Munca, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2267-2290)
1955-02-01 / nr. 2267
Pag. 2-a MUNKA Martie februarie 1955 — nr. 2267 1 Direcţiunea Centrală de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al R. P. R. Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române (Urmare din pag. l-a) Internă de 450 C.P., cu combustibil lichid, vagoane cisterne şi de marfă de mare capacitate, vagon de tramvai de viteză şi de capacitate mare, transformator de măsură pentru tensiuni de 15/0,1 kV, cositoare cu tracţiune animală, trior centriPotrivit Hotărîrii plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19—20 august 1953, în anulul 1954 s-a realizat un progres însemnat în dezvoltarea producţiei agricole, în vederea ridicării neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Au fost luate o serie de măsuri importante în vederea sporirii producţiei agricole, prin consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, prin întărirea organizatorică a unităţilor agricole socialiste, precum şi prin cointeresarea materială a ţărănimii muncitoare. In cursul anului 1954, staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate cu 5600 tractoare (socotite în tractoare de 15 C.P.), cu peste 3100 pluguri de tractor, 460 combine autopropulsate, 900 batoze, 1310 secerători-legători, 1930 cultivatoare, cu peste 2000 semănători, precum şi cu alte maşini şi unelte agricole. Numărul cadrelor tehnice din agricultură a crescut faţă de anul 1953 cu 460 ingineri agronomi, 200 ingineri zootehnişti şi medici veterinari, 2.930 tractorişti şi 150 ingineri silvici. Totodată au fost îndrumate spre agricultură peste 4500 de noi cadre tehnice cu pregătire medie. Un ajutor important a fost dat sectorului socialist al agriculturii de către cei 1.000 tehnicieni din alte ramuri ale economiei nationale care au plecat să lucreze în agricultură. De asemenea, un număr de peste 2500 lucrători dinagricultură au terminat în anul 1954 diferirte cursuri de calificare. In cursul anului 1954, ţărănimea muncitoare cu gospodării individuale a primit sprijin din partea statului în vederea sporirii producţiei agricole, prin aprovizionarea cu mai multe unelte agricole şi materiale de construcţie, prin folosirea maşinilor din cele cca. 3800 centre şi subcentre de închiriat maşini agricole ale cooperativelor de consum săteşti, prin acordarea de seminţe de sol. De asemenea, s-a dat un sprijin mai mare prin staţiunile de maşini şi tractoare, care au efectuat, pentru gospodăriile ţărăneşti individuale, cu 57% mai multe lucrări agricole ca în anul 1953. Datorită muncii susţinute a ţăranilor muncitori, a oamenilor muncii din gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri, precum şi a sprijinului muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din staţiunile de maşini şi tractoare, campania de însămîmtări din primăvara anului 1954 s-a încheiat cu succes, însămîntîndu-se cu culturi de primăvară cca. 6,4 mii. ha. Porumbul, una din principialele culturi cerealiere, a fost însămîntat pe o suprafaţă de cca. 3,4 mii. ha. cu 500 mii ha. mai mult ca în anul 1953. S-au extins suprafeţele cultivate cu fasole, cartofi, legume-lăstăi, in ulei şi alte plante precum şi suprafaţa culturilor furajere. Pentru prima oară s-a însămînţat pe suprafeţe mai întinse porumbul şi floarea-soarelui în cuiburi aşezate în pătrat şi s-a extins însămînţarea păioaselor în rînduri încrucişate. Deşi în acest an s-a pus la dispoziţia agriculturii o cantitate mai mare de îngrăşăminte chimice decît în anul 1953, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a asigurat folosirea lor integrală. Cu toate condiţiunile climaterice nefavorabile în unele regiuni, producţia totală de cereale şi alte boabe a depăşit producţia din anul 1953, realizîndu-se o cantitate de peste 9 milioane tone, datorită îndeosebi recoltei bogate obţinute la cultura porumbului. Prin folosirea raţională a mijloacelor mecanizate şi printr-o mai bună organizare a muncii, unele gospodării agricole de stat au obţinut rezultate superioare celor din 1953. Astfel, gospodăria agricolă de stat din comuna Chirnogi, regiunea Bucureşti, a obţinut la bumbac 1800 kg. la ha, pe o suprafaţă de 150 hectare, iar la mazăre 1800 kg. la ha. Gospodăria agricolă de stat din Odobeşti, regiunea Bîrlad, a obţinut la struguri cca 9500 kg. la ha. de pe o suprafaţă de 971 ha., la porumb pentru siloz 26.000 kg. la ha., iar la sfecla furajeră 22.600 kg. la ha. Acele gospodării agricole de stat care n-au executat însă lucrările de însămîntare şi de întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţiuni, care n-au folosit în întregime capacitatea de producţie a mijloacelor mecanizate, au obţinut recolte nesatisfăcătoare, mai cu seamă la culturile prăşitoare. Astfel, gospodăriile agricole de stat: Crăeşti regiunea Bîrlad, Bîrzeşti, regiunea Iaşi, Casimcea regiunea Constanta, şi altele au obţinut, la majoritatea culturilor, recolte mai mici decît cele obţinute în 1953. Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile au obţinut în anul 1954 recolte mai mari decît în 1953. Gospodăria agricolă colectivă „Victoria" din raionul Sînnicolau Mare, regiunea Arad, a obţinut la cultura porumbului cca. 7206 kg. la ha., pe o suprafaţă de 60 ha.; gospodăria agricolă colectivă „Filimon Sîrbu“ din comuna Piscu Vechi, regiunea Craiova, a obtinut la floarea-soarelui 2200 kg. la ha. întovărăşirea agricolă din comuna Floresti, regiunea Cluj, a obtinut la porumb 5000 kg la ha.; întovărăşirea agricola ..„ Martie“ din comuna Dragomireşti, regiunea Bacău, a obtinut 3060 kg. ovăz la ha. Recolte borrate au obţinut şi ţăranii Planul pe anul 1954 al transporturilor de mărfuri pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 99,9% la tone-ken, exploatare şi de 90,8 la tone expediate. Volumul transporturilor la tone-km, exploatare pe calea ferată a fost în 1954, aproximativ la acelaşi nivel ca şi în 1953, ca urmare a descreşterii tonelor, expediate şi a creşterii distanţei medii de transport, fugar, separator de lapte de mare capacitate şi altele. In anul 1954, oamenii muncii din ţara noastră au făcut noi propuneri de raţionalizare şi perfecţionare a procesului de producţie. S-au aplicat peste 26.000 raţionalizări, inovaţii şi invenţii, care însumează economii anuale antecalculate în valoare de peste 330 milioane lei, muncitori cu gospodării agricole individuale. Ţăranul muncitor Geoiadă Petru din comuna Voiceşti, regiunea Piteşti, a obţinut 4.200 kg. porumb la ha ; ţăranul muncitor Ciorstea Nicolae din comuna Bolintin-Vale, regiunea Bucureşti, a obţinut peste 4000 kg. porumb la ha.; ţăranul muncitor Horhocea Ion din comuna Cochirleafba, regiunea Ploieşti, a obţinut de pe un ha. 2.000 kg. floarea-soarelui; ţăranul muncitor Benariu Mihai din comuna Scheia, regiunea Suceava, a obtinut 4000 kg. orz la ha.; ţăranul muncitor Podocea Gheorghe din Olteniţa a obtinut 1636 kg. bumbac la ha.; ţăranul muncitor Manole Cluceru din comuna Gherghita, regiunea Ploieşti, a obţinut de pe un ha. 56.000 kg. sfeclă de zahăr; ţăranul muncitor Iordache Gheorghe din comuna Ogrezeni, regiunea Bucureşti, a obţinut 45.000 kg. roşii la ha. Ca urmare a măsurilor luate în vederea cointeresării materiale a producătorilor pentru dezvoltarea viticulturii, în anul 1954 a crescut producţia de struguri cu 12,4% faţă de cea dinanul 1953. In cursul anului 1954, sectorul socialist al agriculturii s-a întărit şi s-a lărgit prin creşterea numărului gospodăriilor agricole colective şial întovărăşirilor agricole. Numărul gospodăriilor agricole colective şi al întovărăşirilor a ajuns la sfîrşitul anului 1954 la aproape 5.000, cu o suprafaţă arabilă de cca. 1,1 milioane ha., cuprinzînd 318.000 familii de ţărani colectivişti şi întovărăşiţi. De asemenea, în anul 1954, în rîndurile ţăranilor muncitori a crescut interesul pentru constituirea de asociaţii simple, în vederea cultivării pe bază de contracte a plantelor tehnice. Un număr de aproape 16.000 gospodării ţărăneşti au constituit, în toamna anului 1954, peste 600 asociaţii simple pentru cultivarea sfeclei de zahăr, a bumbacului, a plantelor oileaginoase, medicinale şi altele. Pentru a obţine producţii mai mari, prin folosirea raţională a păşunilor şi printr-o îngrijire sanitar-veterinară tot mai bună a animalelor, un număr însemnat de ţărani muncitori s-au organizat în cursul anului 1954 în peste 3100 stîne cooperatiste. S-au obţinut rezultate bune şi în activitatea multor staţiuni de maşini şi tractoare. Staţiunile de maşini şi tractoare din Gottlob, Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Turnişor-Sibiu, regiunea Stalin,Hagieni, regiunea Constanţa, şi altele şi-au depăşit cu mult planul de producţie. Unele S.M.T.