc de fructe, sta­fia de îmbuteliere Borsec şi altele în in­dustria alimentară, o fabrică de garni­turi d­e carde, o fabrică de egrenat bum­bac, 6 topitorii de in şi cînepă în industria uşoară. De asemenea, s-a mărit capacita­tea de producţie în unele fabrici existente din industria alimentară şi industria In cursul anului 1954, volumul circula­ţiei mărfurilor cu amănuntul în comerţul socialist a atins suma de aproape 22 mi­liarde lei, depăşind cu cca. 2,9 miliarde lei desfacerile din anul 1953. Faţă de anul 1953 volumul desfacerilor prin comerţul socialist a crescut în anul 1954 la mărfurile alimentare cu 17,7%, la mărfuri­ industriale cu 12,3% şi în ali­mentaţia publică cu 20,8%. În oraşe şi centre muncitoreşti desface­rile diferitelor mărfuri alimentare au cres­cut în anul 1954, comparativ cu anul 1953; la pîine cu 5%, din care pîine albă şi spe­cialităţi cu 19%; la făină cu 60%; la ulei cu 42%; la preparate de carne cu 27%; la peşte proaspăt, conserve şi semi-conserve de peşte cu 29%; la unt şi margarina aproape de 2,5 ori; la marmeladă cu 18%; la conserve de legume cu 45%; la cartofi cu 26%; la bere cu 6%; la băuturi spir­toase şi rachiuri naturale cu 22%; la pro­duse zaharoase şi de cofetărie cu 17%. De asemenea au crescut desfacerile ur­­mătoarelor mărfuri industriale: confecţii cu 18%; tricotaje cu 3%; articole de ga­lanterie cu 17% ; articole de uz casnic me­talice, din sticlă, porţelan, faianţă cu 6%; articole electrotehnice cu 60%;­ mobilă cu 60%; cărţi­­­teologice, ştiinţifice şi literare cu 16%; articole cultural-sportive cu 39%, precum şi la unele materiale d­e construc­ţie : cărămizi de peste 3 ori; ciment de peste 5 ori; carton asfaltat de peste 2 ori; var cu 88%; cherestea cu 59% In cursul anului 1954 s-au pus în vîn­­zare noi sorturi de ţesături de bumbac si mătase, articole de u­z casnic, aparate elec­trice de uz gospodăresc aparate de radio, articole de marochînărie si galanterie, pre­­cum şi un sortiment mai variat de articole pentru copii. Deşi cererile populaţiei de mărfuri ali­mentare şi industriale în anul 1954 au fost satisfăcute într-o măsură mai mare decît în 1953, în cursul anului 1954, realizările şi insuficienţei măsurilor tehnico-organiza­­torice luate de Ministerul Căilor Ferate. Planul de transport al călătorilor pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 105,6% la călători-km. Planul de transport cu mijloace auto al Direcţiei generale a transporturilor­­auto a fost îndeplinit în proporţie de 105,8% la tone km. şi 72,8% la tone ex­pediate, realizările crescînd faţă de 1953 cu 69,3% la tone-km. şi cu 29,9% la tone expediate. Planul transporturilor de mărfuri pe căile fluviale a fost îndeplinit în propor­ţie de 104,2% la tone-km. şi 70,9% la tone expediate. Comparativ cu 1953 rea­lizările au fost mai mari cu 12,2% la tone-km. şi mai mici cu 16,8% la tone expediate, ca urmare a creşterii transpor­turilor în alte tari şi a descreşterii celor interne. Planul transporturilor de mărfuri a fost îndeplinit de flota maritimă în proporţie de 110,4% la tone-mile şi 91,3% la tone expediate. In anul 1954 transporturile de mărfuri cu flota maritimă au sporit cu 3,2% la tone­ mile faţă de 1953, uşoară. In agricultură s-au înzestrat sta­ţiunile de maşini şi tractoare şi gospodă­riile agricole de stat cu utilaj nou, au in­trat în funcţiune noi ateliere mecanice şi s-au dat în folosinţă noi remize pentru utilaj agricol, grajduri pentru animale şi magazii de cereale. Cu toate că au realizat un volum de lucrări capitale mai mare decît în anul 1953, aceste ministere nu şi-au îndeplinit în întregime planul de lucrări capitale pe anul 1954. Astfel Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a realizat planul decît în proporţie de 81,3%, Ministerul Indu­striei Alimentare 92,2%, iar Ministerul Industriei Uşoare 85,9%. In sectorul social-cultural au fost date în folosinţă şcoli în diferite regiuni ale