Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)
1958-07-22 / nr. 3335
Proletari din toate gările, uniți-vă! Anul XIV. — nr. 3335 MARJI 22 IULIE 1958 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani Suntem solidari cu lupta popoarelor arabe pentru libertate şi independenţă naţională Marele miting al oamenilor muncii din Capitală Mitingul a fost deschis de tov. Ion Mitarcă, preşedintele Consiliului sindical local Bucureşti. Dreptatea este de partea ţărilor arabe în numele Comitetului naţional al mişcării pentru pace din ţara noastră şi în numele oamenilor noştri de artă şi cultură a luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu. „Unesc glasul meu plin de mînie cu glasurile dumneavoastră şi cu glasurile milioanelor de oameni din ţara noastră care, alături de toate popoarele lumii, înfiereazăşi condamnă agresiunea tîlhărească a imperialiştilor anglo-americani, mişelnic făptuită zilele acestea în Orientul arab, împotriva conştiinţei umanităţii, în dispreţul celor mai elementare reguli morale, călcînd în picioare măreţele principii ale Cartei O.N.U., neţinînd seama de relaţiile diplomatice şi angajamentele luate solemn, imperialiştii anglo-americani au trecut de la vorbă la faptă, încercînd nebuneşte să aprindă focul în Orientul arab, cu intenţia vădită de a azvîrli întreaga omenire într-un război fără precedent în istorie. Statele Unite şi Marea Britanie, făcînd abuz de forţa lor, încalcă cu nelegiuire drepturile sfinte ale popoarelor arabe. Pentru ce fac ele oare aceasta? Agresiunea are ca scop "acapararea bogăţiilor statelor arabe, înrobirea popoarelor arabe, transformarea teritoriilor statelor arabe în baze anglo-americane de război. Dar acestor socoteli netrebnice, acestor planuri da declanşare a unui nou război mondial li se opune voinţa dîrză a tuturor popoarelor lumii care nu mai pot îngădui să se atenteze la pacea lor. Sintem alături de popoarele ţărilor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfînta este de partea lor. De citeva zile, de cînd anglo-americanii au trecut la agresiune, sute şi sute de milioane de oameni înfierează, unii direct, cum o facem aici noi, alţii prin glasul reprezentanţilor lor trimişi la Stockholm, tîlhăreasca agresiune anglo-americană din Orientul arab, şi pun pe fruntea celor care au iniţiat-o şi pecetea netrebniciei. Nu este pe lume pată mai greu de purtat decît aceea de a atenta la libertatea altor popoare. Şi nu este pe lume netrebnicie mai netrebnică decît aceea de a încerca să dai foc globului pămîntesc şi de a împinge omenirea , în suferinţele şi nimicidle pe care le aduce războiul. In mijloculacestei veri, cînd întregul nostru popor munceşte creator pentru obţinerea de noi victorii în construcţia socialismului, pacea lumii este grav ameninţată. Este ameninţată şi pacea noastră. Este ameninţată şi munca noastră paşnică. Sunt ameninţate vieţile copiilor noştri. Nu ne temem de ameninţări. Strîns uniţi în jurul partidului nostru şi în jurul guvernului nostru, nu vom îngădui nimănui şi niciodată să împiedice munca noastră de făurire a societăţii socialiste. Noi facem parte din marele lagăr al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietică. Noi facem parte din invincibilul front al popoarelor libere, care nu doreşte altceva decit să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu concepţiile lui despre viaţă, un viitor luminos şi fericit. De aceea, în această adunare, noi cerem cu hotărîre încetarea imediată şi necondiţionată a agresiunii imperialiste în Orientul arab. Salutăm cu căldură mesajele adre. Mitingul de protest al oamenilor muncii din Capitală prin care s-a înfierat mîrşava agresiune a imperialiştilor americano-englezi luase sfîrşit... dar miile de cetăţeni nu părăsiseră încă Piaţa Universităţii.... Şi iată, într-un colt se produce o animaţie deosebită. Oamenii l-au zărit pe Salim Marul tinărul student libanez care — numai cu citeva minute înainte — vorbise cu