-uri, care n-au efectuat muncile de reparaţii la tractoare şi maşini agricole şi n-i au asigurat combustibilul la timp, ca S.M.T Comişani, regiunea Ploieşti, Cudalbi, regiunea Galaţi, Vlaici, regiunea Piteşti, Sicuta, regiunea Arad, Brînceni, regiunea Bucureşti, şi altele au rămas mult în urmă în realizarea planului de producţie. In vederea obţinerii unor recolte mari în anul 1955, în campaniaagricolă de toamnă, datorită mobilizării tuturor forţelor partidului şi efortului oamenilor muncii din agricultură, s-a realizat un volum mare de lucrări agricole. S-au arat peste 6 milioane ha. din care 3,4 milioane ha., au fost însămîntate cu cereale. Grîul şi secara au fost însămîntate pe o suprafaţă de 3,2 milioane ha., cea mai mare suprafaţă care s-a însămînţat pînă acum cu aceste culturi. Pentru mărirea suprafeţei arabile, în toamna anului 1954 au fost desţelenite peste 120.000 ha. In ultimii doi ani s-au obţinut succese şi în dezvoltarea creşterii animalelor. Efectivul total de animale, potrivit datelor recensămîntului animalelor domestice de la 15 decembrie 1954, este în creştere faţă de cel înregistrat la recensămîntul de la 1 ianuarie 1953. Creşteri mai importante s-au obţinut la porcine şi cabaline. In gospodăriile agricole din sectorul socialist, pe lîngă o creştere a efectivului, s-a îmbunătăţit şi calitatea^ sentelului, prin creşterea în mai mare măsură a numărului animalelor de rasă. u _ Ingrăşătoriile de porcine au depăşit în cursul anului 1954 planul de livrări la porci graşi. In semestrul II al anului 1954, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1953, s-au obţinut rezultate superioare în domeniul colectărilor, achiziţiilor şi contractărilor. S-au realizat cu cca. 500.000 tone mai mult porumb, cu peste 100.000 tone mai mulţi cartofi, cu peste 320.000 hl . tpai mult lapte, cu peste 120.000 tone viu mai multe animale. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în sporirea producţiei agricole au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. In silvicultură, planul de împăduriri a fost realizat în proporţie de 109,6%. Planul lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate şi corecţia torenţilor a fost depăşit, lucrindu-se în special în bazinele centralelor hidroelectrice. S-a intensificat acţiunea pentru protecţia pădurilor prin lucrări de combaterea agenţilor vătămători în arborete şi pepiniere, depăşindu-se nivelul planificat cu 59,5 la sută . . . „ .. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării ţărănimii muncitoare , cu materiale lemnoase, s-a creat fondul forestier comunal în suprafaţă de 550 000 hectare. Planul de încărcări medii zilnice a vagoanelor a fost îndeplinit în..tar(,r,orime de 90,9%, realizările din 1954 fiind sub cele din anul precedent. . Comparativ cu anul 1953 au crescut mai ales transporturile de produse petrolifere cu 16%, minereuri cu 19,1 %, produsele industriei alimentare cu 45% și îngrășăminte cu 42,8%. Deşi procesul de transport a continuat să se îmbunătăţească volumul mârfurilor transportate in trenuri marşrutizate fiind de 39,7% din total, faţă de 38,5% cît era prevăzut în plan, totuşi unele ministere şi organizaţii centrale ca : Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor d© Maşini, Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, Comitetul de stat pentru colectarea produselor agricole, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Produstriei Alimentare, Centrocoop şi Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti n-au respectat întocmai disciplina de plan în transporturi, n-au folosit în mod cît mai uniform, în cursul anului, capacitatea de transport a căilor ferate, ceea ce a produs greutăţi serioase în realizarea planului de transport, a cauzat transporturi încrucișate și folosirea neratională a materialului rulant. Sarcina de reducere a rulajului vagonului de marfă n-a fost realizată integral. Consumul specific de combustibil conventional la locomotivele de cale normală a crescut cu 3,6% fată de plan 3 cu 4,1% fată de consumul realizat în anul 1953, datorită atît cauzelor arătate mai sus, cît în anul 1954 s-a întărit baza materială a industriei grele prin darea în exploatare de noi capacităţi de producţie, îndeosebi în acele ramuri pentru care există surse sigure de materii prime în tară. In industria