Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-28 / nr. 3419

I Propuneri valoroase La ultimele consfătuiri de producţie pe secţii, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de mănuşi „Petöfi Şandor" din Tg. Mureş au analizat posibilită­ţi­le de reducere a consumurilor spe­cifice la diferite materii prime şi au­xiliare. Cu această ocazie s-au făcut numeroase propuneri valoroase dintre care multe au fost acceptate şi puse în aplicare. Şeful de echipă Cibi Io­sif şi şeful secţiei, Bende Alexandru, de la tăbăcărie au arătat, de pildă, că acidul formic folosit pentru fixarea coloranţilor poate fi redus cu circa 20 la sută. Practica a dovedit justeţea propunerii şi, pe baza calculelor fă­cute, se va realiza o economie anuală de 7.600 lei. Propunerea tînărului maistru Molnar Ioan se referă la îm­bunătăţirea metodei de cenuşărire in urma căreia consumul de var se va reduce în mod simţitor. La secţia de confecţionat mănuşi, croitorii s-au angajat să realizeze econo­mii de piele pentru cel puţin 2.000 perechi mănuşi iar la cusut vor eco­nomisi — prin tăiatul şi înnodatul ra­ţional al firelor f­aţă în valoare de 7.000 lei. Prin totalizarea economii­lor provenite prin reducerea consumur­­ilor specifice rezultă o economie a­­nală de 314.000 lei. Marti 28 octombrie 1958 — nr. S419 Colectivul fabricii „Industria Romi­na de Piele“ din Timişoara, luâind în discuţie iniţiativa de la uzinele „Ianoş Herbak“, a găsit că şi el dispune de numeroase rezerve interne prin care poate să realizeze anual mari e­­conomii la preţul de cost- Planul de măsuri tehnice întocmit pe marginea propunerilor muncitorilor şi tehni­cienilor a şi început să prindă viaţă­ Pînă la sfîrşitul anului se va monta o instalaţie pentru întinsul­ şi uscatul pieilor de meşină pe plăci de sticlă, care va permite mărirea suprafeţelor de piele anua­l cu 4.000—5.000 m2. Tot la mărirea suprafeţelor de piele va duce şi instalarea ramelor exten­sibile. Avînd un dispozitiv special, a­­ceste rame, ce vor fi construite din metal, prezintă avantajul că permit în­tinderea pieilor în toate direcţiile. Iniţiativa colectivului uzinelor „Ia­­nos Herbak“ a fost însuşită şi de co­lectivul fabricii de tricotaje ,,Noon Fonagy” din Timişoara. Priin reduce­rea consumurilor specifice la diferi­te materii prime, colectivul fabricii va realiza Încă pi­ne la sfîrşitul a­­cestui an o economie de 1.250 kg fire de bumbac din care se pot pro­­duce peste 5 000 tricoturi pentru co­pii. s Se alătură Iniflad­Cl colectivului uzinelor Jano­­nerbah“ din Cluj ★ ★ Noi rezerve interne vor fi puse în valoare ★ Vor fi reduse consumurile specifice Iniţiativa muncitorilor de la uzine­le „Ianoş Herbak“ din Cluj de a rea­liza cu­ mai multe produse de cea mai bună calitate şi cu cele m­ai mici consumuri specifice de materie primă, a fost primită cu o deosebită însuti­­­tire de muncitorii piela­ri şi cizmari din întreprinderile de pielărie şi în­călţăminte din regiunea Stalin. In acţiuni organizate de comitetele de întreprindere în colaborare cu condu­cerile tehnico-administrative, tilancito­­rii din aceste fabrici au studiat po­sibilităţile de aplicare a acestei iniţia­tive. Pe baza acestora, muncitorii de la fabrica „13 Decembrie“ din Sibiu,­­de pildă, s-au angajat ca prin însuşi­­ţile iniţiativei să reducă consumurile specifice în aşa fel. Incit în decurs de un an să economisească 19.000 kg piele de porc pentru articole de ma­ro­­chinărie, 11.000 kg piele crudă pentru talpă, peste 13.000 kg tanin, precum şi o cantitate de piele şi talpă din care se vor putea confecţiona în plus 1.000 perechi de pantofi şi 333 serviete tip „Diplomat“. (Coresp. „Munca“). biapoierea delegaţiei Forţelor Armate ale R.P.R. care a făcut o vizită de prietenie în R. P. Chineză Duminică la amiază s-a reîntors în Capitală delegaţia Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne în frunte cu tovarăşul general-colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, care, la invitaţia mareşalului Pîn De­­huai, ministrul Apărării al Republicii Populare Chineze, a făcut o vizită de prietenie în R.P. Chineză. La sosire delegaţia a fost întîmpi­­nată de tovarăşii general de armată Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, general-locotenent Floca Arhip şi general-locotenent Ion Tutoveanu, adjuncţi ai ministrului For­ţelor Armate, A. Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Dioni­­sie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, I. Moruzi, şeful Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, generali şi ofițeri superiori. A fost de față ambasadorul Repu­blicii Populare Chineze la București, Ke Bo­nian. Sărbătoare pe şantierul conductei Magistralei de est (Urmare din pag. l­ a­ conducerii partidului şi guvernului că sarcina încredinţată tineretului a fost îndeplinită cu 3 luni înainte de ter­men”. Vorbitorul a citat apoi nume­roase exemple de tineri distinşi în muncă, arătînd că faptele lor sunt trăsături ale tînărului de tip nou, constructor al socialismului. Tov. Virgil Trofin a înminat apoi unui număr de 14 tineri diploma de onoare a C.C. al U.T.M., ca preţuire pentru meritele deosebite în muncă pe şantierul naţional al tineretului Nadeş,Oneşti. Tinerii brigadieri au mai fost feli­citaţi de tov. Fodor Géza, secretar al Comitetului P.M.R. al Regiunii Au­tonome Maghiare, şi de tov. Király Carol, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M., care a înmînat unui număr de 30 de brigadieri diplome de onoare ale Comitetului regional U.T.M. Din rîndul brigadierilor au luat cuvîntul, mulţumind pentru aprecierea adusă muncii lor, tinerii Alexandru Cucu, Gheorghe Buturugă şi Constan­tin Horoveţ. La sfîrşitul mitingului participanţii au aprobat cu entuziasm textul unei telegrame adresată Comitetului Cen­tral al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Consiliului de Mi­niştri, tovarăşului Chivu Stoica. (Agerpres). I­ooo­NFORMAŢII Duminică şi lunii în Capitală şi în întreaga ţară au avut loc noi mani­festări culturale şi artistice în cadrul Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice. In Capitală, printre alte manifestări, Casa Prieteniei Boru­ino-Sovietice a găzduit în aceste zile simpozionul „Cu teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ prin U.R.S.S.“, la care au vorbit membrii colectivului artistic ce a făcut turneul în Uniunea Sovietică, o seară literară cu tema „Pagini alese din operele poe­ţilor romîni şi sovietici“, în cadrul că­reia şi-au dat concursul actorii Iori Manolescu şi George Vrac­a, artişti ai poporului, Marieta Sadova, maestră e­­merită a artei, Fory Etterle şi A. Pop Marţian, artişti emeriţi, Marietta Anca, Dina Cocea, Anca Şahighian şi alţii, întîlnirea dintre pionierii din Capitală şi scriitorii pentru copii Cicerone Theo­­dorescu, Nina Cassian, Vladimir Colin, laureaţi ai Premiului de Stat, O. Pan­­cu-Iaşi, Mioara Cremene etc. ★ Luni a sosit la Baia Mare o dele­gaţie a artiştilor plastici din R.S.S. Armeană. Din delegaţie fac parte artiştii emeriţi ai R.S.S. Armene: Me­­şer Abeghian, Eduard Isabeghian şi Haciatur Esenian. La aeroport oaspeţii au fost în­­tîmpinaţi de către Vida Geza, preşe­dintele filialei din Baia Mare a Uni­unii artiştilor plastici, graficianul Paul Erdős, precum şi de reprezen­tanţi ai A.R.L.U.S.-ului. oop Alte universităţi populare muncitoreşti şi-au deschis cursurile Universităţile populare muncitoreşti de pe lingă cele două mari uzine con­structoare de maşini şi utilaje din O­­raşul Stalin — „Steagul Roşu“ şi „Ernst Thälmann“ — şi-au deschis cursurile. Folosind experienţa acumu­lată în anul trecut, ca şi propunerile cursanţilor, colectivele de conducere ale celor două universităţi, sprijinite îndeaproape de comitetele de întreprin­dere din uzinele respective, au asigu­rat pentru noul an şcolar condiţii îm­bunătăţite de funcţionare, săli de cla­să corespunzătoare, tematice de lecţii