atita înflăcărare despre patria sa- Ii string mina, îl încredinţează de simpatia lor. Un grup de studenţi — nu era greu de ghicit după infătişarea lor că sînt fii ai unor popoare din Asia și Africa — ii înconjoară, il sărută- Salim Marul nu e singur, alături de Salim Maruf, alături de popoarele din Orientul arab spre care s-au întins din nou ghiarele imperialismului, e întreaga omenire iubitoare de pace. 35 de mii de oameni ai muncii din Capitală au participat ieri la miting. Au venit — după terminarea schimbului — să-şi manifeste indignarea faţă de uneltirile imperialiste, dorinţa lor fierbinte de a apăra pacea. Poate că, în mod normal, la această oră, fierarul de la „Griviţa Roşie“ obişnuieşte să-şi îngrijească grădiniţa din faţa casei , tinara aceea cu părul AAAAAAAAAAAAAAAAAA, sate de N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei de a se organiza o întîlnire a şefilor guvernelor pentru a opri cursa spre război. Cerem cu hotărîre retragerea imediată a trupelor angloamericane din ţările invadate tîlhăreşte. Noi cerem cu stăruinţă ca şefii marilor state să se întîlnească urgent pentru reglementarea paşnică a tuturor diferendelor existente. Noi cerem cu hotărîre pace pentru noi, pace pentru întreaga omenire. Au trecut timpurile cînd imperialiştii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoarelor. Milioanele de oameni din toate ţările globului vor şti să-şi impună voinţa, apărînd pacea. Afară cu agresorii imperialişti din Orientul arab ! Luînd cuvîntul ,în nurrele tineretului Capitalei, tov. Toma Marinescu, prin- secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M., a spus : Tineretul din oraşul Bucureşti, alături de întregul popor muncitor din ţara noastră şi de celelalte popoare ale ţărilor lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., alături de toate popoarele iubitoare de pace din întreaga lume, îşi exprimă frînia şi indignarea faţă de acţiunile mîrşave ale imperialismului american şi englez, condamnînd cu hotărîre agresiunea lor. Cerem guvernelor S.U.A. şi Angliei să înceteze amestecul neruşinat în treburile interne ale popoarelor arabe şi să-şi retragă fără întîrziere forţele armate din Liban şi Iordania. Afară cu agresorii imperialişti din Orientul arab ! Guvernele S U. A. şi Angliei să dea curs propunerilor făcute de N. S. Hruşciov In numele Consiliului Naţional al Femeilor — a spus tov. Elena Liverzeanu — în nutrele milioanelor de caspicul griului, ţesătoare imntaşă, are repetiţie în echipa de teatru a întreprinderii; bărbatul acela cărunt, cu fruntea înaltă, stă în răcoarea bibliotecii, în dosul obloanelor, aplecat peste un manuscris vechi... Dar azi şi-au lăsat preocupările obişnuite, au ieşit în stradă purtind zeci şi zeci de pancarte pe care se află scris „Jos mîinile de pe Orientul arab !“ Vorbitorii se perindă la tribună. Oamenii, numai ochi şi urechi, ascultă cuvintele lor, îi aprobă cu însufleţire.. De undeva, din mulţime a ţîşnit o lozincă: „Ieşi afară din Liban, agresor american !" Dintr-altă parte, cineva adaugă : „Ieşi afară domn englez, c-o păţeşti ca la Suez !“ Mulţimea reia îndată aceste strigături şi eie aveau să se audă mereu ori de cite ori vorbitorii pomeneau de agresorii imperialişti...Noi nu uităm ! Noi nu uităm că şi ţara noastră, pînă la eliberare, a fost jecmănită de monopolurile imperialiste. Fiecare palmă din pămîntul nostru este , udată de sudoarea şi singele strămoşilor noştri, de sudoarea şi singele nostru. Era stropit de sudoare şi singe grîul încărcat pe şlepurile pintecoase ale armatorilor străini; era stropit de sudoafemei din ţara noastră, luptătoare hotărîte pentru cauza păcii, exprim la acest miting al oamenilor muncii din Capitală profunda noastră indignare şi protestul flotant faţă de agresiunea imperialismului american şi englez împotriva Iordaniei şi Libanului, împotriva popoarelor arabe care luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Alături de întregul nostru