energetică s-au dat în exploatare două termocentrale în Transilvania și Moldova, o hidrocentrală de interes regional, s-au instalat și dat în exploatare la diferite centrale electrice noi grupuri electrogene, mărindu-se puterea instalată în total cu 113.800 kw. S-a mărit rețeaua de transport de energie electrică cu peste 370 km. Prin constructia unei linii de transport d© energie electrică de înaltă tensiune s-a realizat interconexiunea a două importante sisteme energetice. In industria petroliferă s-au dat în exploatare : o instalaţie de mare capacitate pentru distilarea primară a ţiţeiului, o instalaţie de cracare termică, conducte de transport pentru gaze şi ţiţei; în industria extractivă a minereurilor neferoase, 2 stafii de flotare şi o instalaţie de aglomerare; în industria siderurgică o fabrică de aglomerare a minereurilor de fier; în industria metalurgică o turnătorie de fonta din industria chimică o fabrică de îngrăşăminte azotoase, instalaţii de acid sulfuric, de sulfură de sodiu, de îngrăşăminte fosfatice. In anul 1954 s-a dat în funcţiune podul de peste Dunăre dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Bulgaria, realizarea oamenilor muncii din ţara noastră şi din Republica Populară Bulgaria, cu ajutorul Uniunii Sovietice şi al tarilor de democraţie populară, creîndu-se astfel încă o verigă în întărirea relaţiilor economice şi culturale dintre cele două tari In cursul anului 1954 au fost încă lipsuri serioase la unele ministere la ceea ce priveşte îndeplinirea planului lucrărilor capitale şi în special a planului de punere în funcţiune. Astfel Ministerul Industriei Cărbunelui a îndeplinit planul lucrărilor capitale numai în proporţie de 75,5%: Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 84 2%, Ministerul Căilor Ferate 82,8%, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene 81,3%. De asemenea, aceste ministere, precum şi altele n-au îndeplinit complect sarcinile de plan de punere în funcţiune. Volumul lucrărilor capitale, realizat în anul 1954, în industria bunurilor de consum şi în agricultură, a crescut faţă de 1953 după cum urmează: la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii cu 48,7%, la Ministerul Industriei Alimentare cu 67,3%, iar la Ministerul Industriei Uşoare cu 81,1%. In cursul anului 1954 au fost puse în funcţiune noi întreprinderi producătoare de bunuri de consum, 9 fabrici de pîine, o fabrică de consume, o fabrică de unt, o fabrică de produse lactate, o fabrică de lapte praf, o fabrică de suc de fructe, stafia de îmbuteliere Borsec şi altele în industria alimentară, o fabrică de garnituri de carde, o fabrică de egrenat bumbac, 6 topitorii de in şi cînepă în industria uşoară. De asemenea, s-a mărit capacitatea de producţie în unele fabrici existente din industria alimentară şi industria In cursul anului 1954, volumul circulaţiei mărfurilor cu amănuntul în comerţul socialist a atins suma de aproape 22 miliarde lei, depăşind cu cca. 2,9 miliarde lei desfacerile din anul 1953. Faţă de anul 1953 volumul desfacerilor prin comerţul socialist a crescut în anul 1954 la mărfurile alimentare cu 17,7%, la mărfuri industriale cu 12,3% şi în alimentaţia publică cu 20,8%. În oraşe şi centre muncitoreşti desfacerile diferitelor mărfuri alimentare au crescut în anul 1954, comparativ cu anul 1953; la pîine cu 5%, din care pîine albă şi specialităţi cu 19%; la făină cu 60%; la ulei cu 42%; la preparate de carne cu 27%; la peşte proaspăt, conserve şi semi-conserve de peşte cu 29%; la unt şi margarina aproape de 2,5 ori; la marmeladă cu 18%; la conserve de legume cu 45%; la cartofi cu 26%; la bere cu 6%; la băuturi spirtoase şi rachiuri naturale cu 22%; la produse zaharoase şi de cofetărie cu 17%. De asemenea au crescut desfacerile următoarelor mărfuri industriale: confecţii cu 18%; tricotaje cu 3%; articole de galanterie cu 17% ; articole de uz casnic metalice, din sticlă, porţelan, faianţă cu 6%; articole electrotehnice cu 60%; mobilă cu 60%; cărţiteologice, ştiinţifice şi literare cu 16%; articole cultural-sportive cu 39%, precum şi la unele materiale de construcţie : cărămizi de peste 3 ori; ciment de peste 5 ori; carton asfaltat de peste 2 ori; var cu 88%; cherestea cu 59% In cursul anului 1954 s-au pus în vînzare noi sorturi de ţesături de bumbac si mătase, articole de uz casnic, aparate electrice de