în care se ţine seama şi de specificul fiecărei uzine, colective de lectori bine pregătiţi. Numărul cursanţilor înscrişi anul acesta este de aproape trei ori mai mare decît numărul celor care au frecventat cursurile universităţilor în anul trecut. (CoreSp. „Munca“). Din experienţa muncii cultural-educative a sindicatelor sovietice Munca politică de masă — în centrul activităţii noastre Palatul Culturii ,,S. M. Kirov­“ din Leningrad e una dintre cele mai im­portante innstituţii cultural-educative ale sindicatelor, el deservind anual peste 2.500.000 de oameni. Aici se desfăşoară o activitate multilaterală şi variată în toate do­meniile muncii politice de masă. Au loc sărbători ale cîntecului, zile co­lective de odihnă ale tinerilor mun­citori şi studenţilor, spectacole ci­nematografice, teatrale, concerte, seri de familie, excursii prin mu­zeele oraşului şi în afara oraşului, călătorii turistice etc. Peste 800 de oameni îşi desfăşoară activitatea permanent în cele 15 colective ar­tistice de amatori. Studioul amato­rilor de operă, unicul cerc de acest fel din oraş, a pus în scenă spec­tacolele : „Pe Donul liniştit“­ de Dzerjinski. ..Iolantha“ de Ceaikovski, „Traviata“ de Verdi, „Faust" de Gounod şi altele. Cercurile artistice de amatori prezintă anual 200 de concerte la care asistă peste 100.000 de oameni. La Palatul Culturii se desfăşoară o bogată şi interesantă activitate cu copiii. Aceştia au la dispoziţie o clădire specială cu­ două etaje, o sală de spectacole, o bibliotecă şi 25 de încăperi pentru activitatea di­­feritelor cercuri, tineri biologi folo­sesc o grădină micturinistă d­e o su­prafaţă de 2 ha. Peste 300.000 de elevi iau parte anual la „Dimineţile pentru copii“, la sărbătorile şcolă­reşti, la activitatea lectoratelor li­terare şi muzicale. Biblioteca palatu­lui, care este una din cele mai mari biblioteci sindicale, dispune de 210.000 volume şi deserveşte anual peste 10.000 de cititori. Palatul Cul­turii dispune de săli de sport (gim­nastică, baschet, volei și box). Aci se antrenează membrii colectivelor sportive ale fabricilor și Uzinelor. In 1957—1958, indeplinind hotărînle celei de-a V-a plenare a Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., (Articol scris pentru ziarul .MUNCA“) N. G­IURCINEA, directorul Palatului Culturii ,,S. M. Kirov“ al sindicatelor din Leningrad Palatul Culturii a organizat o bază pentru închirierea materialului spor­tiv şi turistic, a înfiinţat un club al turiştilor, un club al pensionarilor, veterani ai muncii, un club al tine­retului cu diferite secţii de activi­tate (internaţională, de creaţie lite­rară, cinematografică, înot şi secţia fetelor). Palatul Culturii este vizitat în fie­care an de numeroase delegaţii străine. El are in prezent legături strînse cu instituţiile culturale de acest gen diin Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Bulgaria, China, Po­lonia şi Rominia. Palatul Culturii îşi desfăşoară în­­treaga activitate cu ajutorul unui activ obştesc format din peste 500 de tovarăşi. PROPAGANDA PRIN CONFERINŢE Instituţiile culturale folosesc mul­te form­e de activitate in scopul edu­­cării comuniste a oamenilor muncii. Cea mai importantă în­să este propa­ganda prin conferinţe. La Palatul Cultu­rii se ţin cu regularitate con­ferinţe pe teme politice, filozofice, de tehniică şi ştiinţă,­­culturale. Anual se ţin 700—800 de conferinţe. In afară de conferinţele care se orga­­nizează cu prilejul diferitelor eveni­mente, date istorice, se mai prezintă şi altele pe cicluri despre : „Politica externă a Uniunii Sovietice şi rela­ţiile internaţion­ale actuale“, „Dez­voltarea economiei naţionale a U.R.S.S.