popor, femeile susţin cu fermitate declaraţiile făcute de guvernul ţării noastre în legătură cu acţiunile agresive ale S.U.A. şi Angliei în Orientul Mijlociu şi Apropiat, ele se alătură din toată inima luptei drepte a popoarelor arabe pentru libertatea şi independenţa naţională. Opinia publică mondială a primit cu mare interes şi încredere mesajul tov. N. Hruşciov adresat preşedintelui S.U.A., mesaj care aduce o nouă propunere menită să înlăture primejdia unui război. Noi femeile, mamele din R.P.R. exprimăm profunda recunoştinţă faţă de guvernul Uniunii Sovietice pentru fermitatea cu careapără pacea, pentru eforturile pe care le depune pentru a asigura liniştea şi pacea nu numaiîn Orientul arab ci în întreaga lume. Noi cerem ca guvernele S.U.A. şi Angliei să dea curs propunerilor făcute de tov. N. Hruşciov de a se convoca de urgenţă conferinţa şefilor marilor puteri. Setea de libertate a popoarelor arabe nu poate fi potolită Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfîntă, a spus tov. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române pentru prietenie cu popoarele din Asia şi Africa. De aceea, oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi exprimă simpatia şi solidaritatea cu lupta acestor popoare. Monopolurilor şi trusturilor imperialiste, care vor să jefuiască în continuare bogăţiile şi popoarele din ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu, nu re şi singeriţeiul nostru care lua drumul rafinăriilor din apus, in vreme ce mamele noastre îşi sco-teau ochii la lumina galbenă a copaiţelor, creştea numărul cru- « cilor din cimitirile Lupanilor sau » Petrilei, in vreme ce cărbunele din munţii noştri făcea să salte acţiunile societăţilor capitaliştilor , străini sau autohtoni..- Noi nu uităm ! Noi nu uităm că , şi in această Piață unde se ţinea mitingul de protest împotriva o micşavilor agresori, au căzut in anii celui de al doilea război mondial bombele piraţilor aeru- ului, imperialiştii americani şi en- glezi, nimicind o aripă a Universităţii. Noi nu uităm nimic şi de « aceea sintem atît de dîrji, atit de y hotăriti să nu tolerăm celor care au dezlănţuit războaie atît de c crunte, să-şi facă In voie men. C drele ! Noi nu uităm nimic şi de _ aceea sintem hotăriti ca, alături c de popoarele invincibilului lagăr y socialist să muncim şi să luptăm S pentru a apăra pacea, in lumea c Întreagă y ...Oamenii scandează : „U.R.S.S, S BASTION AL PĂCII El“ Ca un val puternic se rostogolește a- y ceasta lozincă, purtată din om în om, peste întreaga întindere a « Pielii... y NICOLAE HOLBAN | le este însă pe plac lupta pentru libertate a popoarelor arabe. Din porunca lor a fost pornită agresiunea americano-engleză din Liban şi Iordania, acţiune care vizează totodată Irakul şi celelalte ţări arabe şi pune în pericol pacea întregii lumi. Intervenţia militară a imperialismului american şi englez constituie o adevărată crimă împotriva umanităţii. Acţiunile agresive americano-engleze în Liban şi Iordania demască încă odată caracterul prădalnic al imperialiştilor, care nu se dau în lături de la nici o mîrşăvie pentru a-şi înfăptui politica de înrobire a popoarelor. Aceste acţiuni constituie acte disperate ale colonialiştilor în faţa creşterii mişcării de eliberare a popoarelor din Orientul arab, precum şi a falimentului faimoasei „doctrine Eisenhower“ şi al „pactului de la Bagdad“. Agresorii ar trebui să ştie că mijloace pentru a potoli setea de libertate a popoarelor arabe nu există. Liga romina de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa condamnă agresiunea anglo-americana şi priveşte cu profundă simpatie lupta dreaptă pentru libertate şi independenţă naţională a popoarelor din Orientul arab. Salutăm cu căldură mesajul adresat de tov. N. S. Hruşciov guvernelor american, englez, francez şi indian care arată calea spre înlăturarea primejdiei de război, prin respectarea dreptului popoarelor din Orientul arab de a-şi hotărî