Munca, august 1956 (Anul 12, nr. 2730-2754)

1956-08-25 / nr. 2749

Proletari din toate țările, uniti va: ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII. — nr. 2749 siMoArA 25 AlâQiîST 1956 6 pagini, 20 bani In numărul de azi: Adunarea festivă consacrată celei de a 12-a aniversări a eliberării Romîniei: Cuvîntarea tovarășului A. Bunatiu (pas 3-aV L Alfimov­­ Moscov­a - Bucureșt­i qm „TU-104“: O. Orad­u­­ La Unfit­­alrea cu viitorul. foasr. 4-al EXPOZITIA TEZAURULUI AR­TISTIC SI ISTORIC RESTITUIT DE GUVERNUL U.R.S.S. GUVER­NULUI ROMÍN — Radu Rupea: In sălile Galeriei Nationale. m­as. 4-al La a 12-a aniversare a eliberării Romîniei: Recepţie oferită de Con­siliul de Miniştri al R.P.R.: Săr­bătorirea zilei de 23 August peste hotare. foaer 5*a) In pofida teroare! — Partidul Comunist din Germania continuă să existe. mnart. 6-al Conferinţa de k Londra frt Birfc bilemia Suez­ului si-a încheiat nadi rile. Declarafia luî D. T. Septiov, la cor»« ferinţa de presă din 24 august de la Londra, (vae. 6-aV Brohée Aimabfe şi Ista Louis la* septa: Catastrofa de la Charleroi — consecință tracică a lipsei de securitate a murticii In minele din Belgia. (x*ae. 8-at Un aspect al tribunei centrale Foto: Ai. CIOC Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 23 August Joi dimineaţa a avut loc în Piaţa Stalin din Capitală tradiţionala para­dă militară şi, demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 23 August, sărbătoarea naţională a României, cea de a 12-a aniversare a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist. Marea piaţă are un .­­aspect festiv. Stema Republicii Populare Romine a­­flată deasupra tribunei centrale do­mină întreaga piaţă. Dedesubt sînt înscrise cuvintele: ,,23 August 1956. Trăiască și înflorească Republica Populară Romînă". Deasupra celorlalte tribune au fost ridicate pancarte pe care sunt înscrise chemări închinate marii aniversări: „Glorie luptătorilor forțelor patriotice Populare care sub conducerea Parti­dului Comunist Român au răsturnat dictatura fascistă", „Glorie vitejilor ostaşi ai Armatei Sovietice şi ai Ar­matei Române care, luptînd cot la cot şi-au vărsat sîngele pentru libertatea şi independenţa patriei“, „Trăiască pacea şi prietenia între popoare“. De jur împrejur, deasupra tribu­nelor, pe colonadele sărbătoreşti, ro­şul, galbenul şi albastrul tricolorului romînesc se îmbină, în unduirea vîn­­tului cu purpurul steagurilor roşii ale clasei muncitoare de pretutindeni. In tribunele din piaţă se află mem­bri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, conducători ai organizaţiilor de masă, oameni de ştiinţă, artă şi lite­ratură, generali şi ofiţeri superiori ac­tivi şi de rezervă ai Forţelor Armate ale R.P.R., printre care foşti coman­danţi de mari unităţi pe frontul an­tihitlerist, şefi ai cultelor, numeroşi oameni ai muncii fruntaşi din între­prinderile şi instituţiile Capitalei care au întîmpinat ziua de 23 August cu frumoase succese în muncă, ziarişti romîni şi străini. In tribune se găsesc de asemenea numeroşi oaspeţi din U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie, R.P. Chineză, Fran­ţa, India, Italia, Egipt, R. Ceho­slovacă, Mexic, R. P. Polonă, Belgia, R. P. Albania, Olanda, Siria, R­D. Germană, Grecia, Austria, Tunis, R. P. Bulgaria, Irlanda, Africa fran­ceză, Australia, R. P. Ungară, Fin­landa, Chile, Israel, Japonia, R. P. Mongolă, Brazilia, Uruguay, care ne vizitează ţara la invitaţia organiza­ţiilor de masă şi instituţiilor noastre culturale. Ora 8,30. Primiţi cu puternice apla­uze sosesc conducătorii partidului şi guvernului. In tribuna centrală iau loc tovarăşii: Gh Gheorghiu-Dej, Chi­­vu Stoica, Acad Mihail Sadoveanu, Gh. Apostol, general de armată Emil Bodnăraş, P Borilă, N. Ceauşescu, I. Chişinevschi, general colonel Al. Dră­­ghici, Al. Moghioroş, C. Pîrvulescu, general colonel