“ „Situaţia actuală în ţările Asiei şi Africii“, „Mişcarea comu­nistă şi muncitorească internaţio­nală“, „Două lumii — două tinereţi“, „Problemele moralei comuniste“. Pentru învăţătorii şi lucrătorii de pe tărîmul medicinii a fost organizat un ciclu de conferinţe cu tema „Problemele filozofiei marxist-leni­­niste“. Ciclul de conferinţe cu tema „Economia întreprinderilor indu­striale socialiste“ se adresează per­sonalului tehnico-ingineresc şi ino­vatorilor producţiei. Toate aceste cicluri de conferinţe ajută pe cei ce studiază teoria mar­­xist-feministă. Conferinţele se ţin de două ori pe lună, fiecare din ele du­­rînd 30 de minute. Auditorii asistă pe bază de aboncinent, pe care îl ri­dică de la Palatul Culturii. Pentru fiecare ciclu se difuzează 250—300 de abonamente. Desigur că se ţin şi Conferinţe de popularizare a ştiinţei ca: „Ermita­jul de stat — muzeu­ al culturii mon­diale“, „Chimia şi fizica zilelor noa­stre“, „Marea noastră patrie“, „Ora­şele lumii şi arhitectura lor, muzeele şi monumentele“. Lecţiile sunt însoţite de concerte tematice şi de filme documentare. Ele sunt prezentate de cei t­tâi de seamă oameni de ştiinţă şi cultură, de specialişti, conducători de între­prinderi, inovatori ai producţiei. Ciclurile de conferinţe se bu­cură de foarte mare popularitate (în com­paraţie cu conferinţele disparate) căci ele lărgesc şi adîncesc cunoş­tinţele auditorilor. PROPAGANDA TEHNICA DE PRODUCŢIE Un loc de seamă în activitatea Palatului Culturii îl ocupă propaga­rea experienţei înaintate din între­prinderile Leningradului, populari­zarea realizărilor colectivelor de muncă din secţii, brigăzi sau a di­feriţilor inovatorii. Care sunt formele acestei activităţi ? Ele sunt nume­­roase : conferinţe, referate, seri te­matice, jurnale şi almanahuri teh­nice vorbite, întîlniri cu inovatorii, prezentări de filme tehnice, expozi­ţii, consfătuiri tehnice în legătură cu cele mai importante probleme ale progresului tehnic. La aceste acţiuni participă, în afa­ra Inovatorilor, savanţi de seamă din Leningrad (academicianul A. Ioffe, membru corespondent al Aca­demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., N. Ko­valiov, profesorii I. Terminasov, V. Haşcinski şi alţii). De multă popularitate se bucură serile mixte ale savanţilor şi spe­cialiştilor din producţie, serile ino­vatorilor, serile închinate unor anu­mite uzine, secţii, sectoare sau bri­găzi fruntaşe în întrecerea socialistă. Această activitatea este organizată şi condusă de consiliul tehnic al Palatului Culturii, din care fac parte 27 de tovarăşi. Aceştia sînt activişti obşteşti — salariaţi ai uzinelor, fa­bricilor, instituţiilor din oraş. Prin­tre ei se află numeroşi inginerii şi tehnicieni. Şi Casa de propagandă tehn­ică orăşenească dă o mînă de ajutor în organizarea acestei activi­tăţi. SERILE TEMATICE Serile tematice constituie cea mai interesantă şi maii eficace formă de educaţie politică de masă. In 1957, Palatul Culturii a organizat 200 ase­menea seri, la care au participat cir­ca 160.000 de oameni. Un ciclu de seri a fost organizat pe tema : „Cele mai glorioase tradiţii ale uzinei mele“. In cadrul acestor seri au luat cuvîntul veterani ai muncii care au vorbit despre istoria de luptă a întreprinderii, despre luptele duse de muncitorii uzinelor respective în trecut. Veteranii muncii, care ieşeau la pensie, au transmis tinerilor mun­citori drapelele pe care uzinele le-au cucerit în lupta revoluţionară şi în­trecerea pentru indicii înalţi de pro­ducţie. Deosebit de atractive au fost se­rile pe tema : „Străzile, pieţele. Uzi­nele poartă numele lor“. Tineretul care a participat la aceste seri a putut afla multe lucruri despre re­voluţionarii care şi-au dat viaţa în lupta împotriva ţarismului, despre eroii căzuţi pe fronturile războiului civil şi în perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Pentru ti­nerii muncitori se organizează sari pe temele : „Despre Lenin“, „Cu­noaşte-te şi iubeşte-ţi patria“. Tov. Emelianov, participant la Marea Re­voluţie Socialistă din Octombrie şi muncitor la uzina „Baltica“ a făcut o expunere cu titlul: „L-am cunos­cut pe Lenin“. In cadrul serii „Pen­tru o prietenie veşnică cu marea Chină" a luat cuvîntul tov. Tu Şan­­ioan, practicant