singure soarta. Acest mesaj, inspirat din năzuinţa sinceră de pace a ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, ne arată un lucru: că în aceste momente grele nici un om cinstit şi conştient nu poate rămîne indiferent faţă de actul banditesc al agresorilor. Alături de popoarele frăţeşti din ţările lagărului socialist şi de toate forţele progresiste din lume, poporul român va apăra pînă la capăt cauza dreaptă a păcii şi libertăţii popoarelor. Foto : EM. SIRZEA WWMWWWWWMAv In pag. III-a Cu privirie la încheierea unui Tratat de prietenie și colaborare între statele europene (Propunerile adresate de guvernul sovietic guvernelor statelor europene și guvernului S. U. A.) Cuvîntul studentului libanez Salim Maruf A vorbit apoi studentul libanez Salim Maruf, care invaţa la Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti. Dragi prieteni, în aceste zile patria mea trece prin momente grele, create de invazia trupelor americane care s-au năpustit ca tîlharii asupra poporului ţării mele, ce luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Noi nu dorim războiul, dar dacă agresorii americani ne alligă la război, vom fi mai puternici ca oricînd şi vom lupta pînă la unul pentru apărarea fiecărui metru pătrat din pămîntul patriei noastre, fiind siguri că vom cîştiga. Cu lupta dreaptă a poporului libanez sînt solidare toate popoarele arabe. Alături denoi sînt ţările socialiste, în frunte cu U.R.S.S. şi toate popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. Ca student libanez aduc călduroase mulţumiri poporului român şi conducătorilor lui pentru sprijinul frăţesc, dezinteresat, pe care î l acordă luptei drepte a poporului libanez pentru ■independenţa sa naţională, pentru apărarea păcii, pentru făurirea unui viitor mai bun. Jos mîinile agresorilor americani fie pe Liban ! Afară cu agresorii americani şi englezi din ţările arabei Trăiască lupta popoarelor pentru apărarea păcii! Ultimele cuvinte ale tînărului student libanez — rostite în limba română — au fost acoperite de o furtună de aplauze ale zecilor de mii de participanţi la miting Să nu uite agresorii că cine seamănă vunt culege furtună în numele muncitorilor din Capitală a vorbit tov. Ion Grigore Stancu, muncitor fierar la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, care a spus: Cu mînie nestăvilită înfierează poporul nostru agresiunea imperialiştilor americani şi englezi împotriva popoarelor din Liban și Iordania. Această agresiune a imperialiștilor îm(Continuare în pag. 4-a) India este de acord să participe la conferinţa propusă de U.R.S.S. — Răspunsul lui I. Nehru la mesajul lui N. S. Hruşciov — MOSCOVA 21 (Agerpres). — Ca răspuns lamesajul din 19 iulie 1958 al lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în problema convocării imediate a unei conferinţe a şefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei cu participarea secretarului general al O.N.U., în ziua de 21 iulie d-l K. P. S. Menen, ambasadorul Indiei în U.R.S.S., a remis lui N. S. Hruşciov mesajul de răspuns al d-lui J. Nehru, primul ministru al Indiei, cu următorul conţinut: Stimate d-le prim-ministru, Am primit adineauri textul mesajului pe care mi l-aţi adresat. Avînd in vedere urgenţa şi importanţa vitală a conţinutului mesajului dv., răspund imediat. Vă mulţumesc pentru mesajul pe care mi l-aţi trimis. Sînt cu totul de acord cu dv. că trecem prin una din crizele cele mai serioase din istoria omenirii şi că în acest moment de pericol datoria, atît a guvernelor cit şi a celorlalţi, este de a aborda cu înţelepciune şi calm aceste probleme şi de a nu lua nici un fel de măsuri care ar putea înrăutăţi această situaţie şi provoca un incendiu mondial. Oricare ar fi concep iile guvernelor asupra celorlalte probleme, raţiunea şi chiar egoismul impun concluzia că menţinerea păcii are cea mai mare importanţă pentru noi toţi şi că războiul trebuie evitat. Aceasta înseamnă că problema de faţă şi alte probleme similare trebuie abordate nu cu ajutorul forţei militare şi al presiunilor, ci cu ajutorul tratativelor calme şi cu hotărîrea fermă de a menţine pacea. Cunoaşteţi, d.le prim-ministru, convingerea noastră fermă că intervenţia armată a unei puteri străine în oricare ţară este în cel mai înalt grad de nedorit şi că trupele străie trebuie să se retragă din ţările în care au pătruns. Acest lucru nu numai că corespunde echităţii şi libertăţii ţărilor despre care este vorba, ci totodată permite să se evite complicaţiile internaţionale care pot provoca o catastrofă. De aceea noi am făcut apel la guvernele S.U.A. şi Marii Britanii să-şi retragă trupele din Liban şi Iordania. Am saluta o abordare paşnică a problemei sub forma tratativelor prin O.N.U, ori prin Consiliul său de Securitate, sau pe o altă cale pentru a ajuta Organizaţia Naţiunilor Unite să ia măsuri în vederea încetării conflictului în regiunea Orientului Apropiat şi Mijlociu. Sîntem oricînd gata să ne oferim serviciile în acest scop, de fiecare dată cînd sînt cerute şi cînd sînt necesare. Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată Indiei de a participa la conferinţa şefilor de guverne, propusă de dv. Dacă se realizează un acord cu privire la convocarea acestei conferinţe, nu trebuie să prezinte o dificultate fixarea locului convenabil şi a datei celei mai apropiate. Noi ne oferim cu bucurie serviciile în scopul păcii, dacă va fi nevoie de ele. După cite înţeleg, conferinţa propusă de dv. are un caracter cu totul diferit de propunerea cu privire la conferinţa la nivel înalt care se discută de cîtva timp. Actuala propunere s-a făcut cu scopul limitat de a rezolva situația critică creată în Orientul Mijlociu. Cu sinceră stimă, JAWAHARLAL NEHRU Elveţia se declară gata să găzduiască conferinţa marilor puteri MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS : La 19 iulie, Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a comunicat d-lui A. Zehnder, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei, că guvernul sovietic a propus şefilor guvernelor Statelor Unite ale Americă, Marii Britanii, Franţei şi Indiei să se întîlnească la 22 iulie la Geneva sau în oricare alt loc pentru a lua măsuri în vederea preîntîmpinării unui conflict militar în Orientul Apropiat şi Mijlociu. ......... La 20 iulie dl. Zehnder a comunicat Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. că Consiliul federal al Elveţiei este gata să găzduiască pe teritoriul Elveţiei o Conferinţă a şefilor guvernelor ţărilor amintite, dacă guvernele interesate vor fi de acord. opo- Telegramă Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Tovarăşului WLADISLAW GOMULKA prim secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. VARŞOVIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, Ziua Renaşterii, vă transmitem in numele poporului romín şi al nostru personal, Dv. şi întregului popor muncitor polonez cele mai sincere şi călduroase felicitări. Poporul romín se bucură din toată inima de succesele obţinute de poporul polonez, sub conducerea P.M.U.P. în cei 14 ani de la eliberare, în domeniile vieţii politice, economice şi culturale, succese care constituie un fundament puternic pentru dezvoltarea construcţiei socialiste in Republica Populară Polonă. Recenta vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale poloneze a adus o contribuţie importantă la întărirea prieteniei şi colaborării dintre popoarele noastre. Prietenia şi colaborarea pe baza principiului internaţionalismului proletar uneşte ţările lagărului socialist intr-o mare şi puternică familie — pavăză de nădejde a cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi securităţii ţărilor noastre. Urăm poporului frate polonez noi şi mari succese în lupta pentru continua înflorire a Poloniei populare, pentru unitatea de nezdruncinat a lagărului păcii şi socialismului, pentru pace în lumea întreagă. GHEORGHE CHIVU STOICA ION GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele MAURER prim-secretar Consiliului cu Miniştri preşedintei, al Comitetului Central al R.P.R. Prezidiului Marii al Partidului Adunări Nationale Muncitoresc Romín .a r.p.r. -pop- Intârirea continuă a colaborării economice între Republica Populara Română şi U. R. S. S. In legătură cu elaborarea planurilor de perspectivă privind dezvoltarea economiei naţionale ale Republicii Populare Romîne şi ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Moscova tratative între delegaţia Republicii Populare Romîne, condusă de Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române, şi delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U R.S.S., preşedintele Comisiei de stat a planificării a U.R.S.S. La tratative au participat din partea română G. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de stat al planificării, M. Florescu, M. Popescu, miniştri, şi alte peroane oficiale , din partea sovietică, V. P. Zotov, N. I. Strokin, E. S. Novoselov, miniştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al comisiei de stat a planificării, şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959—1965, precum şi asupra unor probleme de colaborare economică între cele două ţări. Uniunea Sovietică, în scopul de a ajuta dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Populare Romîne,va mări în mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, aluminiu, concentrat de apatită, sulf, asbest şi alte mărfuri. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea ajutor tehnic Republicii Populare Române în construirea şi mărirea centralelor electrice, Uzinelor chimice şi de prelucrare a petrolului. La rîndul său Republica Populară Romînă va mări livrările către Uniunea Sovietică de sodă caustică şi calcinată, negru de fum, mobilă, de asemenea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta ambele ţări să ia în considerare mai complet interesele lor reciproce la elaborarea planurilor de dezvoltare în viitor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol corespunzător. . . La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne, care a dus tratative cu delegația guvernamentală a Uniunii Sovietice în problemele colaborării economice. TINERI, VEGHEAŢI ! In ziua de 20 iulie a avut loc la Praga, în parcul „Iulius Fucik“, un mare miting la care au participat delegaţii la Conferinţa Sindicală Mondială a Tineretului Muncitor. La acest grandios miting, în afara delegaţiilor din diferite ţări străine, au participat şi numeroşi tineri din Praga şi din alte regiuni şi oraşe ale Cehoslovaciei. La miting a luat cuvîntul tovarăşul Lazaro Pena, secretar al F.S.M. El a chemat pe tinerii muncitori din întreaga lume să contribuie la popularizarea şi aplicarea în viaţă a documentelor ce au fost adoptate la conferinţă, să ia parte la acţiunile clasei muncitoare pentru pace, pentru o viaţă mai bună, să se alăture forţelor progresiste în lupta împotriva planurilor agresive ale imperialiştilor. Incuvintările pe care le-au rostit apoi delegaţii din Australia, U.R.S.S., Republica Populară Chineză şi din alte ţări, ei s-au angajat, în numele tineretului pe care îl reprezintă, să ducă mesajele conferinţei în sinul celor mai largi mase ale tineretului muncitor, să trezească un interes general pentru ele. Vorbitorii au demascat şi condamnat în unanimitate intervenţia forţelor militare americane în Liban, arătînd că ea constituie o gravă ameninţare la adresa păcii. „Tineri, vegheaţi ”- a spus unul din vorbitori, referindu-se la chemarea pe care cunoscutul luptător antifascist ceh Iulius Fucik, o adresase semenilor săi dintre zidurile închisorii înainte de a fi fost executat de hitlerişti — tineri muncitori, vegheaţi ca imperialiştii să nu-şi poate face de cap, vegheaţi ca forţele reacţionare să nu poată duce la realizare planurile lor criminale, să nu poată distruge viitorul tineretului !“ EUGEN POP Corespondentă telefonică din Praga