ţării, noi teatre de vară, cinematografe, două studiouri regionale de radio, centre de radioficare cu peste 135 000 locuri de priză pentru difuzoare, noi stadioane sportive, printre care şi stadionul Con­stanţa cu o capacitate de peste 30.000 locuri, s-au construit şi amenajat şi s-au dat în folosinţă cămine culturale, case de odihnă, creşe şi grădiniţe de copii, s-au extins măsurile de ocrotirea sănătăţii prin construcţii şi amenajări de spitale, sana­torii şi maternităţi. In cursul anului 1954 s-a dat parţial in funcţiune „Centrul de producţie cine­matografică“ Buftea. In anul 1954, organizaţiile de con­­strucţii-montaj au fost înzestrate cu noi utilaje în vederea extinderii mecanizării diverselor operaţiuni care necesită un volum mare de muncă. Sunt însă mul­te şantiere de construcţii unde utilajele n-au fost folosite suficient. Calitatea necorespunzătoare a unor lu­crări care au necesitat refaceri, deficiente în organizarea unor şantiere, unde atît forţa de muncă, cît şi utilajele de con­strucţii n-au fost folosite raţional, risipa de materiale, au dus nu numai la neînde­­plinirea sarcinilor de reducere a preţului de cost, ci în multe cazuri chiar la scum­pirea lucrărilor de construcţii. Mai există încă mari lipsuri şi în mun­ca de proiectare; organizaţiile de proiec­tare n-au acordat atenţia cuvenită pentru întocmirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămînînd într o măsură considerabilă ne­­îndeplinit. Predarea cu întîrziere a pro­iectelor în special pentru lucrările din agricultură, cît şi documentaţia uneori greşit întocmită au cauzat greutăţi se­rioase constructorilor. Planul de producţie al organizaţiilor de construcţii-montaj n-a fost îndeplinit în întregime. Deşi Ministerul Construcţiilor a îndeplinit din planul ce-i revenea numai 89,6%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 şi 18, întreprinderile 3-izolaţii, 211- instalaţii şi îndeosebi toate întreprin­derile trustului 3 au reuşit să îndeplineas­că planul de producţie înainte de termen. Rezultate pozitive prin depăşirea volu­mului de producţie planificat au obţinut şi întreprinderile de construcţii ale Ministe­rului Energiei Electrice şi Industriei Elec­trotehnice, precum şi organizaţiile de con­strucţii ale Sfaturilor populare regionale Bucureşti, Baia Mare, Arad şi Regiunea Autonomă Maghiară, în desfacerea unor mărfuri ,-au fost la nivelul prevederilor planului. Unele mi­nistere n-au livrat comerţului socialist toate mărfurile contractate. In cursul anului 1954 s-a intensificat schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat prin dezvoltarea comerţului de întîmpi­­nare, prin creşterea desfacerilor unităţi­lor cooperaţiei de consum la sate şi prin mărirea volumului mărfurilor agro-ali­­mentare colectate, contractate şi achiziţio­nate. Vînzarea unor mărfuri prin unităţile cooperaţiei de consum la sate a crescut, în comparaţie cu anul 1953, după cum ur­mează: ţesături de bumbac cu 17%, confecţii cu 30%, bumbac fire cu 35%, articole de fierărie brută şi lucrată cu 22%, articole metalice de uz agri­col cu 18%, cărămizi aproape de 3 ori, carton asfaltat de peste două ori, ci­ment cu 78%, var cu 53%, cherestea aproape de 3 ori. Reţeaua comercială de stat şi coopera­tistă în anul 1954 s-a lărgit, deschizîn­­du-se peste 2500 noi unităţi de desfacere cu amănuntul, din care peste 900 unităţi de alimentaţie publică. La sate numărul unităţilor de desfacere cooperatiste a crescut cu aproape 1200 unităţi. In scopul măririi numărului de sortimente si îmbu­nătăţirii calităţii mărfurilor s-a dezvoltat reţeaua unităţilor de prezentare si desfa­cere a ministerelor producătoare. Creşterea volumului desfacerilor mărfu­rilor alimentare prin comerţul socialist a influenţat în sens favorabil şi preţurile produselor agro-ali­mentare pe piaţa ţără­nească Comerţul exterior al Republicii Populare Române a continuat să se lărgească în anul 1954, dez­voltîndu-se