Munca, august 1957 (Anul 13, nr. 3037-3061)
1957-08-01 / nr. 3037
In cinstea zilei de 23 AUGUST Reactorul atomic de 2000 Kw. a intrat în funcţiune Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CHIVU STOICA Vă raportăm cu satisfacţie că, în urma efortului depus de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi oamenii de ştiinţă de pe şantierul Centrului de Cercetări Nucleare, în colaborare cu specialiştii sovietici, azi, 31 iulie 1957, ora 15:53’, reactorul atomic de 2000 Kw a intrat în funcţiune. Lucrările continuă conform programului stabilit pentru atingerea puterii nominale. Comitetul pentru Energia Nucleară de pe lingă Consiliul de Miniștri Institutul de Fizică Atomică al Academiei R.P.R. Minerii moldoveni au cuvîntul Colectivul întreprinderii miniere ,,Moldova“ din Cimpulung Moldovenesc consacră Zilei minerului și celei de-a 13-a aniversări a eliberării patriei noastre însemnate succese in muncă. In cinstea acestor evenimente minerii de la Fundul Moldovei au dat peste plan 470 tone minereu, trimiţînd furnalelor din ţară de la începutul anului şi pina la 30 iulie 1.800 tone minereu. Merite deosebite au minerii fruntaşi Ştefan Dominiciuc, Gavril Bodnărescu, Ştefan Grămadă şi Ilie Coţovan. Capacitatea de producţie a minei „Moldova“ creşte prin intrarea în funcţiune a uzinei electrice de la sectorul Bîrnar şi a două instalaţii subterane de foraj la şantierul Ursu ; aceste instalaţii vor servi la cercetarea zăcămintelor de minereu în adîncime. De sărbătoarea lor minerii de la Leşu Ursului vor primi în folosinţă un frumos club. (Agerpres). In locuinţe noi CIMPULUNG MUSCEL (coresp. „Munca"). Paralel cu succesele în producţie ce le obţin an de an, minerilor întreprinderii carbonifere Cimpulung Muscel li se creează condiţii tot mai bune de viaţă. Numai în decurs de 4 ani, un număr de 219 muncitori mineri, tehnicieni şi ingineri au primit crede de la stat pentru construirea de locuinţe. In cinstea Zilei minerului alţi 15 muncitori se vor muta cu familiile lor în noile locuinţe. Printre ei se numără minerii : Vasile Dobre, Gheorghe Malancu, maistrul mner Niculae Firu, maistrul mecanic Stelian Şcafer şi alţii. O deosebită grijă acordă statul muncitorilor mineri şi în privinţa condiţiilor de recreere şi odihna. In primul semestru al acestui an, 104 mineri şi 9 tehnicieni şi funcţionari s-au reconfortat petrecindu-şi concediul de odihnă în cele mai frumoase staţiuni balneo-climaterice din ţară. Doar zilele acestea, minerii Ion Petrescu şi Nicolae Rujenescu au plecat la Sovata, minerii Nicolae Pîrşan şi Gheorghe Herjana la Vasile Roaită, iar artificierul Iosif Drăghici la Băile Herculane etc Proletari din toate tarile, uniţi-vâî ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII. — nr 3037 Joi 1 august 1957 4 pagini 20 bani FRUMUSEŢILE PATRIEI BORSEC Cît e de frumos Borsecul,e o întrebare căreia îi pot da răspuns mii şi mii de oameni, care au trecut pe acolo. Borsecul este frumos, este bogat şi primitor. Este frumos, pentru că se află într-una din cele mai afunde văi de munte, între masivii Călimanului şi Ceahlăului, pe versantul de apus al munţilor Gherghiului. Şoseaua Topliţa-Borsec, lungă de 26 km, este neînchipuit de frumoasă, prin bogăţia priveliştilor ce ţi le oferă. In împrejurimi natura a semănat nenumărate alte frumuseţi : Grota Urşilor, Peştera de Gheaţă, Stînca Bufniţa, Făgetul şi multe altele. Borsecul este bogat. Din munţii împodobiţi ai pădurii dese