uz gospodăresc aparate de radio, articole de marochînărie si galanterie, precum şi un sortiment mai variat de articole pentru copii. Deşi cererile populaţiei de mărfuri alimentare şi industriale în anul 1954 au fost satisfăcute într-o măsură mai mare decît în 1953, în cursul anului 1954, realizările şi insuficienţei măsurilor tehnico-organizatorice luate de Ministerul Căilor Ferate. Planul de transport al călătorilor pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 105,6% la călători-km. Planul de transport cu mijloace auto al Direcţiei generale a transporturilorauto a fost îndeplinit în proporţie de 105,8% la tone km. şi 72,8% la tone expediate, realizările crescînd faţă de 1953 cu 69,3% la tone-km. şi cu 29,9% la tone expediate. Planul transporturilor de mărfuri pe căile fluviale a fost îndeplinit în proporţie de 104,2% la tone-km. şi 70,9% la tone expediate. Comparativ cu 1953 realizările au fost mai mari cu 12,2% la tone-km. şi mai mici cu 16,8% la tone expediate, ca urmare a creşterii transporturilor în alte tari şi a descreşterii celor interne. Planul transporturilor de mărfuri a fost îndeplinit de flota maritimă în proporţie de 110,4% la tone-mile şi 91,3% la tone expediate. In anul 1954 transporturile de mărfuri cu flota maritimă au sporit cu 3,2% la tone mile faţă de 1953, uşoară. In agricultură s-au înzestrat staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat cu utilaj nou, au intrat în funcţiune noi ateliere mecanice şi s-au dat în folosinţă noi remize pentru utilaj agricol, grajduri pentru animale şi magazii de cereale. Cu toate că au realizat un volum de lucrări capitale mai mare decît în anul 1953, aceste ministere nu şi-au îndeplinit în întregime planul de lucrări capitale pe anul 1954. Astfel Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a realizat planul decît în proporţie de 81,3%, Ministerul Industriei Alimentare 92,2%, iar Ministerul Industriei Uşoare 85,9%. In sectorul social-cultural au fost date în folosinţă şcoli în diferite regiuni ale ţării, noi teatre de vară, cinematografe, două studiouri regionale de radio, centre de radioficare cu peste 135 000 locuri de priză pentru difuzoare, noi stadioane sportive, printre care şi stadionul Constanţa cu o capacitate de peste 30.000 locuri, s-au construit şi amenajat şi s-au dat în folosinţă cămine culturale, case de odihnă, creşe şi grădiniţe de copii, s-au extins măsurile de ocrotirea sănătăţii prin construcţii şi amenajări de spitale, sanatorii şi maternităţi. In cursul anului 1954 s-a dat parţial in funcţiune „Centrul de producţie cinematografică“ Buftea. In anul 1954, organizaţiile de construcţii-montaj au fost înzestrate cu noi utilaje în vederea extinderii mecanizării diverselor operaţiuni care necesită un volum mare de muncă. Sunt însă multe şantiere de construcţii unde utilajele n-au fost folosite suficient. Calitatea necorespunzătoare a unor lucrări care au necesitat refaceri, deficiente în organizarea unor şantiere, unde atît forţa de muncă, cît şi utilajele de construcţii n-au fost folosite raţional, risipa de materiale, au dus nu numai la neîndeplinirea sarcinilor de reducere a preţului de cost, ci în multe cazuri chiar la scumpirea lucrărilor de construcţii. Mai există încă mari lipsuri şi în munca de proiectare; organizaţiile de proiectare n-au acordat atenţia cuvenită pentru întocmirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămînînd într o măsură considerabilă neîndeplinit. Predarea cu întîrziere a proiectelor în special pentru lucrările din agricultură, cît şi documentaţia uneori greşit întocmită au cauzat greutăţi serioase constructorilor. Planul de producţie al organizaţiilor de construcţii-montaj n-a fost îndeplinit în întregime. Deşi Ministerul Construcţiilor a îndeplinit din planul ce-i revenea numai 89,6%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 şi 18, întreprinderile 3-izolaţii, 211- instalaţii şi îndeosebi toate întreprinderile trustului 3 au reuşit să îndeplinească planul de producţie înainte de termen. Rezultate pozitive prin depăşirea volumului de producţie planificat au obţinut şi întreprinderile de construcţii ale Ministerului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, precum şi organizaţiile de construcţii ale Sfaturilor populare regionale Bucureşti, Baia Mare, Arad şi Regiunea Autonomă Maghiară, în