într-o uzină, care a vorbit despre succesele Chinei în făurirea vieţii noi, despre ajutorul imens pe care-l acordă Uniunea So­vietică Republicii Populare Chinei, în construirea socialismului. A ur­­mat apoi un concert. Un rol de seamă în educarea tine­retului l-au avut intîlnirile cu eroii Cetăţii Brest. Tovarăşul general Lu­chin, fostul şef de stat major al gar­nizoanei, I. Vasliliev, fost comandant de aruncătoare de mine, medicii Co­­cariova si­­ Petrov — eroi ai apă­rării legendar­ei cetăţi — au vorbit tineretului despre lupta pe care a dus-o garnizoana Brest împotriva trupelor hitleriste. Numeroşi tineri şi tinere din sală au pus întrebări. Cei trei mii de participanţi au mul­ţumit cu căldură eroilor Brestului. Seara s-a încheiat cu un concert dat de Ansamblul Armatei. Atunci cînd la aceste seri tema­tice participă chiar eroii evenimen­telor respective, emoţionează pe cei prezenţi, lasă urm­e adin ei in con­ştiinţa lor. Lucrul acesta e mult mai eficace decît cea mai bună confe­rinţă. Iată de ce Palatul Ciuturii so­coteşte serile tematice drept una din principalele forme ale activităţii sale. Un loc de seamă îl ocupă munca cu tineretul studios. Incepînd din 1947, Palatul Culturii organizează aşa-numitele „Vineri studenţeşti“ împreună cu Sindicatul lucrătorilor din învăţămintul superior şi cu co­mitetul orăşenesc al Comsomolului. Studenţii din Leningrad sunt uniţi printr-o strînsă prietenie cu studenţii din ţările socialiste. In cadrul „Vi­nerilor studenţeşti“ ei povestesc unii altora despre realizările şi suc­cesele ţărilor lor, îşi demonstrează propria măiestrie şi propriile succese în activitatea artistică de amatori. Foarte interesante sint intîlnirile studenţilor cu tinerii muncitori din fabrici si uzine, cu militarii din ar­mata si flota sovietică. De multă apreciere se bucură jur­nalele vorbite intitulate „Vreau să ştiu totul". Programul unui astfel de jurnal este astfel alcătuit încît să cuprindă cele mai interesante pro­bleme de ştiinţă, tehnică şi cultură. In cadrul acestor jurnale iau cuvîn­tul oameni de ştiinţă, ingineri, scrii­tori, poeţi, compozitori, prezentin­­du-şi lucrările aflate abia in­ stadiu de creaţie. De exemplu , un scriitor citeşte un fragment dintr-o carte pe care încă n-a terminat-o, un compo­zitor interpretează o partitură din­tr-o operă aflată în lucru. O forma­ţie teatrală şi-a propus să pună în scenă un nou balet; premiera nu-i chiar aşa de apropiată. Dar, în ca­drul jurnalului „Vreau să ştiu totul“ regizorul vorbeşte despre viitorul spectacol, iar artiştii interpretează cîteva fragmente din el. Jurnalul „Vreau să ştiu totul“ aduce la cu­­noştin­ţa celor prezenţi nu acele lu­cruri care sunt de acum cunoscute tuturor, ci acelea care se află abia în creaţie, care nu sunt încă gata. Aceasta trezeşte interesul tineretu­lui. In scopul educării estetice a tine­rilor, în cadrul Palatului Culturii a luat fiinţă încă în 1949 un lectorat muzical al tineretului. Activitatea a­­cestuia se desfăşoară în fiecare an din octombrie pînă în mai. De două ori pe lună 1.500 de studenţi şi ti­neri muncitori se adună în sala cea mare de teatru şi audiază concerte­­lecţii. Prezentarea concertelor o fac cei mai buni muzicologi. O lecţie durează 30—40 de minute. Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Leningrad execută cele mai bune piese de muzică clasică. In răs­timpul scurs de la înfiinţarea lectora­tului muzical au prezentat din crea­ţiile lor D. Şostacovici, R. Gliei, A. Haciaturian, V. Muradelli. Concer­tele au fost dirijate de cunoscuţii dirijori N. Rahlin, Haikin, Faier, Kondraşin, Iansons, Ho Dia Gon (R.P.D. Coreeană) Gyula Nemeth (R.P. Ungară). Tinerii au putut as­culta o serie de lucrări în interpre­tarea soliştilor vocali şi instrumen­tişti S. Lemeşev, E. Ghilels, D. Oi­­strach, L. Oborin şi alţii. CLUBUL TINERETULUI Clubul tineretului a luat fiinţă în 1956. El are următoarele secţii: li­terară, internaţională, cinematogra­fică, pecţia