ţîşnesc cantităţi imense de ape minerale. Izvoarele : Principal, Republica, Horia, Cloşca şi Crişan, Bălcescu, Kossuth, Petőfi, Pierre Curie, Străvechi şi Templu au devenit cunoscute sub denumirea de borviz de Borsec. Staţiunea, cu vilele sale cochete şi frumos amenajate, clubul, baza sportivă, cantinele şi mai ales gazdele, te captivează prin amabilitatea şi atenţia cu care te primesc. Vizitînd Borsecul, rămîi cu impresii şi amintiri de neuitat, cu imaginea unor încintătoare locuri pe care ai vrea să le revezi în fiecare an cu aceeași plăcere. Construcţiile cincinalului Pe şantierul viitoarei uzine de sodă de la Govora Gara aceasta micuţă pare un pretext. O gară de operetă. Nu m-ar fi mirat peste măsură dacă zidurile ei n-ar fi fost de piatră, ci de mucava. In spatele gării se află o uliţă întortochiată şi un început relativ de şosea. Atît. Ba nu mai este şi o birjă mirosind vag a naftalină şi bălegar. Ca şi în piesele lui Sebastian, şeful gării discerne fiece străin care poposeşte pe domeniul dumisale. Pînă în urmă cu cîţiva ani, întrebarea sa era stereotipă : „Mergeţi la băi ?" Fiindcă Govora a avut întîi ape minerale, după aceea gară, singurul rost al acesteia din urmă fiind să amintească vilegiaturiştilor că, la cîţiva bunicei kilometri de clădirea gării se află staţiunea. Acum însă, întrebarea s-a modificat: „Mergeţi la şantier, sau la băi?" Nu vreau să spun prin a- iceasta că staţiunea şi-a scăzut din puterea-i de vindecare , dar ivirea şantierului, aflat destul de aproape de gară, a schimbat ritmul de viaţă al megieşilor ei, şi-a impus contururile şi oamenilor şi naturii. In primele minute, totuşi, nu descoperi nici o schimbare. Peisajul este uimitor, dar nu pare peisaj de şantier. Dealuri violet-albăstrii, uşor estompate de spumă, tremurătoare a norilor, orizont liliachiu, amestec de soare, de verdeaţă, de cerc şi o dăruire totală, molatecă, a naturii, în faţa privirilor însetate ale rarilor trecători. Dealurile se despică dintr-odată : din țăndările lor apar noi contururi— contururi de piatră, de fier, de beton — viitoarea uzină. O uzină între dealuri. Am încercat un vinovat simțămînt de romantism, gîndindu-mă că oamenii au ales un asemenea loc pentru fabricarea sodei. Romantismul a ţinut 15 minute, adică pînă la întîlnirea cu Nicolae Dimitriu, inginerul-şef al viitoarei uzine. „Am amplasat aci uzina, fiindcă natura s-a dovedit deosebit de darnică cu tot ceea ce avem noi nevoie" — mi-a explicat el. „Vă referiţi la privelişte ?“ — l-am întrebat. „Nu. Mult mai prozaic, la sare" — a sunat răspunsul. A urmat apoi un mic curs despre fabricarea sodei, din care am desprins că materiile de bază sînt sărurile de sodiu şi calciu aflate din belşug ■ în împrejuriimi. Cît despre apa necesară fabricaţiei—la doi paşi e Oltul. In ceea ce priveşte utilajele, marea majoritate de provenienţă sovietică, ele corespund ultimului cuvînt al tehnicii. Uzina de sodă nr. 2 — Govora, va fi, în pofida titulaturii sale, uzina „numărul unu", datorită capacităţii sale de producţie . Gospodinele care se necăjesc ori de cîte ori nu găsesc „sodă de rufe" ca şi alţi oameni, poate, nu-şi dau seama, în întregime de nesfîrşitele întrebuinţări pe care le au în industrie soda calcinată şi soda caustică. Destul să înşiruiesc aci că soda calcinată se foloseşte la fabricarea sticlei, a aluminei, a fosfaţilor ; că soda caustică îşi găseşte întrebuinţare, sub formă lichidă, la rafinarea petrolului, iar sub formă