L.. Sălăjan, St. Voî­­tec, J. Fazekaş, acad. C. I. Parhon, Al. Bîrlădeanu, I. Cozma, Fl. Dănă­­lache, general maior Ion Gheorghe, Gh. Hossu, Th. Iordăchescu, general locotenent Gh. Pintilie, Gh. Stoica,­ S. Toma, general locotenent I. Tutovea­­nu, general locotenent Al. Vasiliu. In tribuna centrală au luat loc de asemenea tovarăşii: István Dobi, pre­şedintele Prezidiului R. P. Ungare, Otto Grotewohl, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. D. Germane, Eti­­enne Fajon, membru în Biroul Poli­­tic al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Francez, şi Paul Wendel, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania, care îşi petrec concediul de odihnă în ţara noastră şi Sándor Rónai, preşedintele Adunării de Stat a R. P. Ungare, conducătorul delega­ţiei parlamentare maghiare care ne vizitează ţara. In tribuna rezervată corpului diplo­matic au luat foc: Ambasadorii extraordinari şi pleni­potenţiari ai: R­­.D. Coreene — Den Em; R. D. Germane — W. Egge­­rath; R. P. Bulgaria — S. D. Pavlov; R.P.F. Iugoslavia — N- Vujanovici; R. P. Albania — M. Laka; R. P. Polone — J. Izydorczyk; Uniunii So­vietice — A. A. Epişev; R. Ceho­slovace — dr. I. R. Ilkiv; R. P. Ungare — F. Keleti; trimişii extraordinari şi miniştrii plenipotenţiari ai Italiei — dr. Francesco Lo Faro; Statelor Unite ale Americă — R. H. Thayer; Finlan­dei — Gunnar Palmroth; Egiptului — Hussein Chawki; Marii Britanii — A. A. Dudley; însărcinatul cu afaceri al Austriei — Albert Fitz; însărci­naţii cu afaceri ad-interim ai Argen­tinei — dr. J. Medoro Delfino; Dane­marcei — A. C. K. Wright; Turciei — Mustafa Kayagil; Israelului Elkana Margalit; Franţei — Jean Deciry; R. P. Chineze — Cen Ke; însărcina­tul cu afaceri curente al Elveţiei — Ernst Gubler; grp. cpt. Joseph S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii; colonel J. A. Mars, ataşat militar al Marii Britanii; colonel Miloslav Hoppe, ataşat militar al R. Cehoslovace; locotenent colonel Mei Iun-sie, ataşat militar al R. P. Chi­neze; locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar al Statelor Unite, ale Americă; locotenent colonel Ferdinando Di Lauro, ataşat militar, naval şi al aerului al Italiei; locote­nent colonel Milan Minici, ataşat militar al aerului al R.P.F. Iugoslavia; locotenent colonel L. L’Helgou­’ch, ataşat militar al Franţei; locotenent colonel Hamza’Gijrgac, ataşat militar al Turciei; locotenent colonel Nahit Ozgur, ataşat al aerului al Turciei; cpt. el. I. Branko Andrici, ataşat mili­tar adjunct al R.P.F. Ugosalina, Ralph O’Sullivan şi James Whitley, ataşaţi militari adjuncţi ai Statelor Unite ale Americăi . In piaţă şi de-a lungul şoselei, tru­pele, perfect aliniate, aşteaptă începe­rea parăzii. Ţinuta demnă, ostăşească, a militarilor atrage privirile miilor de invitaţi aflaţi în tribune. Se aude un sunet prelung de trom­petă ce dă onorul. Intr-o maşină mi­litară deschisă soseşte ministrul For­ţelor Armate ale R.P.R., general colo­nel Leontin Sălăjan. Fanfara intonea­ză marşul de întîmpinare. Ostaşii pre­z­intă armele pentru onor. Din sensul opus, într-o altă maşină, general lo­cotenent Al. Vasiliu, comandantul garnizoanei militare a oraşului Bucu­reşti, comandantul parăzii, iese în în­­tîmpinarea ministrului Forţelor Ar­mate şi prezintă raportul. Ministrul Forţelor Armate, însoţit de comandantul parăzii, trece în re­vistă trupele. Generalul colonel Leon­tin Sălăjan salută pe militari şi-l fe­licită cu prilejul celei de a 12-a ani­versări a eliberării noastre naţionale. Ostaşii răspund cu urale puternice. Ministrul Forţelor Armate urcă apoi la tribună de unde rosteşte cuvîntul de salut şi felicitare în numele C.C. al P.M.R. şi al guvernului R.P.R. Cuvîntarea este subliniată de ura­­lele ce izbucnesc din piepturile mici­ (continuare In pag. 2-a) Cuvîntarea rostită de tov. general colonel Leontin Sălăjan Tovarăşi soldaţi şi matrozi, ser­genţi şi cartnici! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amiralii Oameni ai muncii din Republica Populară Romînă ! Dragi oaspeţi de peste hotare! In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi al Guvernului Republicii Populare Ro­míne, vă salut şi vă felicit cu prilejul zilei de 23 August, marea sărbătoare naţională a poporului romín, ziua eli­berării Romîniei de sub jugul fascist. Poporul nostru păstrează vie în conştiinţa sa lupta şi jertfele bravilor fi ai poporului sovietic care şi-au vărsat sîngere pentru eliberarea pa­triei noastre de sub jugul hitlerist şi cinsteşte cu sfinţenie eroicele fapte de arm­e ale ostaşilor romîni săvîrşite pe frontul antihitlerist alături de vi­tezele trupe sovietice, în lupta comu­nă pentru libertatea poporului nostru. Vor rămîne neuitate acţiunile for­ţelor patriotice populare care, sub con­ducerea Partidului Comunist Român, prin insurecţia armată, au zdrobit dictatura fascistă. La cea de-a 12-a aniversare a eli­berării Romîniei, oamenii muncii se prezintă cu noi şi măreţe succese în opera de construire a socialismului în ţara noastră. Eroica noastră clasă muncitoare a obţinut realizări importante în opera de industrializare şi electrificare a ţă­rii şi a îndeplinit cu succes sarcinile de plan pe primele şase luni ale anu­lui 1956. Ţărănimea noastră munceşte cu hăr­nicie pentru obţinerea de recolte spo­rite şi păşeşte cu încredere pe calea transformării socialiste a agricultură. Alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, se dezvoltă ?; ■ se întăreşte neîncetat, clasa munci­­toare avînd rolul conducător. Oamenii de ştinţă şi cultură dez­voltă şi îmbogăţesc ştiinţa, arta şi literatura cu noi descoperiri şi opere de valoare artistică puse in slujba poporului, a socialismului şi păcii. S-a întărit şi se adînceşte priete­nia şi unitatea frăţească a poporului român cu naţionalităţile conlocuitoare. Toate aceste realizări se datoresc politicii juste a partidului nostru, liniei sale neabătute de la principiile marxist-leniniste, luptei poporului muncitor pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului de construire a socialismului şi creşte­re a nivelului de trai al celor ce muncesc. Unitatea dintre partid, guvern şi popor întăreşte necontenit statul nostru democrat-popular, scut al inte­reselor celor ce muncesc din ţara noastră. Poporul român înconjoară cu dra­goste şi încredere Forţele sale Armate — strajă de nădejde a apărării cuce­ririlor sale revoluţionare, a suverani­tăţii şi independenţei sale naţionale. Poporul român sărbătoreşte 23 Au­gust întărind necontenit unitatea, co­laborarea frăţească şi prietenia de nezdruncinat a ţărilor sistemului so­cialist mondial în frunte cu marea Uniune Sovietică. El a primit cu satisfacţie normali­zarea relaţiilor de prietenie şi buna vecinătate cu Republica Populară Fe­derativă Iugoslavia şi a salutat cu bucurie declaraţia comună elaborată cu prilejul vizitei prieteneşti în Ro­mînia a delegaţiei guvernamentale iu­goslave. Ţara noastră duce o politică fermă de lărgire a colaborării internaţionale pe baza principiilor coexistenţei paş­nice cu toate ţările, indiferent de orîn­­duirea lor socială, iar ca membră în Organizaţia Naţiunilor Unite va depune toate eforturile şi va lua toate măsurile ce depind de ea, pentru a contribui la slăbirea pe mai departe a încordării internaţionale, pentru înlă­turarea primejdiei de război, pentru asigurarea şi consolidarea păcii. Politica d'­e pace a ţării noastre este exprimată şi de Hotărîrea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­mâne, potrivit căreia Forțele Armate ale ţării noastre vor fi reduse pînă la 1 septembrie anul acesta cu încă 20.000 de oameni. Sărbătorind această zî, soldaţii, ser­genţii, ofiţerii şi generalii Armatei noastre Populare sînt chemaţi să-şi ridice la nivelul cel mai