schimburile eco­nomice cu Uniunea Sovietică si tarile de democraţie populară, cît si cu alte ţări. In cursul anului 1954, s-au încheiat noi acorduri comerciale cu : Franţa India, In­donezia, Danemarca, Egipt, Turcia, Israel, Grecia, Norvegia, Islanda. Creşterea producţiei industriale şi în­deosebi a producţiei bunurilor de larg consum, obţinerea unor succese impor­In cursul anului 1954 numărul muncito­rilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţio­narilor din sectorul socialist al economiei naţionale a atins aproape 2.900.000 oa­meni. Numărul muncitorilor pe ansamblul economiei nationale a crescut în 1954 faţă de 1953 cu 3,3%, din care *în in­dustrie cu 3,8%. In cursul anului 1954 s-a continuat ac­ţiunea de calificare şi ridicarea califică­rii unui număr însemnat de muncitori prin instruire la locul de muncă, indivi­dual şi în brigăzi, sau prin cursuri cu scoaterea din producţie. Un număr de peste 43.000 tineri munci­tori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor pro­fesionale şi ai şcolilor de pe lîngă fabrici şi uzine, au fost trimişi să lucreze în in­dustrie, construcţii, transporturi şi agri­cultură. In anul 1954 productivitatea muncii în industrie a crescut cu 2,7% faţă de 1953. Cre­şterea nesatisfăcătoare a productivi­tăţii muncii la ministerele: Industriei lemnului, Hîrtiei si Celulozei, Industriei Materialelor de Construcţii, Industriei Me­In anul 1954 au continuat să se îmbu­nătăţească condiţiile materiale de trai şi să crească nivelul cultural al celor ce muncesc. Fondul de salarii al muncitorilor şi func­ţionarilor a crescut în această perioadă cu 10,5%. Impozitul pe salarii, plătit de către muncitori şi funcţionari în 1954, a fost cu 23% mai mic decît în 1953, ceea ce a adus o sporire a veniturilor lor. Odată cu desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii au fost majorate salariile muncitorilor din categoriile I, II, III de salarizare şi ale primelor categorii de personal adminis­trativ. Ca urmare a creşterii­­câştigului mediu cu 8,1% şi a reducerii impozitului pe sa­larii, precum şi datorită scăderii preţurilor la unele mărfuri de consum popular, la produsele agro-alimentare de pe piaţă, sa­lariul real al muncitorilor şi funcţionari­lor a crescut faţă de 1953. In anul care a trecut, au fost asigurate condiţii mai bune de muncă în fabrici şi uzine, în transporturi şi construcţii, în industria extractivă şi în agricultură şi s-a dat o mai mare atenţie protecţiei mun­cii, pentru care s-au cheltuit sume im­portante. Muncitorii şi funcţionarii au primit prin asigurările sociale de stat ajutoare şi pensii care depăşesc cu peste 300 milioane lei suma primită în anul 1953, au benefi­ciat de asistenţă medicală gratuită, de învăţăn­înt gratuit sau cu taxe reduse, de concediu de odihnă în staţiunile bal­neo­­climatice, fără plată sau cu preţuri re­duse. Măsurile economice luate de guvern, î­n scopul măririi producţiei de bunuri de consum popular, au determinat ca piaţa să fie aprovizionată cu o mai mare can­titate de produse industriale şi agricole. Consumul de produse alimentare, la muncitori şi funcţionari, a crescut la gră­simi, carne, ouă, zahăr, precum şi la alte produse. Volumul mărfurilor de îmbrăcăminte, încălţăminte, obiecte de uz casnic şi per­sonal, cumpărate de muncitori şi funcţio­nari în anul 1954, întrece cu 8,8% volu­mul din 1953. Pentru sprijinirea construcţiilor de lo­cuinţe cu mijloacele proprii ale muncito­rilor şi funcţionarilor, statul a atribuit gratuit, în folosinţă, parcele de terenuri. De asemenea s-a construit — pe bază de investiţii şi de credite pentru locuinţe individuale—şi s-a dat în folosinţă mun­citorilor şi funcţionarilor o suprafaţă to­tală de locuinţe de peste 390.000 m.p. Mi­nisterul Construcţiilor nu şi-a realizat însă planul de construcţii al locuinţelor, întîrziind astfel intrarea în funcţiune a lo­cuinţelor din Capitală, Iaşi, Galaţi,­ Baia- Mare