solidă la fabricarea săpunului, a mătăsii artificiale, la extragerea aluminiului etc, etc. Poate că toate acestea par plate, mai puţin interesante decit apusul de soare printre dealurile din jur, dar aceste cîteva date şi cifre sînt totuşi revelatoare. Revelatoare, fiindcă aflîndu-le ai brusc în faţă imaginea atît de complexă a industrializării ţării, cu multiplele ei faţete. Va să zică, necesitatea absolută a determinat construcţia uzinei. Va să zică, uzina aceasta face parte dintr-un proces de construcţie continuu, de mari proporţii, procesul de construcţie socialistă a patriei întregi. O adevărată reacţie în lanţ, determinată de clădirea acelei formidabile temelii de care e nevoie pentru zămislirea edificiului socialist... Pe şantier, timpul şi dimensiunile au legi aparte. Cele mai neaşteptate contraste sînt aduse la acelaşi numitor, datorită acestui magic cuvînt, care este şantierul. Numai aici poţi întîlni roabe încăr- SORIN HOLBAN (Continuare In pag. 2 a). In clişeu : aspect de pe şantierul uzinei de sodă din Govora. Se asamblează mecanismele de extracţie de la cuptorul de var. In numărul de azi: A. Mun: Realizat şi... nerealizat (pag. 2-a) CONTROLUL OBŞTESC IN ACŢIUNE. — N. Grunzu : Inopinat. (pag. 2-a) Oamenii muncii ne scriu. (pag. 2-a) D. Burcea : Sporirea producţiei de cărbune în dezbaterea consfătuirii de producţie. (pag. 3-a) EXPERIMENTAREA SISTEMULUI ÎMBUNĂTĂŢIT DE SALARIZARE LA C. F. R. — Dumitru Lucaci: Rezultatele unei activităţi concrete. (pag. 3-a) A 30-a aniversare a Armatei Populare Chineze de Eliberare (pag. 3-a) Guvernul Kişi nu favorizează prietenia între Japonia şi China. (pag. 4-a) Jocurile sportive internaţionale prieteneşti . Noi succese repurtate de sportivii noştri. (pag. 4-a) Demonstraţii convingătoare .CRAIOVA (coresp. „Munca“). — Spre a veni în ajutorul strungarilor — care de la 1 iunie a.c. lucrează după norme tehnice îmbunătăţite, introduse odată cu începerea experimentării măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii — comitetul de întreprindere de la „Electroputere“ , organizat de curînd o demonstraţie practică privind aşchierea rapidă a metalelor. Demonstraţia a fost condusă de tov. Emil Mirzan, responsabilul comisiei cu întrecerea socialistă. Apoi tehnologii Dumitru Kiss şi Teodor Bugariu au vorbit strungarilor despre caracteristicile metodei, despre geometria cuţitelor respective. La strungăria grea, demonstraţia practică a fost făcută de Roland Kazimirovici pe un strung „Steagul Roşu", iar la strungăria uşoară de Nicolaie Neagoie, ambii fruntaşi în producţie. Primul, uzinînd un ax pentru tramvai de 170 mm, diametru l-a terminat în 50 de minute faţă de 180 de minute cîte erau necesare pentru prelucrarea lui după procedeele vechi de lucru. Strungarul Nicolaie Neagoie a reuşit să convingă şi el pe tovarăşii săi de muncă de superioritatea metodei Bîkov-Bortkevici. Lucrînd cu 1.200 ture pe minut, cu un avans de 0,8 mm. şi o adîncime de 5 mm., el a strunjit o piesă în lungime de 400 m.m. în 24 de secunde faţă de 60 cîte erau necesare folosind vechea metodă. Prin împărţirea celor 47 cuţite speciale Bîkov-Bortkevici celor de la strungăria uşoară şi a 20 de cuţite celor de la strungăria grea, aplicarea metodelor avansate a trecut de la aplicarea izolată, la aplicarea în masă, ceea ce va spori simţitor productivitatea muncii în secţia mecanică a fabricii." Intr-un orăşel al textiliştilor CISNADIE (coresp. „Munca“). — In aceste