fetelor, înot şi altele. La club au loc regulat întîlniri ale ti­nerilor cu delegaţii de tineret din străinătate, membrii clubului între­ţin corespondenţă cu tineretul din ţările de democraţie populară. Aci se organizează apariţia unor gazete satirice, expoziţii ale tinerilor arti­şti. Fetele audiază conferinţe pa teme de estetică, cultură, gospodărie casnică ; ele poartă discuţii cu ju­rişti, medici, specialişti în arta culi­nară şi modă. Clubul tineretului numără 500 de membri permanenţi. Aceştia ajută Palatului Culturii să atragă un cerc foarte larg de tineri la activitatea noastră. Activitatea educativă de masă des­făşoară şi biblioteca, care numără circa ÎO.OOO de cititori. Aci se orga­nizează expoziţii de cărţi, se dau diferite informaţii şi se întocmesc bibliografii pe temele cerute, se fac lecturi literare, procese literare, au loc întîlniri cu scriitori. In cele 3 săli de lectură se organizează re­­gulat expoziţii de cărţi cu tematici ca acestea : „Lucrări noi în dome­niul tehnicii“, ,,In sprijinul ridicării calificării", „Ce să citească strun­garul“, „Ce să citească sudorul elec­tric“ etc. De asemenea, se alcătu­iesc bibliografii pentru lectura ex­­traşcolară a elevilor din şcolile me­dii. Nu se poate expune intr-un sin­gur articol multipla activitate edu­cativă desfăşurată la Palatul Cul­turii. Mai rămîne de relevat munca cercurilor artistice de amatori, a secţiilor sportivă, activitatea pe care o desfăşoară secţiile pentru co­pii. Anul acesta Palatul Culturii a bhiversat 25 de ani de la înfiinţărea sa. Intr-un sfert de veac colectivul nostru a acumulat o bogată expe­rienţă în munca politică de masă şi cultural-educativă. Călăuzindu-ne după hotărârile Partidului Comunist, ale guvernului sovietic şi ale C.C.S. din U.R.S.S., ne vom consacra şi ea mai departe Întreaga activitate edu­caţiei comuniste a celor mai largi mase de oameni ai muncii. ★ MUNKA Măsuri în vederea dezvoltării culturii orezului — O Hotărîre a Consiliului de Miniştri — Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne a aprobat o hotărîre prin care se stabilesc măsurile nece­sare pentru dezvoltarea culturii orezu­lui în ţara noastră. Hotărîrea prevede extinderea supra­feţei cultivate cu orez, în aşa fel încît în 1959 ea să fie de cel puţin 30.000 ha şi se fixează totodată avantaje spo­rite cultivatorilor de orez. Se stabilesc, de asemenea, măsurile pe care Ministerul Agriculturii şi Sil­viculturii şi Academia R.P. Romîne tre­buie să le ia pentru asigurarea unor seminţe de bună calitate şi ridicarea producţiei de orez la hectar. Pentru stimularea în mai mare mă­sură a unităţilor producătoare de orez, hotărîrea stabileşte noi avantaje, în afară de cele acordate anul trecut. Astfel, se prevede pentru cantităţile de orez care depăşesc producţia planifi­cată şi contractată, un spor de preţ de 0,50 lei pe fiecare kilogram pentru unităţile agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi cooperativele agri­cole de producţie, şi de 0,30 lei pe fie­care kilogram pentru întovărăşirile a­­gricole. Se prevede, de asemenea, acordarea de credite pe termen lung unităţilor agricole cooperatiste, asociaţiilor de cultivatori şi gospodăriilor individuale. Gospodăriile colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile agricole vor beneficia de reduceri la actualele tarife pentru plata unor lu­crări ale S.M.T., dacă cultivă cu orez suprafețele stabilite prin hotărîre. Intîlnirile amicale de Mai dintre R.P.R. — R.P.U. In vederea pregătirii pentru meciul oficial din cadrul Cupei Europei cu echipa Turciei, care se va disputa la Bucureşti,­­duminică 2 noiembrie, re­prezentativa A de fotbal a R. P. Ro­mîne a întănit într-o partidă amicală prima formaţie a R. P. Ungare. In acest meci, în care am avut partener una din echipele fruntaşe ale fotba­lului mondial, jucătorii români au avut o comportare excelentă, cu toate că au părăsit terenul învinşi cu 2—1 (0—1). Alcătuită din elemente tinere, în care au fost prezenţi numai 3 din vechii titulari (Tom­a, Constantin şi Tătaru­), echipa noastră nu numai că s-a menţinut la nivelul partenerului ei, dar uneori l-a şi întrecut. Acţiu­nea de a se primeni echipa reprezen­tativă cu elemente tinere, dornice de afirmare, a început să dea roade şi acest fapt nu poate decît să ne bucure. In ceea ce priveşte comportarea în general a formaţiei R.P­ R., putem spune că de mult timp n-am văzut selecţionata noastră de fotbal atît de „înaripată“: lupta atletică, elanul şi dîrzenia s-au împletit armonios cu cunoştinţe tehnice şi tactice. Pînă la golul marcat (minutul 30) de Dinu­­lescu, dintr-un reuşit schimb de pase cu Onidă, fotbaliştii noştri au mai avut încă trei ocazii clare, care au fost ratate de Tătaru, Eftimie şi Di­­nulescu. Dacă în repriza I-a arbitrajul pres­tat a fost bun­ în cea de a doua parte a meciului el a abundat în greşeli. Eliminarea cu multă uşurinţă a lui Dinulescu în minutul 69 a lipsit echi­pa noastră de unul dintre cei mai buni jucători ai săi. In aceste con­diţii echipa noastră s-a dezechilibrat şi, normal, i-a scăzut potenţialul. Ştiind să beneficieze de avantajul nu­meric, reprezentativa maghiară, prin Vasas minutul 76 şi Tichy minutul 77 şi-a asigurat victoria. La învingători, de la care ne aş­teptam la mai mult, în afară de cî­­teva execuţii tehnice subtile, n-am văzut prea multă măiestrie tactică. Nu este mai puţin adevărat că nici echipa noastră nu i-a lăsat pe fotba­liştii maghiari să-şi facă jocul. S-au remarcat: Sipos, Bozsik, Budai II şi Tichy. întreaga echipă romina : Toma— Popa, Caricaş, Macri—Al. Vasile, Nun­­weiller—Oaidă, Constantin, Dinulescu, Eftimie, Tătaru merită felicitări pen­tru comportarea avută. Cum în des­făşurarea meciului s-au ivit şi unele greşeli, în special tehnice, rămîne ca antrenorii şi jucătorii să le remedie­ze pentru a se prezenta în meciul cu Turcia în forma cea mai bună. FL. BRATAN Dintre întîlnirile amicale susţinute cu reprezentativele A, B, tineret şi juniori ale R. P. Ungare, cea mai bună comportare a avut-o echipa de tineret : Todor—Jenei, Motroc, Stai­­cu—Bodo, Stancu — Copil, Seredai (Țîrcovnicu), Ene II, Georgescu, Dră­­goi, care, jucînd la Szolnok, a termi­nat la egalitate (2—2) cu echipa res­pectivă a R. P. Ungare. Au marcat Ene II și Georgescu. S-au mai obţinut următoarele re­zultate : Bucureşti, R. P. Ungară ju­niori — R. P. Romînă juniori 4—1 (3—1) ; Budapesta, R. P. Ungară B __T? D Pnmîne R fi—1 (9__ Ştiri sportive • Deşi cu o săptamîna în urma stu­denţii timişoreni reuşiseră un meci bun în compania formaţiei C.C.A., duminică ei nu au putut face faţă superiorităţii tehnice a rugbiştilor de la C.F.R. Gri­­viţa Roşie, care i-au întrecut cu 14-0. Studenţii au practicat un joc strict de apărare, care nu le-a reuşit decît o re­priză. Pînă acum C.F.R. Griviţa Roşie este singura echipă neînvinsă în cam­pionatul republican de rugbi. In celelalte partide au fost înregi­­strata următoarele rezultate : Construc­torul Bucureşti — C.S.U. Bucureşti 28-­3, Rapid Bucureşti — C.S.A. Pio­­eşti 3—3, C.S.M.S. Iaşi — Dinam© Bucureşti 0—3, Progresul Bucureşti — C.C.A. 3—10. • Cu etapa de duminică s-a înche­iat Campionatul republican de atletism pe echipe care a luat sfîrşit cu victoria echipei Dinamo. • Inimnirea amire selecţionatele ts de box ale R. D. Germane şi R. P. Rol­mine a fost cîştigată de boxerii ger­mani cu 6—4. Victoriile pentru echipa noastră au fost obţinute de Puiu Nico­­lae, Constantin Gheorghiu, Gheţu Veli­­cu şi D. Ciobotaru. • In cadrul unui concurs hipic repu­­blican sătesc desfăşurat la Craiova a avut loc şi o tentativă de record la care au participat călăreţii Gh. Langa (C.C.A.) şi Vasile Pinciu (C.S.A. Bucureşti). Vasile Pinciu cu Prundiş a reuşit o bună performanţă sărind 2 me­tri din prima încercare. Gheorghe Lan­ga pe Machedon a sărit 1,98 m.