şi alte oraşe. Au continuat să se menţină lipsuri serioase în repararea fon­dului de locuinţe, comitetele executive ale sfaturilor populare neexecutînd decît 37% din volumul lucrărilor prevăzute pentru reparaţii. In gospodăria comunală au avut loc unele îmbunătăţiri ale deservirii cu pres­taţii a populaţiei, prin punerea în funcţiu­ne a trei noi alimentări cu apă şi nume­roase extinderi de reţele, noi grupuri de energie electrică, înfiinţarea în Capitală a transportului prin taxiuri de stat, extin­deri de reţele de gaze în Capitală şi în mai multe oraşe şi comune, punerea în circulaţie de autobuse, autocamioane pen­tru salubritate, reţele de canalizare, pre­cum şi a altor lucrări. S-au înregistrat succese importante şi în ridicarea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. Ţăranii colectivişti au primit din gos­podăriile agricole colective pentru zilele­­muncă efectuate mari cantităţi de produ­se şi importante sume de bani, obţinînd totodată venituri însemnate şi din gospo­dăriile personale ajutătoare Veniturile băneşti ale colectiviştilor în anul 1954, au întrecut cu 27% pe cele rea­lizate în anul 1953. Prin extinderea contractărilor cu statul, a animalelor şi a unor culturi, gospodă­riile agricole colective au primit din par­tea statului şi au repartizat ţăranilor co­lectivişti cantităţi însemnate de pînzeturi, talpă, piele, zahăr şi alte produse. Sistemul de contractare cu ţăranii in­dividuali a fost mult îmbunătăţit, mărin­­du-se cointeresarea materială a producă­torilor. Prin contractarea cu statul a animale­lor şi plantelor, ţăranii au beneficiat de importante reduceri de cote obligatorii şi au primit diferite produse la preţuri de stat. Ţăranii colectivişti şi individuali şi-au construit în anul care a trecut un mare tante în domeniul producţiei industrial şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi acumularea rezervelor necesare au dus,­­la 26 decembrie 1954, la desfiinţarea sis­temului de aprovizionare pe bază de car­tele şi raţii şi trecerea la comerţul desfă­­şurat.­talurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ener­­giei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Petrolului, precum şi în con­strucţii se datoreşte în parte greutăţilor create procesului de producţie de intem­periile din trim. I. 1954, însă, în principal, lipsurilor în organizarea muncii, neutiliză­­rii complecte a capacităţilor de producţie, precum şi lipsei de preocupare în folosi­rea resurselor interne din cadrul multor întreprinderi. Aceste lipsuri au fost într-o bună mă­sură îndepărtate în cea de a doua jumă­tate a anului, fapt ce a făcut ca produc­tivitatea muncii pe întreaga Industrie să crească în semestrul II 1954 cu 7,7% față de semestrul II 1953. In industria republicană productivi­tatea muncii a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu semestrul II 1953, cu 20,2% în industria construcţiilor de maşini, cu 6,3% în industria petroliferă, cu 9,4% în industria cărbunelui, cu 9,6% în industria chimică, cu 8,1 % în industria textilă, cu 18,0% în industria pielăriei şi cauciucului, cu 15,0% în industria alimen­tară, număr de case noi şi de construcţii gos­podăreşti. Consumul propriu de produse agricole în gospodăriile ţărăneşti a crescut la car­ne, grăsimi, porumb, legume şi zarzavan­­turi şi la alte produse, iar volumul măr­furilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de menaj cumpărate este mai mare decît în anul 1953. Ţăranii muncitori au beneficiat în mai mare măsură de asistenţă medicală gra­tuită, prin creşterea numărului de medici la sate. Ca urmare a sporirii veniturilor băneşti ale populaţiei de la oraşe şi sate, depu­nerile la casele de economii la sfîrşitul anului 1954 depăşesc cu 56% nivelul de la sfîrşitul anului 1953, iar numărul de­punătorilor a crescut cu 18,2 la sută. In­ anul care a trecut s-a cheltuit pen­­tru învăţămînt, cultură şi sănătate, cu­l­­tura fizică şi