zile, oraşul, textiliştilor freamătă de lupta ce se dă în cele 5 întreprinderi de aci pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. întrecerea muncitorilor se caracterizează prin obiective axate concret pe înfăptuirea principalilor indici de plan : producţie sporită, calitate superioară şi preţ de cost redus. Rezultatele unei asemenea întreceri sînt cum nu se poate mai grăitoare. Cîteva exemple: la fabrica „Dacia“, de la începutul anului şi pînă mai zilele trecute, se realizaseră peste prevederile planului 12.254 m2 de covoare populare şi economiile de materie primă şi auxiliare echivalente cu preţul de cost al altor 2379 m2 covoare. La fabrica „Victoria“, bilanţul întrecerii este şi el rodnic: un plus de producţie de 4.200 m2 stofe şi 2560 m2 covoare pluşate , şi economii de materie primă în valoare de 268.000 lei. In cinstea măreţei aniversări, aci se lucrează la două noi modele de covoare pluşate şi la executarea a patru noi articole de stofe în 10 desene. Cu realizări deosebite se mîndresc şi muncitoarele filaturii de bumbac „11 iunie“, care luptînd pentru reducerea preţului de cost au realizat în prima jumătate a anului economii în valoare de peste 400.000 lei şi cele de la „Mătasea Roşie“ care au realizat în afara sarcinilor planificate peste 59.000 m2 de diferite ţesături şi economii echivalente cu suma de 152.000 lei. îşi respectă cuventul dat De la 1 1 ianuarie pînă la 25 iulie colectivul rafinăriei nr. 1 Ploeşti a produs 11.608 tone benzină peste plan. Pe aceeaşi perioadă de timp preţul de cost a fost redus cu 4,14 la sută faţă de 2,5 la sută , cît era angajamentul, iar productivitatea muncii a crescut cu 5,61 la sută în loc de 3 la sută cit era angajamentul. Trebuie arătat de asemenea că angajamentul de a realiza 9.055.000 Iei beneficii peste plan a fost îndeplinit înainte de termen, realizîndu-se pînă în prezent o depăşire de 4.227.000 lei faţă de angajament. Maxim Budileanu corespondent voluntar FESTIVALUL DE LA MOSCOVA Solii tineretului român participă activ la manifestările Festivalului MOSCOVA (De la trimişii speciali Agerpres). In cea de a 4-a zi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova, tinerii delegaţi români au asistat la numeroase manifestări. IN PARCUL „SOKOLNIKI“, DELEGAŢIA ROMINA A FOST OASPETELE DELEGATIEI SOVIETICE. INTILNIREA care a durat peste 3 ore, A FOST O PUTERNICA MANIFESTARE A PRIETENIEI CARE LEAGA TINERETUL ROMINIEI POPULARE DE TINERETUL MARII UNIUNI SOVIETICE ELIBERATOARE. Un alt grup al delegaţiei române a fost oaspetele tinerilor coreeni. In cursul după-amiezii delegaţia romînă a primit vizita unui grup de delegaţi din ţările arabe. Un deosebit interes îi stîrnesc întîlnirile pe profesii. In afară de întîlnirile care s-au deschis marţi şi au continuat miercuri, a început întîlnirea tinerilor feroviari. La întîlnirea tinerilor mineri, la care participă şi Victor Dugues, secretar general al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor Minerilor, au fost discutate problemele condiţiilor de muncă şi securităţii muncii. La întîlnirea tinerilor fermieri şi arendaşi a fost discutată, pe baza raportului lui Burhold (Danemarca) problema posibilităţilor tinerilor de a se instala în noi ferme şi de a asigura rentabilitatea lor. Tinerii tipografi au discutat problemele progresului tehnic în poligrafie. In cadrul seminariilor internaţionale studenţeşti, astăzi (N.R.