­­• In campionatul de handbal mascu­lin pe primul loc se află Rapid Bucu­reşti urmat de C.S.M. Reşiţa. La fete Steagul Roşu Bucureşti şi Olimpia se găsesc la egalitate de puncte. P**. ** In preajma celei de a 40-a aniversari a Comsomolului In Siberia apu­seană a inceput construcţia unei gi­gantice uzine meta­lurgice. Comsomo­­liştii din Moscova au luat şefia asu­pra acestei mari construcţii. 1300 de tineri din Mosco­va vor lua parte la înălţarea uzinei, iar mai tîrziu vor lu­cra în secţiile ei. In clişeu, tineri din Moscova ple­­cînd pe şantierul de construcţii a u­­zinei metalurgice din Siberia apu­seană. m Mitingul din Moscova MOSCOVA — 27 Corespondentul Agerpres transmite: La 26 octombrie în Piaţa Roşie din Moscova a avut loc un miting consacrat celei de-a 40-a aniversări a Uniunii Tineretului Comunist-Leninist din U.R.S.S. La miting au luat parte 25.000 de tineri şi tinere din capitala ţării sovietice. Cu puternice aplauze a fost întîmpi­­nată apariţia lui N. S. Hruşciov, K. E. Voroşilov şi altor conducători ai partidului comunist şi guvernului so­vietic, a conducătorilor U.T.C.L. la tribuna mausoleului. Mitingul a fost deschis de Arkadi Sosin, secretarul Comitetului orăşe­nesc Moscova al Comsomolului. La miting au luat cuvîntul Vladi­mir Semiciastnîi, secretarul Comitetu­lui Central al Comsomolului, Vladimir Ustinov, secretarul Comitetului orăşe­nesc Moscova al P.C.U.S., repre­zentanţi ai tinerilor muncitori, ai studenţilor şi ostaşilor Armatei So­vietice. In cuvîntarea sa Vladimir Semicia­­stnîi, secretar al Comitetului Central al Comsomolului, a subliniat că de-a lungul întregii sale istorii, Comsomo­­lul a purtat cu cinste gloriosul drapel leninist, a ajutat cu abnegaţie par­tidul să educe leninişti convinşi, luptă­tori vajnici şi activi pentru victoria marilor idealuri comuniste. Referindu-se la succesele în muncă ale comsomoliştilor, Semiciastnîi a spus că numai în cele şase luni care s-au scurs de la cel de al XX-lea Congres al Comsomolului, comsomo­­liştii au construit printre altele şase furnale noi, două cuptoare Martin şi trei baterii de cocs, au instalat sute de km de noi căi ferate, au depus mi­liarde de ruble în „caseta comsomolis­­tă", au adunat milioane de poduri de cereale de pe fostele pămînturi inţe­­lenite, au fost achiziţionate milioane de tone de porumb de siloz. Reprezentanţii comsomoliştilor şi ti­neretului din Moscova, care au parti­cipat la acest miting, au adoptat tex­tul unui mesaj adresat Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, în care­ îşi iau angaja­mentul solemn că vor fi şi pe viitor credincioşi cauzei comunismului, întruniri, mitinguri, reuniuni şi plimbări au avut loc de asemenea în oraşele-capitale ale republicilor unio­nale, precum şi la Vladivostok, Irkuţk, Smolensk şi în alte localităţi. Manifestări în ţară In cinstea celei de-a 40-a aniver­sări a Comsomolului, colectivele unor teatre din Capitală fac pregătiri pentru sărbătorirea acestui eveni­ment. La Teatrul Tineretului, care prin specificul său se adresează in primu­l rînd tinerilor spectatori, au loc ulti­mele repetiţii cu piesa „Tînăra Gar­dă“ după cunoscutul roman al lui A. Ipadeev. In cadrul unei emisiuni a studiou­­lui de „ televiziune „Bucureşti“ de marţi 28 octombrie, consacrată acele­iaşi aniversări, Teatrul Armatei va prezenta fragmente din piesele „Tine­reţea părinţior‘“ de Boris Gorbatov şi „Zoia“ de Margarita An­ghel. Du­minică 2 noiembrie, dimineaţa, Tea­trul Armatei, în colaborare cu Comi­tetul Orăşenesc U.T.M. Bucureşti, va organiza în sala Magheru pentru elevii şi studenţii fruntaşi la învăţă­tură un spectacol special cu piesa „Marea aventură a lui Tom Sawyer* de Mark Twain. ★ La invitaţia C-C. al Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, o delega­ţie de utemişti din regiunile Iaşi şi Su­ceava a plecat luni dimineaţă la Chişi­nău pentru a participa la festivităţile organizate cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Comsomolului. (Agerpres).

Next