sport, asistenţă socială, aju­tor familial de stat, pensii şi asigurări sociale suma de peste 5,8 miliarde lei, adică cu 7,8% mai mult decît în 1953; învăţămintea fără scoaterea din pro­ducţie a fost extins; au fost înfiinţate primele şcoli serale de cultură generală pentru tineretul muncitoresc şi sătesc, menite să lărgească reţeaua de învăţă­­mînt şi să permită tinerilor muncitori din oraşe şi sate să frecventeze cursurile cît mai aproape de locul de muncă. In anul 1954 au fost editate peste 3000 titluri de cărţi şi broşuri, tipărite într-un număr de peste 42 milioane exemplare, din care un însemnat număr de exem­plare au fost tipărite în limbile minori­tăţilor naţionale. Tirajul ziarelor şi revistelor a fost de peste 730 milioane exemplare. Au fost editate noi lucrări de ştiinţă, literatură, artă şi s-au tipărit în ediţii de masă lucrări ale clasicilor literaturii române si universale. In cursul anului 1954 au fost realizate în studiourile noastre cinematografice 6 filme artistice, de lung si scurt metraj si 109 jurnale, filme documentare si de de­sene animate, depăşindu-se sarcinile de plan. Reţeaua cinematografelor s-a lărgit cu noi unităti, iar întreprinderile regionale cinematografice au fost înzestrate cu 80 noi caravane cinematografice pentru de­servirea populaţiei de la sate. Repertoriul teatrelor s-a îmbunătăţit, prin punerea în scenă a unor piese noi de teatru dintre care un număr însemnat de piese originale, iar numărul spectatorilor care au frecventat teatrele, operele şi ci­nematografele depăşeşte numărul specta­torilor din anul 1953 Numărul tobal al abonamentelor la ra­dio şi la reţeaua de radioficare este de peste 917.000 cu 26,4% mai mult ca la sfîrşitul anului 1953. La reţeaua de rad­io­­ficare, totalul abonamentelor este de pes­te 376 000 din care aproape 152.000 au fost realizate în anul 1954. S-a dezvoltat acţiunea de ocrotire a să­­natatii, oamenilor muncii înfiintîndu-se noi spitale, dispensare şi sanatorii, iar capacitatea unor spitale a fost mărită, In acelaşi timp a crescut numărul de medici şi de alt personal sanitar. Pe lîngă ma­rile întreprinderi au fost organizate 8­ servicii medico-sanitare. Acţiunea de ocrotire a mamei si cor­­­­ului s-a dezvoltat prin înfiinţarea de noi case de naştere, dispensare de pediatrie crese si grădiniţe de copii. S-a continuat extinderea reţelei de far­macii si puncte farmaceutice, îmbunată­­tindu-se aprovizionarea de medicamente si articole tehnico-sanitare, în special la urma reducerii preturilor la medica­mente. In anul 1954 producţia de medicamente şi instrumente medicale a crescut cu 41,1 la sută în comparaţie cu anul 1953. . Ca urmare a ridicării nivelului de tra­­i a m­ă­surilor luate în domeniul ocroti­rii sănătăţii, mortalitatea generală a acă­zut de la 19,1 la mie în anul 1938 la 11,1 la mie în anul 1954, iar mortalitatea in­fantilă de la 17,9 la sută în 1938 la 8,9 la sută în 1954. In tot curaul anului, în case de odihnă sanatorii balneo-climatice, tabere si co­tenii au fost trimişi la odihnă si au be­neficiat de cură balneară aproape 450.000 oameni ai muncii şi copii. Realizările obţinute în cel de al na­­,­trulea an a­l primului plan cîndinal a' Re­publicii Populare Române, oglindesc efor­turile și succese'» poporului munci­tor pentru înfăntiarea Hotărî­rii plenarei lăr­gite a C­C al P.M.R din 19-20 augu« 1953, cu privire la sarcinile partidului în domeniul dezvoltării economiei național si ridicării continue a niveluri de trai material si cultural, al oamenilor muncii II. Dezvoltarea agriculturii III. îndeplinirea planului în transporturile pe căile ferate, pe apa și cu autovehicul® V. Dezvoltarea comerțului interior și exterior IV. îndeplinirea planului de lucrări capitale VI. Creşterea numărului muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor şi creşterea productivităţii muncii VII. Creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii ★

Next