desfacerea unor mărfuri ,-au fost la nivelul prevederilor planului. Unele ministere n-au livrat comerţului socialist toate mărfurile contractate. In cursul anului 1954 s-a intensificat schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat prin dezvoltarea comerţului de întîmpinare, prin creşterea desfacerilor unităţilor cooperaţiei de consum la sate şi prin mărirea volumului mărfurilor agro-alimentare colectate, contractate şi achiziţionate. Vînzarea unor mărfuri prin unităţile cooperaţiei de consum la sate a crescut, în comparaţie cu anul 1953, după cum urmează: ţesături de bumbac cu 17%, confecţii cu 30%, bumbac fire cu 35%, articole de fierărie brută şi lucrată cu 22%, articole metalice de uz agricol cu 18%, cărămizi aproape de 3 ori, carton asfaltat de peste două ori, ciment cu 78%, var cu 53%, cherestea aproape de 3 ori. Reţeaua comercială de stat şi cooperatistă în anul 1954 s-a lărgit, deschizîndu-se peste 2500 noi unităţi de desfacere cu amănuntul, din care peste 900 unităţi de alimentaţie publică. La sate numărul unităţilor de desfacere cooperatiste a crescut cu aproape 1200 unităţi. In scopul măririi numărului de sortimente si îmbunătăţirii calităţii mărfurilor s-a dezvoltat reţeaua unităţilor de prezentare si desfacere a ministerelor producătoare. Creşterea volumului desfacerilor mărfurilor alimentare prin comerţul socialist a influenţat în sens favorabil şi preţurile produselor agro-alimentare pe piaţa ţărănească Comerţul exterior al Republicii Populare Române a continuat să se lărgească în anul 1954, dezvoltîndu-se schimburile economice cu Uniunea Sovietică si tarile de democraţie populară, cît si cu alte ţări. In cursul anului 1954, s-au încheiat noi acorduri comerciale cu : Franţa India, Indonezia, Danemarca, Egipt, Turcia, Israel, Grecia, Norvegia, Islanda. Creşterea producţiei industriale şi îndeosebi a producţiei bunurilor de larg consum, obţinerea unor succese imporIn cursul anului 1954 numărul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din sectorul socialist al economiei naţionale a atins aproape 2.900.000 oameni. Numărul muncitorilor pe ansamblul economiei nationale a crescut în 1954 faţă de 1953 cu 3,3%, din care *în industrie cu 3,8%. In cursul anului 1954 s-a continuat acţiunea de calificare şi ridicarea calificării unui număr însemnat de muncitori prin instruire la locul de muncă, individual şi în brigăzi, sau prin cursuri cu scoaterea din producţie. Un număr de peste 43.000 tineri muncitori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale şi ai şcolilor de pe lîngă fabrici şi uzine, au fost trimişi să lucreze în industrie, construcţii, transporturi şi agricultură. In anul 1954 productivitatea muncii în industrie a crescut cu 2,7% faţă de 1953. Creşterea nesatisfăcătoare a productivităţii muncii la ministerele: Industriei lemnului, Hîrtiei si Celulozei, Industriei Materialelor de Construcţii, Industriei MeIn anul 1954 au continuat să se îmbunătăţească condiţiile materiale de trai şi să crească nivelul cultural al celor ce muncesc. Fondul de salarii al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut în această perioadă cu 10,5%. Impozitul pe salarii, plătit de către muncitori şi funcţionari în 1954, a fost cu 23% mai mic decît în 1953, ceea ce a adus o sporire a veniturilor lor. Odată cu desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii au fost majorate salariile muncitorilor din categoriile I, II, III de salarizare şi ale primelor categorii de personal administrativ. Ca urmare a creşteriicâştigului mediu cu 8,1% şi a reducerii impozitului pe salarii, precum şi datorită scăderii preţurilor la unele mărfuri de consum popular, la produsele agro-alimentare de pe piaţă, salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut faţă de 1953. In anul care a trecut, au fost asigurate condiţii mai bune de muncă în fabrici şi uzine, în transporturi şi construcţii, în industria extractivă şi în agricultură şi s-a dat o mai mare atenţie protecţiei muncii, pentru care s-au cheltuit sume importante. Muncitorii şi funcţionarii au primit prin asigurările sociale de stat ajutoare şi pensii care depăşesc cu peste 300 milioane lei suma primită în anul 1953, au beneficiat de asistenţă medicală gratuită, de învăţănînt gratuit sau cu taxe reduse, de concediu de odihnă în staţiunile balneoclimatice, fără plată