—ieri) s-a deschis seminarul studenţilor chimişti. Miercuri, în programul delegaţiei române nu figura nici un spectacol deoarece mulţi dintre artiştii români s-au prezentat în faţa juriilor concursurilor internaţionale. S-a întîmplat însă un lucru neprevăzut: delegaţii muncitorilor din raionul Krasnaia Presnna — cartier cu vechi tradiţii revoluţionare — au solicitat delegaţiei române să prezinte un spectacol anunţînd că toate pregătirile sînt făcute, că mii de locuitori doresc să-i cunoască pe artiştii romîni. Astfel, seara orchestra de instrumente populare condusă de Ionel Budişteanu şi ansamblul de dansuri populare U.T.M. au prezentat locuitorilor vechiului raion muncitoresc un program de muzică populară românească. ( Artiştii romîni sunt profund cei moţionaţi de primirea ce le-o rezervă publicul moscovit. Marţi seara, după spectacolul din Piaţa Comunei, cei 20.000 de spectatori i-au aclamat îndelung şi au scandat „Spasibo vam, rumînî“. Deşi nu se pot anticipa rezultatele concursurilor artistice, trebuie să arătăm aprecierea deosebit de favorabilă de care s-au bucurat numeroşi solişti, printre care baritonul Ladislau Konia, dansatorii Ion Cîmpeanu şi Iosif Bereţchi, care au prezentat dansuri la(Continuare în pag. IV-a) Tineri din delegaţia R. P. R. pe străzile Moscovei SA INTENSIFICAM TREIERIŞUL IN REGIUNEA GALAŢI Ritmul treierişului şi arăturilor de vară este sub posibilităţi încă de la 25 iulie secerişul păroaselor în regiunea Galaţi s-a terminat. Pe cîmpuri nu se mai văd acum decit clăi de grîu şi secară aşezate în orînduială. La aici sînt stoguri şi se treieră. Nu se munceşte însă în chipul cel mai organizat cu putinţă. Drept urmare rezultatele sunt departe de a fi mulţumitoare. Pînă la 25 ale lunii, în raioane ca Lieşti, Măcin, Tecuci, Călmăţui şi Bujoru se treierase suprafeţe cu totul reduse. Pe regiune (fără G.A.S.) procentul atingea abia 16,15 la sută. Şi în unele G.A.S. — deşi pe trust s-a treierat 44 la sută — ritmul la treieriş este sub posibilităţi. In G.A.S. Bereşti, Brateş, Moscu şi altele spre exemplu, viteza la treieriş nu e pe măsura mijloacelor aflate în dotare. Principala cauză a rămînerii în urmă rezidă în concepţia greşită după care întîi trebuie să se termine secerişul şi apoi să se care snopii aproape în totalitate pe aici şi numai după aceea să se înceapă treierişul. Situaţii de acest gen au fost destule în raza de activitate a S.M.T. Bereşti, Bujoru, şi altele. Aci, ca şi în alte părţi, batozele au fost scoase mai de mult pe aici, ele n-au început lucrul decît în ultimele zile. De ce? Fiindcă conducerile S.M.T. şi în special agronomii de sector n-au muncit coordonat împreună cu sfaturile, populare , pentru mobilizarea din timp a colectiviştilor şi ţăranilor muncitori la transportul snopilor pe arii, pentru organizarea cetelor şi începerea cu toate forţele a treierişului. Lucrîndu-se pe felii s-a creat un decalaj mare între seceriş şi treieriş. Procentul scăzut la treieriş îşi mai are explicaţia şi în faptul că la multe din batoze se produc dese defecţiuni, ceea ce face ca randamentul lor zilnic să nu atingă nici 50 la sută. Asemenea situaţii — consecinţă a lucrărilor de mîntuială la reparaţii — se găsesc la S.M.T. Năneşti, la S.M.T. Floreşti, la S.M.T. Traian Sat şi altele. Aci atelierele mobile nu imterţin cu maximum de operativitate pentru a înlătura defecţiunile ivite. Nici în ce priveşte arăturile de vară nu este o situaţie mai bună în regiunea Galaţi. Dezmiriştitul nu s-a făcut la vreme. Firesc