înalt cunoştin­ţele militare şi politice, să-şi perfecţio­neze măiestria militară, să fie gata să apere cu abnegaţie interesele poporului, independenţa şi suveranita­tea patriei noastre. Partidul şi guvernul cheamă pe toţi oamenii muncii din patria noastră să-și sporească eforturile pentru tra­ducerea în fapt a hotărîrilor Congre­sului al doilea al Partidului Muncito­resc Romín, pentru îndeplinirea sarci­nilor celui de-al doilea plan cincinal. — TRAIASCA 23 AUGUST, MA­REA SARBATOARE NATIONALA A POPORULUI ROMÍN, ZIUA ELIBE­RĂRII ROMÎNIEI DE SUB JUGUL FASCIST ! — TRAIASCA ŞI SA SE ÎNTĂREA­SCĂ NECONTENIT UNITATEA, CO­LABORAREA FRATEASCA ŞI PRIE­TENIA DE NEZDRUNCINAT A TA­RILOR SISTEMULUI SOCIALIST­ MONDIAL, IN FRUNTE CU MAREA I UNIUNE SOVIETICA! — TRAIASCA PARTIDUL MUN­CITORESC ROMÍN, FORŢA CON­DUCĂTOARE ŞI ÎNDRUMĂTOARE A POPORULUI MUNCITOR, INS­­I­PIRATORUL ŞI ORGANIZATORUL VICTORIILOR NOASTRE! — TRAIASCA SCUMPA NOASTRA PATRIE, REPUBLICA POPULARA ROMINA­­ — SUB STEAGUL MARXISM­­LENINISMULUI, SUB CONDUCE­REA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN, ÎNAINTE SPRE VICTO­RIA SOCIALISMULUI IN PATRIA NOASTRA SCUMPA ! TELEGRAME Tovarăşului PETRU GROZA,­­Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Tovarăşului CHIVU STOICA, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ, Prim secretar al Comitetului Central al P.M.R. Cu prilejul celei de a 12-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Consiliul de Ministri al U.R.S.S. si Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice vo­ felicită călduros si prin dv. întregul popor român si exprimă totodată cele mai bune urări de progres şi înflorire continuă pe drumul construirii socialismului. Oamenii muncii din Romînia, păşind ferm pe drumul dezvoltării so­­cialiste, luptă cu succes pentru victoria socialismului, pentru creşterea neîntreruptă a nivelului lor material şi cultural, pentru triumful cauzei păcii. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele succese obţinute de poporul român în decursul celor 12 ani de luptă şi muncă intensă. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Consiliul de Miniştri şi Com­is ♦etul Central al P.C.U.S. urează Partidului Muncitoresc Român, harnicului şi talentatului popor român şi guvernului R.P.R. noi succese în lupta pentru socialism, pentru dezvol­tarea continuă a prieteniei dintre Uniunea Sovietică şi Romînia, pentru întărirea comunităţii ţârilor socialiste şi consolidarea păcii în întreaga lume. Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S* K. VOROŞILOV Preşedintele Consiliului de Miniştri^ N. BULGANIN Prim secretar al Comitetului Central al P.C.U.S* N. HRUŞCIOV Moscova, 22 august 1956 Tovarăşului PETRU GROZA, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne Tovarăşului CHIVU STOICA, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne Tovarăşului GRIGORE PREOTEASA, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne Cu ocazia celei de a 12-a aniversări a sărbătorii naționale a Republicii Populare Romine, în numele guvernului Republicii Populare Chineze și al poporului chinez, vă transmitem dv., guvernului Republicii Populare Romîne și poporului român felicitări calde și din toată inima. Poporul chinez urmăreşte întotdeauna cu un viu interes importantele realizări obţinute de poporul român în dezvoltarea economiei naţionale şi in consolidarea regimului democrat-popular. Urăm poporului frate român noi succese în realizarea celui de al doilea plan cincinal şi în apărarea păcii din Europa şi din lumea întreagă. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre poporul chinez şi poporul român. Preşedintele Republicii Populare Chineze, MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, LIU SAO-TI Premierul Consiliului de Stat şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, CIU EN LAI Pekin, 21 august !of>t>.

Next