sau cu preţuri reduse. Măsurile economice luate de guvern, în scopul măririi producţiei de bunuri de consum popular, au determinat ca piaţa să fie aprovizionată cu o mai mare cantitate de produse industriale şi agricole. Consumul de produse alimentare, la muncitori şi funcţionari, a crescut la grăsimi, carne, ouă, zahăr, precum şi la alte produse. Volumul mărfurilor de îmbrăcăminte, încălţăminte, obiecte de uz casnic şi personal, cumpărate de muncitori şi funcţionari în anul 1954, întrece cu 8,8% volumul din 1953. Pentru sprijinirea construcţiilor de locuinţe cu mijloacele proprii ale muncitorilor şi funcţionarilor, statul a atribuit gratuit, în folosinţă, parcele de terenuri. De asemenea s-a construit — pe bază de investiţii şi de credite pentru locuinţe individuale—şi s-a dat în folosinţă muncitorilor şi funcţionarilor o suprafaţă totală de locuinţe de peste 390.000 m.p. Ministerul Construcţiilor nu şi-a realizat însă planul de construcţii al locuinţelor, întîrziind astfel intrarea în funcţiune a locuinţelor din Capitală, Iaşi, Galaţi, Baia- Mare şi alte oraşe. Au continuat să se menţină lipsuri serioase în repararea fondului de locuinţe, comitetele executive ale sfaturilor populare neexecutînd decît 37% din volumul lucrărilor prevăzute pentru reparaţii. In gospodăria comunală au avut loc unele îmbunătăţiri ale deservirii cu prestaţii a populaţiei, prin punerea în funcţiune a trei noi alimentări cu apă şi numeroase extinderi de reţele, noi grupuri de energie electrică, înfiinţarea în Capitală a transportului prin taxiuri de stat, extinderi de reţele de gaze în Capitală şi în mai multe oraşe şi comune, punerea în circulaţie de autobuse, autocamioane pentru salubritate, reţele de canalizare, precum şi a altor lucrări. S-au înregistrat succese importante şi în ridicarea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. Ţăranii colectivişti au primit din gospodăriile agricole colective pentru zilelemuncă efectuate mari cantităţi de produse şi importante sume de bani, obţinînd totodată venituri însemnate şi din gospodăriile personale ajutătoare Veniturile băneşti ale colectiviştilor în anul 1954, au întrecut cu 27% pe cele realizate în anul 1953. Prin extinderea contractărilor cu statul, a animalelor şi a unor culturi, gospodăriile agricole colective au primit din partea statului şi au repartizat ţăranilor colectivişti cantităţi însemnate de pînzeturi, talpă, piele, zahăr şi alte produse. Sistemul de contractare cu ţăranii individuali a fost mult îmbunătăţit, mărindu-se cointeresarea materială a producătorilor. Prin contractarea cu statul a animalelor şi plantelor, ţăranii au beneficiat de importante reduceri de cote obligatorii şi au primit diferite produse la preţuri de stat. Ţăranii colectivişti şi individuali şi-au construit în anul care a trecut un mare tante în domeniul producţiei industrial şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi acumularea rezervelor necesare au dus,la 26 decembrie 1954, la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat.talurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Petrolului, precum şi în construcţii se datoreşte în parte greutăţilor create procesului de producţie de intemperiile din trim. I. 1954, însă, în principal, lipsurilor în organizarea muncii, neutilizării complecte a capacităţilor de producţie, precum şi lipsei de preocupare în folosirea resurselor interne din cadrul multor întreprinderi. Aceste lipsuri au fost într-o bună măsură îndepărtate în cea de a doua jumătate a anului, fapt ce a făcut ca productivitatea muncii pe întreaga Industrie să crească în semestrul II 1954 cu 7,7% față de semestrul II 1953. In industria republicană productivitatea muncii a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu semestrul II 1953, cu 20,2% în industria construcţiilor de maşini, cu 6,3% în industria petroliferă, cu 9,4% în industria cărbunelui, cu 9,6% în industria chimică, cu 8,1 % în industria textilă, cu 18,0% în industria pielăriei şi cauciucului, cu 15,0% în industria alimentară, număr de case noi şi de construcţii gospodăreşti. Consumul propriu de produse agricole în gospodăriile ţărăneşti a crescut la carne, grăsimi, porumb, legume şi zarzavanturi şi la alte produse, iar volumul mărfurilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de menaj cumpărate este mai mare decît