ar fi fost — mai ales că a mai şi plouat — să se compenseze această lipsă prin sporirea volumului la arăturile de vară. Procentul realizat însă în G.A.S. atingea la 25 iulie abia sub 5 la sută iar pe regiune (fără G.A.S.) numai 1,86 la sută. Cărui fapt se datorește această serioasă rămînere în urmă ? înainte de toate subaprecierii acestei lucrări. Bunăoară, la G.A.S. Costache Negri (director Moraru Ilie şi inginer şef Bernanschi Constantin) s-a manifestat puţin interes pentru strîngerea rapidă a spicelor de pe mirişti, pentru a se putea intra cu tractoarele. Nefolosind măsurile cuvenite, tractoarele sunt foarte puţin folosite. Tot astfel în unele S.M.T., datorită proastei organizări a muncii şi defecţiunilor care se ivesc, numeroase tractoare din S.M.T. Ruşeţu, Mărtineşti, Tuluceşti, Fumurei şi altele nu sunt folosite la arat. In prezent sarcina primordială a celor de pe ogoare este aceea de a nu-şi precupeţi eforturile atunci cînd este vorba de asigurarea pîinii poporului. Comuniştii, membrii de sindicat, utemiştii nu trebuie să aibă linişte atîta timp cît ştiu că recolta este încă pe cîmp. Datoria lor, a trustului G.A.S. şi Serviciului S.M.T., a conducerilor S.M.T. și G.A.S. este să facă tot ce este posibil pentru a impulsiona treie,risul .Toate batozele să lucreze cu întreaga lor capacitate, iar combinele să treiere zi de zi din claie în claie. Toate tractoarele disponibile să tragă brazdă nouă pentru viitoarea recoltă. V. STANCU Brigăzi fruntaşe Cele 12 brigăzi de tractoare ale S.M.T. Făcăeni din raionul Feteşti au pornit în campania de vară, hotărîte să îndeplinească cu cinste sarcinile de plan la secerat, treierat şi dezmiriştit pe tarlalele gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor agricole. Şi au reuşit să facă acest lucru. Toate au terminat seceratul la timp, iar unele din ele şi-au depăşit cu mult planul pe care-l aveau. Brigada nr. I, condusă de Nicolaa Alexe, a realizat pînă în prezent 65%, din sarcinile de plan pe întreaga campanie de vară. Dintre tractorişti, C., Spînu a muncit cel mai bine, îndeplinindu-şi planul în proporţie de 200%". El a fost urmat de Gheorghe Ştefan, care a secerat 118 ha. faţă de 86 ha. cu cit fusese planificat, Tănase Lázár 108 ha. în loc de 86 ha., Gheorghe Olteanu 103 ha. în loc de 86 ha. , In prezent brigăzile dau zor să termine treierişul şi dezmiriştitul. Constantin Frîncu corespondent voluntar Au terminat treierişul creierişui s-a intensificat in ultimele zile şi în regiunea Piteşti. Folosind timpul prielnic şi toată capacitatea de lucru a batozelor, multe gospodării agricole colective, printre care cele din comunele Cucuieţi, Zlătărei, raionul Drăgăşani, Văleni-Podgoria, raionul Topoloveni, şi altele au terminat treierişul. Pînă acum colectiviştii din comuna Stoicăneşti, raionul Drăgăşani, au treierat recolta de pe 65 ha şi au obţinut 162.000 kg grîu. O producţie de peste 2.000 kg grîu la hectar au obţinut şi colectiviştii din Tufeni, raionul Potcoava, Mogoşaniţ, raionul Găeşti, Zlătărei, raionul Drăgăşani etc. Odată cu lucrările agricole de vară în comuna Pechea a intrat în producţie o nouă staţiune de maşini şi tractoare din regiunea Galaţi. In prezent zecile de tractoare ale staţiunii ca şi celelalte maşini agricole ajută pe membrii gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor agricole din împrejurimi, să stringă rodul bogat din acest an. In clişeu, un nou lot de tractoare gata să pornească pe ogoare.