Munca, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 2551-2575)

1956-01-31 / nr. 2575

­ Pag. h-a încheierea lucrărilor sesiunii Comitetului Politic Consultativ Semnarea Declaraţiei statelor participante la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia PRAGA 29 (Agerpres). — TASS: La 28 ianuarie în palatul Waldstein din Praga a avut loc semnarea decla­raţiei statelor participante la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia. Declaraţia a fost semnată de repre­zentanţii statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia care au luat par­te la lucrările Comitetului Politic Con­sultativ. La semnarea declaraţiei au fost de faţă : A. Zapotocky, preşedintele Re­publicii Cehoslovace, V. Siroky, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Cehoslovace, A. Novotny, prim-secretar al C.C. al Partidului Co­munist din Cehoslovacia şi alţi con­ducători ai partidului şi guvernului Republicii Cehoslovace. In numele guvernului Republicii Populare Chineze, mareşalul Ne Jun­­d­jen, vicepreşedinte al Comitetului de stat al Apărării a făcut următoarea declaraţie : Declaraţia mareşalului Ne jun-citen­ i. Dragi tovarăşi ! Sesiunea de la Praga a Comitetului Politic Consultativ al ţărilor partici­pante la Tratatul de la Varşovia a fost încununată de un succes deplin. Permiteţi-mi să vă exprim cele mai bune urări. După consfătuirea de la Moscova şi cea de la Varşovia pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa, hotărî­­rile sesiunii de la Praga au confirmat din nou hotărîrea fermă şi dorinţa sinceră a statelor participante la se­siune de a apăra pacea şi securitatea în Europa. Aceste hotărîri mai dove­desc de asemenea, strînsa unire şi deplina unanimitate a lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, în opera de menţinere a păcii şi securităţii gene­rale. Această măreaţă unitate este principala chezăşie a menţinerii păcii în Europa şi în întreaga lume. Toate măsurile eficiente de asigura­re a păcii şi securităţii în Europa, care au fost elaborate de sesiune pe baza analizei juste a actualei situaţii inter­naţionale, corespund în întregime nu numai intereselor popoarelor din ţări­le europene, ci şi intereselor popoare­lor din toate ţările lumii. Guvernul Republicii Populare Chi­neze consideră că hotăririle şi propu­nerile sesiunii de la Praga reprezintă o uriaşă contribuţie la cauza slăbirii continue a încordării internaţionale, la cauza întăririi păcii în întreaga lume. Sunt împuternicit să declar în nu­mele guvernului Republicii Populare Chineze că guvernul şi poporul ţării noastre sprijină în întregime „Decla­raţia statelor participante la Tratatul de la Varşovia“ care a fost semnată acum şi hotărîrea sesiunii în proble­ma participării armatei Republicii De­mocrate Germane la forţele armate unite ale statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia. Sîntem convinşi că propunerile for­mulate în Declaraţia pentru menţine­rea păcii şi securităţii în Europa vor mobiliza şi vor uni şi mai mult for­ţele­­iubitoare de pace din Europa şi din toate ţările lumii pentru a zădăr­nici planurile perfide ale forţelor a­­gresive şi a contribui astfel la lupta pentru înlăturarea primejdiei unui nou război în Asia şi in alte regiuni ale lumii. Puternicul răsunet al hotărîrilor sesiunii Comitetului Politic Consultativ­ ­ VARŞOVIA 30 (Agerpres). — Ziarele centrale poloneze „Trybuna Ludu" şi „Zyczie Warszawy“ au pu­blicat la 29 ianuarie comunicatul fi­nal al sesiunii Comitetului Politic Consultativ al ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia şi declaraţia adoptată de participanţi la sesiune. „Trybuna Ludu“ subliniază în titlu că participanţii la Tratatul d­e la Var­şovia sunt gata să examineze în co­mun cu alte state problemele securi­tăţii europene, încetării cursei înar­mărilor şi preîntîmpinării pericolului unui război atomic. „Trybuna Ludu“ subliniază că de­claraţia adoptată la Praga este pă­trunsă de grija de a elibera omenirea de primejdia războiului şi de cursa înarmărilor. In acelaşi timp, scrie zia­rul, statele participante la Tratatul de la Varşovia vor avea grijă şi de acum înainte de asigurarea securităţii lor, vor face totul pentru a asigura mun­ca paşnică a cetăţenilor lor. BUDAPESTA 30 (Agerpres). — Presa ungară acordă o mare aten­ţie sesiunii Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia care şi-a în­cheiat lucrările la 28 ianuarie la Praga. Ziarele publică la loc de frun­te Declaraţia, cuvîntările şefilor dele­gaţiilor precum şi numeroase repor­taje şi fotografii. Comentînd rezultatele sesiunii de la Praga, ziarul „Maghyar Nemzet“ scrie : Sesiunea de la Praga a vădit marea răspundere a ţărilor lagărului păcii pentru pace şi securitatea în Europa Sîntem mîndri de faptul că poporul muncitor din Ungaria contri­buie la această unitate frăţească care şi-a găsit expresia în Tratatul de la Varşovia şi care ţine sus steagul mă­reţei idei a luptei pentru pace şi securitate colectivă. BERLIN 30 (Agerpres). — Presa democrată germană se ocupă pe larg de rezultatele sesiunii de la Praga a Comitetului Politic Consulta­tiv al ţârilor participante la Tratatul de la Varşovia. In titlurile sub care sînt publicate ştirile din Praga, zia­rele subliniază că rezultatele lucrări­lor Comitetului Politic Consultativ constituie o contribuţie importantă la cauza asigurării păcii în Europa, la cauza asigurării securităţii statelor iubitoare de pace. Ocupîndu-se de comunicatul final, ziarul subliniază acele pasaje din co­municat în care se vorbeşte despre includerea armatei populare naţionale a Republicii Democrate Germane în forţele armate unite ale statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia. ★ BONN 30 (Agerpres). — Presa vest-germană a urmărit cu atenţie des­făşurarea lucrărilor Comitetului Po­litic Consultativ al statelor partici­pante la Tratatul de la Varşovia. Zia­rele au publicat ştiri despre încheierea conferinţei şi documentele adoptate de Comitetul Politic Consultativ. Ziarele „Welt am Sonntag“ şi „Köl­nische Bundeschau am Sonntag“ su­bliniază în titlurile articolelor lor că armata populară naţională a R. D. Germane va fi inclusă în forţele ar­mate unite ale ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia. Ziarul „Welt am Sonntag“, relatînd despre declaraţia făcută de V. M. Mo­lotov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., scoate în relief acea parte unde se spune că restabilirea unităţii Germaniei este posibilă numai pe ca­lea apropierii celor două state ger­mane. ★ SOFIA 30 (Agerpres).— Presa bul­gară salută cu căldură rezultatele se­siunii Comitetului Politic Consultativ al ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia care s-a încheiat la Pra­ga. Ziarele publică la loc de frunte Declaraţia, Comunicatul final şi alte materiale. Sesiunea de la Praga, scrie ziarul „Otecestven Front“, a exprimat din nou năzuinţa neclintită a popoarelor care au semnat Tratatul de la Varşo­via de a apăra pacea. Declarația sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia constituie o întruchipare vie a spiritului realist în politică, spi­rit care și-a găsit oglindirea în hotă­­rîrile adoptate cu opt luni în urmă la Varşovia. ★ ★ Viu interes stîrnit în lumea întreagă de noile propuneri paşnice ale U.R. S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres).— TASS: Ziarul „Pravda“ publică corespon­denţe din Varşovia, Delhi, New York şi Paris cu privire la ecourile presei străine la mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintelui S.U.A., Dwight Eisenhower. Intr-o corespondenţă din New York se spune: mesajul lui Bulganin a tre­zit speranţe noi în inimile milioanelor de americani. Dezorientare în cercurile adversarilor destinderii Nu se poate să nu subliniezi în a­­celaşi timp, se spune în coresponden­ţă, că mesajul adresat de Bulgarin preşedintelui S.U.A. a provocat o de­zorientare vădită în acele cercuri a­­mericane care se tem de slăbirea în­cordării internaţionale şi nu o doresc. Situaţia din Washington a fost ex­plicată în modul cel mai făţiş de zia­rul „New York Post“. In prezent — scrie acest ziar — s-a creat „o pro­blemă delicată“ — cum să respingi propunerea sovietică de prietenie „fără să se creeze în acelaşi timp impresia că S.U.A. nu doresc prietenia“. In scopul de a rezolva această pro­blemă, presa burgheză americană a început încă acum trei zile să-şi „in­fluenţeze“ cititorii. Unele ziare au fo­losit din nou o metodă răsuflată: ca­­lificînd iniţiativa sovietică drept o „acţiune de propagandă“, au încercat să convingă pe cititori că „spiritul conciliator al mesajului ar fi în con­tradicţie cu faptele“. Bate la ochi şi un alt „argument“ pe care îl repetă în fel şi chip ziarele burgheze. Agenţia United Press trans­mite din Washington că în „cercurile autorizate“ din capitala S.U.A. s-a declarat că propunerea Uniunii Sovie­tice „ar avea ca scop slăbirea N.A.T.O.“, „desprinderea Statelor Uni­te de aliaţii lor“, că mesajul lui Bul­ganin ar fi „un act unilateral“, care ar lăsa „de o parte“ partenerii S.U.A. din diferitele blocuri. Explicînd de ce îmbunătăţirea rela­ţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Sta­tele Unite ar fi „dăunătoare“ pentru N.A.T.O., unele ziare americane arată făţiş că încheierea unui tratat sovieto­­american ar însemna „o aprobare mo­rală a situaţiei existente în Europa“. Folosind aceleaşi argumente, agenţia United Press precizează că „situaţia existentă“ înseamnă „menţinerea“ (!) ţărilor de democraţie populară şi „a statelor tampon neutre în Europa cen­trală". Din acest aşa zis „argument“ reiese evident că blocul nord atlantic a fost creat nu pentru menţinerea, ci pentru tulburarea „situaţiei existente“ în Eu­ropa de către forţele militare ale a­­c­es­tui bloc. Ce spun apărătorii din Anglia ai „războiului rece“ LONDRA 30 (Agerpres). — TASS: Mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintelui S.U.A. D. Ei­senhower, a provocat derută în rîn­­dul unor comentatori ai presei bur­gheze care iau apărarea „războiului rece“. După cum scrie corespondentul zia­rului „Daily Express“, mesajul adre­sat de N. A. Bulganin a reprezentat „o lovitură de tunet diplomatică mai puternică decît s-ar fi aşteptat sau bănuit vreodată“, încă înainte de publicarea ştirilor oficiale despre cuprinsul acestui me­saj o serie de ziare engleze de dreap­ta, pe baza „informaţiilor primite din surse bine informate“, au dezlănţuit o înverşunată campanie propagandis­tică împotriva încheierii unui tratat de prietenie şi colaborare între U.R.S.S. şi S.U.A. Astfel ziarul „Daily Telegraph and Morning Post“ a încercat să-şi con­vingă cititorii că mesajul ar cuprinde un „plan secret“ care ameninţă chi­purile interesele Angliei. Critici la adresa politicii occidentale In acelaşi timp oamenii politici care judecă mai realist, critică din nou politica puterilor occidentale bazată pe cursa înarmărilor şi pe ameninţarea de a folosi forţa. Unii comentatori en­glezi sunt îngrijoraţi de contrastul iz­bitor dintre politica sovietică de în­tărire a prieteniei şi colaborării între popoare, care şi-a găsit expresia în mesajul lui N. A. Bulganin, şi poli­tica puterilor occidentale care se în­temeiază pe înjghebarea de blocuri militare agresive. Caracterizînd linia politicii externe a puterilor occidentale, laburistul Mi­chael Foot scrie în coloanele ziarului „Daily Herald“ că numeroase perso­nalităţi din S.U.A., începînd cu Dulles, ar vrea „să încerce să rezolve proble­mele internaţionale după reţetele po­liticii „de pe poziţii de forţă“. „Iată politica pe care puterile occidentale au dus-o în cursul ultimilor cîţiva ani, scrie Foot. Intrucît însă politica occi­dentului s-a încheiat cu eşecuri şi fa­limente, considerăm că oamenii de stat trebuie să reconsidere, lucrurile. Deo­camdată încă nici Dulles, nici Eden n-au arătat în nici un fel că ei şi-au dat seama de eşecul jalnic pe care l-a suferit politica lor în trecut. Dulles continuă să vorbească în aşa fel ca şi cum problemele noastre ar putea fi rezolvate agitînd bomba cu hidro­gen... In realitate însă lumea nu este de loc aşa cum încearcă să şi-o în­chipuie Dulles“. Subliniind că multe milioane de oameni de pe glob nu do­resc să adere la grupările militare a­­gresive, Michael Foot scrie în conti­nuare: „De fiecare dată cînd occiden­tul încearcă să atragă popoarele în­­tr-un pact militar anticomunist, aşa cum am încercat să facem în Asia de sud-est şi în Orientul Mijlociu, ele se răscoală“. Foot pune întrebarea: „Oare occidentul a început să tragă con­cluzii ce se impun din aceasta?“ Ecouri din Franţa La 27 ianuarie, la o conferinţă de presă la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, un purtător de cuvînt al ministerului a arătat că mesajul lui Bulganin este o manifestare a năzuin­ţei Uniunii Sovietice spre întărirea păcii şi a „spiritului Genevei“. Ziarele din Paris şi-au exprimat convingerea că acest mesaj va avea o deosebită influenţă asupra situaţiei internaţionale. Cînd în cercurile ziariştilor francezi s-a răspîndit, încă în preziua publi­cării textului mesajului, ştirea că în anumite cercuri din Washington se manifestă tendinţa de a respinge pro­punerea sovietică, unele ziare din Franţa au avut faţă de acest lucru o atitudine de decepţie şi iritare vădită. O puternică impresie PARIS 30 (Agerpres). — Opinia publică din Franţa a întîm­­pinat cu un deosebit interes mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,­ preşedintelui S.U.A., Dwight D­­i­­sehower. Ziarul „Liberation“ scrie: „De mult timp un document diploma­tic n-a trezit un ecou atît de puternic şi n-a produs o impresie atît de mare“. „L’Aurore“ şi alte ziare reacţionare au primit cu o duşmănie făţişă propu­nerea privitoare la încheierea unui tratat de prietenie şi colaborare între S.U.A. şi U.R.S.S. Aceste ziare caută să creeze în comentariile lor impresia că Franţa nu ar fi interesată în sta­bilirea unor relaţii mai prieteneşti în­tre Uniunea Sovietică şi S.U.A. Ziarul „Libération“, dimpotrivă, sub­liniază că „după cum se ştie, pacea depinde de înţelegerea dintre aceste două, cele mai mari puteri de pe glo­bul pămîntesc“? Asigurarea coexisten­ţei paşnice a U.R.S.S. şi S U.A., scrie ziarul, „ar deschide porţile reglemen­tării tuturor problemelor internaţio­nale..“ „In acest caz Franţa­ ar deveni primul stat care ar putea să răsufle uşurat“. M­U­N­K­A Sesiunea Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă . La 30 ianuarie s-a deschis la Pekin cea de a doua sesiune a Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Con­sultativ Politic Popular (C.C.P.P.) —• organizaţie a Frontului Unic Demo­cratic Popular al Chinei, care reuneşte toate naţionalităţile, toate partidele şi grupările democratice, organizaţiile populare din China precum şi pe chi­nezii aflaţi peste hotare. La deschiderea sesiunii, au partici­pat Mao Tze-dun, preşedintele Repu­blicii Populare Chineze, Liu Şao-ţi, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Ciu En Lai, pre­mierul Consiliului de Stat. La prima şedinţă, Ciu En Lai, pre­şedintele C.C.P.P., a prezentat un ra­port cu privire la situaţia politică. In cadrul sesiunii Li Tzi-sen, vice­preşedinte al Comitetului pe întreaga Chină al C.C.P.P. va prezenta rapor­tul de activitate al Comitetului Per­manent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină. R. Cehoslovacă a oferit în dar poporului chinez utilajul pentru o gospodărie agricolă de stat PRAGA 30 (Agerpres). — Ceteka: In numele popoarelor Cehoslovaciei, al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia și al guvernului ceho­slovac, V. Siroky, prim ministru al R. Cehoslovace, A. Novotny, prim secre­tar al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, şi V. David, minis­trul Afacerilor Externe, au înmînat la 29 ianuarie lui Ciu De, vicepreşedin­tele Republicii Populare Chineze, un dar oferit poporului chinez — utilajul pentru o gospodărie agricolă de stat, 35 de tractoare marca „Zetor“, 40 de legături de snopi, 5 combine cerea­liere, 15 treierători, cinci autocamioa­ne, un atelier de reparaţii mobil şi alte maşini agricole şi inventar în consolă. In ajunul tratativelor de la Washington WASHINGTON 30 (Agerpres). — Primul ministru al Marii Britanii, An­thony Eden, şi ministrul de ex­terne, Selwin Lloyd, au sosit la 30 ianuarie la New York. După ce au făcut scurte declaraţii reprezentanţi­­lor presei, Eden şi Lloyd au luat a­­vionul îndreptîndu-se spre Washing­ton, unde vor începe tratativele cu preşedintele Eisenhower şi cu secreta­rul Departamentului de stat al S.U­.A., Dulles. Corespondenţii agenţiilor occidenta­le relatează că ordinea de zi a convor­birilor celei de a 11-a întîlniri a fost considerabil modificată în ultimul mo­ment sub influenţa unor importante e­­venimente internaţionale petrecute în răstimpul anunţării convorbirilor. Pre­sa internaţională consideră astfel că în atenţia convorbirilor dintre Eden şi Eisenhower un loc important îl va o­­cupa recentul mesaj adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintelui Ei­senhower. Corespondentul agenţiei Associated Press, Dawson, a arătat într-un co­mentariu din 30 ianuarie că sosirea lui Eden la Washington va fi influenţată de „ramura de măslin pe care Rusia a întins-o recent...“ In acelaşi timp zia­rul englez „Sunday Express“ crede că „vizita lui Eden şi Selwin Lloyd va atrage mai puţin atenţia decît scri­soarea adresată de Bulganin preşedin­telui“. Agenţiile de presă şi ziarele ameri­cane şi engleze îşi reafirmă părerea că problemele Orientului Apropiat și Mijlociu vor ocupa un loc important în tratativele de la Washington, fiind impuse de „necesitatea elaborării, unei politici comune“ pentru Orientul Mij­lociu. Pactul de la Bagdad — o vastă închisoare pentru popoarele arabe — Declaraţia primului ministru al Egiptului, Nasser —­ CAIRO 29 (Agerpres). — Primul ministru al Egiptului, Nasser, a de­clarat în cadrul unui interviu acordat corespondentului agenţiei egiptene că „pactul de la Bagdad este o vastă în­chisoare pentru popoarele arabe“. In trecut, a spus el, imperialiştii au transformat ţările pe care le ocupau prin crearea zonelor de influenţă în vaste închisori ale popoarelor. „In prezent, aceste închisori capătă as­pectul de pacte şi uniuni. Una din a­­semenea închisori este pactul de la Bagdad“. Nasser a amintit istoria creării pac­tului de la Bagdad la care puterile occidentale au încercat să atragă toate popoarele arabe. „Dar popoarele arabe, a spus el, au înţeles că acest pact este numai o închisoare a colo­nialismului şi au refuzat în mod ho­­tărît să treacă de bună voie prin uşile acesteia“. Atunci aceste puteri au re­curs la promisiuni şi ameninţări, a declarat Nasser. „Nici aurul şi nici forţa folosită de imperialişti nu au reuşit să convingă statele arabe să a­­dere la pactul turco-irakian“. Grevă în S.U.A. pentru apărarea contractului colectiv­ ] de muncă NEW YORK 30 (Agerpres). — 3.200 de muncitori de la trei uzine ale socie­tăţii P. R. Mallory Co. din Indianapo­lis, statul Indiana, au declarat grevă în urma anulării de către patroni a contractului colectiv de muncă. Socie­tatea încearcă să exercite presiuni asu­pra greviştilor ameninţînd cu mutarea celor trei uzine în alt oraş. Robert Fortner, preşedintele organi­zaţiei locale a sindicatului muncitorilor din industria electrică, de radio şi ma­şini, a declarat că societatea caută să lichideze drepturile sindicale ale mun­citorilor. Muncitorii englezi luptă pentru mărirea salariilor LONDRA 29 (Agerpres). — In con­diţiile creşterii continue a costului vieţii, oamenii muncii din Anglia din toate ramurile economiei cer mărirea salariilor. După părerea agenţiei Reuter, aceste cereri reprezintă „cea mai serioasă problemă internă care stă în faţa guvernului englez“. In multe întreprinderi muncitorii declară greve în sprijinul cererilor cu privire la mărirea salariilor şi îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă. Potrivit datelor organului Ministerului Muncii, „Ministry of Labour Gazette“, în 1955 au avut loc în Anglia 2.424 de greve, la care au luat parte aproximativ 671.000 de muncitori. Acestea sunt cele mai mari cifre înregistrate din anul 1932. Presa relatează despre creşterea con­­tinuă a mişcării greviste.­­ 300 de docheri dinWepping (Londra) au încetat lucrul cerînd mărirea sala­­riilor. La trei uzine ale societăţii „Rotax Limited“ din Londra şi din apropierea Londrei, au declarat grevă 3.000 de­ muncitori. Peste 400 de muncitori de la societatea „Distillers Company Limi­ted“ din Liverpool au încetat lucrul cerînd îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. 500 de sudori au declarat grevă pe şantierele societăţii „Swan, Hunter and Wigham Richardson“ din Wallsend. In Italia continuă mişcarea muncitorilor agricoli şi şomerilor ROMA 29 (Agerpres).­­ După cum relatează presa democrată, în regiunile din sudul Italiei se desfăşoară miş­carea muncitorilor agricoli şi a şome­rilor care cer pămînt şi de lucru. Lupta din provincia Matera are un caracter deosebit de ascuţit. La Roton­­dello a avut loc o demonstraţie a sute de şomeri care cereau de lucru; 16 dintre ei au fost arestaţi de poliţie. ★ ROMA 29 (Agerpres).— După cum anunţă ziarul „Unita“ şomerii din suburbiile oraşului Limbadi (provincia Catanzaro) au declarat aşa numita „grevă inversă“ (adică au ieşit la lucru din iniţiativa proprie pe terenuri lăsate în paragină). In timp ce şomerii se întorceau de la lucru în sat ei au fost atacaţi de poliţişti, 11 şomeri au fost grav răniţi. Ziarul scrie că această represiune poli­ţienească a stîrnit o profundă indig­nare în rîndul locuitorilor din loca­litate. Greva docherilor australieni a imobilizat 170 vase SYDNEY 30 (Agerpres).­­ La 29 ianuarie a intrat în cea de a doua săptămînă greva generală a docheri­lor din Australia, fără ca patronii să accepte cererea de sporire a salariilor docherilor. Potrivit relatărilor agenţiei United Press, greva generală declarată de muncitorii portuari „a paralizat eco­nomia Australiei“. In porturile aus­traliene sînt imobilizate aproximativ 170 de vase de pasageri și cargobo­­turi. 1 P­e scurt ANGLIA,­­ „Dayli Mirror“, într-un articol în legătură cu costul vieţii în Anglia scrie că „începînd din 1952 preţurile au crescut într-un ritm fan­tastic“. Ziarul anunţă că „ceaiul şi zahărul s-au scumpit cu 59 la sută, untul şi grăsimile — cu 35 la sută, carnea — cu 34 la sută, fructele şi legumele — cu 23 la sută, laptele, brînza şi ouăle — cu 19 la sută. Ziarul arată că faţă de 1952, lira sterlină nu mai valorează astăzi de­cît 16,10 şilingi (şilingul este a 20-a parte din liră). CAMBODGIA. — La 28 ianuarie, reprezentanţi ai S.U.A., au predat Cambodgiei tancuri şi maşini blindate. Corespondentul atrage atenţia asupra faptului că pînă în prezent Cambod­­gia a primit arme numai din Franţa sau prin intermediul Franţei. ITALIA. — Ministrul de Finanţe al Italiei, Silvio Gava, „şi-a prezentat demisia în semn de protest împotriva sporirii cheltuielilor guvernamentale“. PAŞTUNISTAN — Postul de radio Delhi anunţă că în ultimul timp avioa­ne pakistaneze au executat două in­cursiuni deasupra satelor din regiunea Paştunistanului aflată la graniţa din­tre Afganistan şi Pakistan. In cursul uneia din aceste incursiuni avioanele pakistaneze au bombardat şi mitraliat cîteva centre populate. R. P. CHINEZA. — La 27 ianuarie, deasupra litoralului provinciei Futzian, artileria antiaeriană a Armatei Popu­lare de Eliberare a doborît două a­­vioane cu reacţie d­ankaisiste şi a a­­variat alte două. Largă mişcare în Franţa pentru unirea forţelor de stînga PARIS 29 (Agerpres).—Guy Mollet, care a fost însărcinat cu formarea noului guvern francez, a avut întreve­deri cu o serie de parlamentari şi l-a vizitat pe fostul preşedinte al Consi­liului de Miniştri Edgar Faure. El a avut o lungă convorbire cu Mendes- France, liderul radical socialist. In timp ce se încearcă rezolvarea problemei componenţei viitorului ca­binet, în întreaga Franţă se desfăşoa­ră o largă mişcare socială pentru crearea unui guvern al Frontului Popular, în întreprinderi, în şcoli şi în institutele de învăţămînt superior, în instituţii de stat se organizează co­­mitete ale Frontului Popular, se ţin adunări şi se adoptă rezoluţii în sprijinul ideii unificării tuturor forţelor de stînga. Pentru satisfacerea acestor dorinţe populare, muncitorii unor întreprinderi din Franţa declară greve de scurtă durată. Astfel, la o serie de construcţii din Paris munci­torii au încetat lucrul şi au trimis o delegaţie în Adunarea Naţională pen­tru a cere crearea unui guvern al Frontului Popular. Ideea unirii forţelor de stînga, că­rora le aparţin majoritatea locurilor în Adunarea Naţională, pătrunde tot mai adînc în diferitele pături sociale ale Franţei. Ea este împărtăşită nu numai de comunişti, ci şi de mulţi socialişti, de radicali şi de catolici de stînga. Este semnificativ în această privinţă articolul publicat de săptă­­mînalul catolic „Témoignage Chré­tien“. Autorul articolului, cunoscutul activist catolic Jacques Madaule, su­bliniază că „uriaşa majoritate a a­­legătorilor de stînga s-a pronunţat în favoarea Frontului Popular“. Insis­­tînd pentru unirea tuturor forţelor de stînga şi a partidelor republicane, Ma­daule arată însemnătatea unirii clasei muncitoare „în jurul unei politici pro­gresiste” şi adaugă că orice altă poli­tică „se va termina inevitabil cu eşec“. PARIS 30 (Agerpres) După cum anunţă agenţia France Presse, liderul socialist Guy Mollet, care a fost în­sărcinat să formeze noul guvern fran­cez, a declarat duminică ziariştilor că va prezenta marţi Adunării Naţionale lista noului guvern pentru a cere în­vestitura. Poporul francez cere un guvern al apărării intereselor populare Secretarul general al partidului socialist francez, Guy Mollet, a acceptat invitaţia preşedintelui Repu­blicii franceze de a forma noul gu­­vern. El a început consultări cu nume­roase personalităţi politice din partidul socialist şi din partidul radical, care constituie „Frontul Republican”, în vederea desemnării titularilor diverse­lor ministere. Ziarele fac cunoscut că Guy Mollet s-ar fi consultat în acea­stă privinţă chiar cu anumiţi lideri ai partidelor de dreapta, cu toate că po­litica acestora a fost condamnată, fără echivoc, de alegători. Se pare că aşa­­zisul „Front Republican“ ar voi să con­stituie u­n guvern care să nu se baze­ze pe o majoritate compactă şi stabi­lă, ci să fie un guvern de minoritate, care s-ar sprijini cînd pe forţele de stînga, cînd pe cele de dreapta, ceea ce duce la o politică şovăitoare, aşa cum vrea reacţiunea. Misiunea formării noului guvern ar trebui să revie de drept Partidului Co­munist, deoarece acesta a ieşit în ale­geri în fruntea tuturor celorlalte par­tide. Cum însă atitudinea „Frontului Republican” a făcut dificil acest lucru. Partidul Comunist s-a declarat gata să sprijine în viitor un guvern prezi­dat de un socialist. Bine­înţeles, a­­cesta va trebui să aibă ca obiective restabilirea păcii în Algeria pe calea tratativelor, adoptarea unei politici care să contribuie la destinderea inter­naţională şi la dezarmare, restabilirea laicităţii în învăţămînt, apărarea li­bertăţilor democratice şi promovarea unei politici de progres social. Intr-un cuvînt, guvernul prezidat de unul din liderii „Frontului Republican”, va tre­bui să, respecte angajamentele luate de partidele componente faţă de alegă­tori. Un guvern care ar duce o astfel de politică conformă intereselor na­ţionale ale maselor populare, ar avea deci asigurată o bază solidă şi stabilă. Ignorînd faptul precis al înfrîngerii politicii lor nefaste în alegeri, o se­rie de grupări de dreapta, printre care partidul M.R.P. şi aşa numiţii inde­pendenţi, fac încercări febrile spre a împiedica formarea unui guvern care să se sprijine pe majoritatea de stîn­ga. Ele încearcă să convingă pe liderii „Frontului Republican” să încheie o tranzacţie cu grupările parlamentare de dreapta, pentru a forma un guvern cu participarea acestora din urmă. Partidele de dreapta sînt gata de ase­menea să sprijine un guvern al „Fron­tului Republican”, cerînd acestuia în schimb să renunţe la respectarea voin­ţei populare, la voturile deputaţilor comunişti. Toate aceste manevre au loc în timp ce se proclamă în presa de dreapta şi pe culoarele Adunării Naţionale, că interesele superioare ale ţării cer „unirea tuturor energiilor na­ţionale pentru ca acţiunea guvernului să fie pe deplin eficace”, după cum s-a exprimat Pinay. Deputaţii reacţionari adaugă că, oricum, acum sau mai tîrziu tot se va ajunge la o unire „a energiilor naţionale”. Aceste simpto­­me atît de suspecte ale „grijii” faţă de interesele naţionale nu sînt decît încercări de a salva politica reac­­ţiunii, pusă în, serviciul monopolurilor străine şi franceze, şi de a se ajunge la formarea unui guvern care să nu ţină seama de voinţa populară. Timp de şapte ani Franţa a fost cîr­­muită de guverne anti-populare, ne­reprezentative. Rezultatul a fost lip­sa unui guvern stabil şi o politică ce s-a soldat cu grele înfrîngeri pe plan internaţional, cu înrăutăţirea situaţiei interne. Franţa însă, a avut înainte de război un guvern de front popular, care a fost sprijinit călduros de mase­le largi populare şi care a luat o se­rie de măsuri în folosul acestor mase, în interesul marii majorităţi a poporu­lui francez. Şi de data aceasta faptele arată că există condiţii pentru realizarea unită­ţii tuturor forţelor de stînga, care vor putea duce o politică conformă voin­ţei exprimată în alegerile parlamenta­re. Nu se poate trece uşor peste voin­ţa populară. Primul act politic al noii legislaturi a fost alegerea ca preşedin­te al Adunării Naţionale a socialistului Le Troquet, în urma sprijinului deci­siv acordat de grupul parlamentar co­munist. Astfel a fost împiedicată ale­gerea candidatului dreptei, care soli­citase sprijinul fasciştilor pouradişti. Alegerea unui socialist la preşedinţia Adunării a fost o netă victorie a for­ţelor de stînga, şi a arătat cît de eficace pot fi aceste forţe cînd ele sînt coalizate. Deruta partidelor de dreapta în urma alegerii lui Le Tro­quet dovedeşte că această coaliţie a forţelor de stînga trebuie permanenti­zată ca fiind chezăşia succesului unei politici populare. Fără îndoială că în aceste zile, cînd se decide formarea noului guvern, li­derii reacţionari nu se vor da înapoi de la nici o încercare împotriva fron­tului popular. Dacă Guy Mollet este decis să aplice un program de stînga, el nu are nevoie să se plece în faţa exigenţelor reacţiunii. Căci calculele acestora nu ţin seama de realitate. In Adunarea Naţională există un grup de 151 deputaţi comunişti credincioşi mandatului pe care l-au primit de la alegători, de a căror voinţă — cu voie s­au fără voie — vor trebui să ţină seama şi celelalte grupări de stînga. După cum a declarat Jacques Duclos, Partidul Comunist va face to­tul pentru constituirea unei majorităţi de stînga. E vădit că aceasta este do­rinţa fierbinte a milioanelor de oa­meni ai muncii din Franţa. La chema­rea C.G.M., se înmulţesc manifestările în favoarea creării unui nou front popular. Muncitorii de la marile uzine „Renault”, de la serviciile P.T.T., ser­viciile comunale pariziene şi din multe alte întreprinderi şi instituţii au for­mat comitete de front popular adre­­sînd deputaţilor stîngii apeluri pentru unirea forţelor democratice din parla­ment. Poporul francez prin numeroasele sale manifestări arată că este vigi­lent, că va putea impune o politică de progres social, de apărare a libertăţii, a păcii şi a Intereselor naţionale. . d­... . ...­ La. . ET. CONSTANT. REDACŢIA­ ŞI ADMINISTRAŢIA'­­ Bucureşti, Piaţa Scratell *­* Tel, 7.60.18 1 7.60.20 1 7.60.40. « Secţii Scrisori » Tel, 7.74.25. Tipare! Combinatul Poligrafic Casa Scratell „T. V. Stal­­a", TT . Marti 31 ianuarie 1996 — nr. 257S 1 Marţi 31 Ianuarie 1958 CINEMATOGRAFE; VAGABONDUL! (seria I-a) : Patria, Elena Pavel, Gh. Doja, Al. Sahla; PE BARICADA: Ma­­gheru­ Lumina, Libertăţii; ALI BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI — Completare N. GRIGORESCU, Republica. V. Alec­­sa­ndri, Bucureşti, înfrăţirea între po­­poare, 23 August, 1 M­ai; RIO ESCON­­DIDO: Filimon Sîrbu, I. C. Frimu, N. Bălcescu ; ALARMA IN MUNŢI şi ŞU­­RUBUL LUI MARINICA: Central, Mioriţa ; POVESTE NETERMINATA: Victoria, Cultural, Rahova ; PRIMĂ­VARA IN CHINA : Maxim Gorki ; VI­­ZITA PRIETENIEI, CONCURS INTER.. NAŢIONAL DE MOTOCROS 1955., MARŞUL LUI RÁKÓCZI, PIONIERIA nr. 1 1956: Timpuri Noi; MUSSORG­­SKI : Tineretului ; LIBELULA, PE DRUMUL LIBERTĂŢII : Alex. Popov;­ FATA MEXICANĂ : Griviţa ; GIUSEP­PE VERDI: 8 Martie ; LECŢIA VIE­­ŢII : Vasile Ro­aită, Donca Simo; STE­LE PE ARIPI : Unirea, Flacăra ; DI­­RECTORUL NOSTRU şi PUI DE ŞOIM:] Const. David; S-AU CUNOSCUT IN­­TR-O TRĂSURA: T. Vladimirescun Volga ; PRINŢESA MARY : Carpaţi ; CĂŢELUŞUL BUCLUCAŞ: Arta; SOL­­DATUL IVAN BROVKIN : Munca, Gh- Coş­buc; ZVĂPĂIATA: Moşilor; CAM*­PIONUL LUMII : Ilie Pintilie ; BANC­NOTA DE 1.000.000 LIRE STERLINErl Popular ; MUZICĂ ŞI DRAGOSTE ; M. Eminescu : VINATOAREA DE CRABI:1­8 Mai ; JAN HUS : Olga Banele ; LA REVEDERE, DOMNULE GROCKAu­rel Vlaicu. TEATRE : CIO­CIO­SAN — ora 19,30: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 3 O CHESTIUNE PERSONALA — ora­ 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ (sala Comedia) ; DOCTOR FĂRĂ VOIE şi CĂSĂTORIA SILITA — ora 19,30: Teatrul Naţional „I. L. .Ca­­ragiale“ (sala Studio) ; LILIACUL­­* ora 19,30: Teatrul de Operetă ; DON, CARLOS — ora 19: Teatrul Munici­pal ; ZORILE PARISULUI — ora 19,30: Teatrul Tineretului ; LA ORA 6...­­* ora 19,30: Teatrul Armatei (sala Mar­gheru) ; AVARUL — ora 19,30: Tea­trul Armatei (sala din calea 13 Sep­tembrie) ; VINOVAŢI FĂRĂ VINA -­ ora 19,30: Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giureşti ; CER CUV1NTUL — ora 20 : Ansamblul de Estradă ; BĂIATUL ŞI VINTUL — ora 16: Teatrul Ţăndărică (sala din strada Academiei) ; DAN­SURI Sl MUZICA POPULARA ROMI­­NEASCA — Ansamblul C.C.S. — ora 20; Sala C.C.S. ; SAH MAT — ora 20;­ Teatrul Evreesc de Stat; Sala Sf. Sa­va; SPECTACOL EXTRAORDINAR -­ Circul Busch din R. D. Germană ora 16 și 20,30; Circul de Stat­ ,^^*1 STAS - 3452 - 52

Next