în anul 1953. Ţăranii muncitori au beneficiat în mai mare măsură de asistenţă medicală gratuită, prin creşterea numărului de medici la sate. Ca urmare a sporirii veniturilor băneşti ale populaţiei de la oraşe şi sate, depunerile la casele de economii la sfîrşitul anului 1954 depăşesc cu 56% nivelul de la sfîrşitul anului 1953, iar numărul depunătorilor a crescut cu 18,2 la sută. In anul care a trecut s-a cheltuit pentru învăţămînt, cultură şi sănătate, cultura fizică şi sport, asistenţă socială, ajutor familial de stat, pensii şi asigurări sociale suma de peste 5,8 miliarde lei, adică cu 7,8% mai mult decît în 1953; învăţămintea fără scoaterea din producţie a fost extins; au fost înfiinţate primele şcoli serale de cultură generală pentru tineretul muncitoresc şi sătesc, menite să lărgească reţeaua de învăţămînt şi să permită tinerilor muncitori din oraşe şi sate să frecventeze cursurile cît mai aproape de locul de muncă. In anul 1954 au fost editate peste 3000 titluri de cărţi şi broşuri, tipărite într-un număr de peste 42 milioane exemplare, din care un însemnat număr de exemplare au fost tipărite în limbile minorităţilor naţionale. Tirajul ziarelor şi revistelor a fost de peste 730 milioane exemplare. Au fost editate noi lucrări de ştiinţă, literatură, artă şi s-au tipărit în ediţii de masă lucrări ale clasicilor literaturii române si universale. In cursul anului 1954 au fost realizate în studiourile noastre cinematografice 6 filme artistice, de lung si scurt metraj si 109 jurnale, filme documentare si de desene animate, depăşindu-se sarcinile de plan. Reţeaua cinematografelor s-a lărgit cu noi unităti, iar întreprinderile regionale cinematografice au fost înzestrate cu 80 noi caravane cinematografice pentru deservirea populaţiei de la sate. Repertoriul teatrelor s-a îmbunătăţit, prin punerea în scenă a unor piese noi de teatru dintre care un număr însemnat de piese originale, iar numărul spectatorilor care au frecventat teatrele, operele şi cinematografele depăşeşte numărul spectatorilor din anul 1953 Numărul tobal al abonamentelor la radio şi la reţeaua de radioficare este de peste 917.000 cu 26,4% mai mult ca la sfîrşitul anului 1953. La reţeaua de radioficare, totalul abonamentelor este de peste 376 000 din care aproape 152.000 au fost realizate în anul 1954. S-a dezvoltat acţiunea de ocrotire a sănatatii, oamenilor muncii înfiintîndu-se noi spitale, dispensare şi sanatorii, iar capacitatea unor spitale a fost mărită, In acelaşi timp a crescut numărul de medici şi de alt personal sanitar. Pe lîngă marile întreprinderi au fost organizate 8 servicii medico-sanitare. Acţiunea de ocrotire a mamei si corului s-a dezvoltat prin înfiinţarea de noi case de naştere, dispensare de pediatrie crese si grădiniţe de copii. S-a continuat extinderea reţelei de farmacii si puncte farmaceutice, îmbunatătindu-se aprovizionarea de medicamente si articole tehnico-sanitare, în special la urma reducerii preturilor la medicamente. In anul 1954 producţia de medicamente şi instrumente medicale a crescut cu 41,1 la sută în comparaţie cu anul 1953. . Ca urmare a ridicării nivelului de trai a măsurilor luate în domeniul ocrotirii sănătăţii, mortalitatea generală a acăzut de la 19,1 la mie în anul 1938 la 11,1 la mie în anul 1954, iar mortalitatea infantilă de la 17,9 la sută în 1938 la 8,9 la sută în 1954. In tot curaul anului, în case de odihnă sanatorii balneo-climatice, tabere si cotenii au fost trimişi la odihnă si au beneficiat de cură balneară aproape 450.000 oameni ai muncii şi copii. Realizările obţinute în cel de al na,trulea an al primului plan cîndinal a' Republicii Populare Române, oglindesc eforturile și succese'» poporului muncitor pentru înfăntiarea Hotărîrii plenarei lărgite a CC al P.M.R din 19-20 augu« 1953, cu privire la sarcinile partidului în domeniul dezvoltării economiei național si ridicării continue a niveluri de trai material si cultural, al oamenilor muncii II. Dezvoltarea agriculturii III. îndeplinirea planului în transporturile pe căile ferate, pe apa și cu autovehicul® V. Dezvoltarea comerțului interior și exterior IV. îndeplinirea planului de lucrări capitale VI. Creşterea numărului muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor şi creşterea productivităţii muncii VII. Creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii ★