Munca, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3423-3447)

1958-11-01 / nr. 3423

Pag. 2-aMUNCA Din experienţa organizaţiilor sindic­ale d­in P­lo­eşti G­awrrraTnfwirinnnnrra^ Tema lectoratului nostru Filiala S.R.S.C. din oraşul nostru a răspuns pozitiv cererii conducerii clubului de a înfiinţa un lectorat pe tema „Proprietatea socialistă — a­­vutul întregului popor". Conducerea clubului şi lectorii desemnaţi de S.R.­ C. au întocmit un plan de con­ferinţe pe care le-au programat in funcţie de specificul şi necesităţile organizaţiilor sindicale cărora le a­­parţine clubul. Conferinţa Cunoa­şterea şi înţelegerea dispoziţiilor le­gale — condiţie esenţială in respec­­tarea legalităţii populare“ a fost ţi­nută în faţa salariaţilor Intreprin­­derii Comunale. Juristul Ilie Pfizer, care a conferenţiat, a reuşit să lă­murească pe îrtţelesul tuturor legă­tura organică dintre legalitatea populară şi avutul obştesc. Membrii de sindicat care lucrează în cadrul organelor locale ale pu­­terii de stat lucrătorii din apa­ratul Sfatului popular orăşenesc şi ai Sfatului popular regional­­ au fost invitaţi la prelegerea „Codul penal modificat", ţinută de procu­rorul Gomoiu. Pentru muncitorii din panificaţie şi prestări de ser­­vicii, clubul a organizat conferinţe chiar la locul de muncă. Astfel, ei au ascultat cu mult interes expu­­nerea unor jurişti pe tema ..Cine loveşte în avutul obştesc Dar în ciclul de prelegeri al ace­­stui lectorat nu sunt incluse numai conferinţe pe teme juridice. S-au ţinut şi alte conferinţe educative : „Lupta dusă în trecut de munci­torii din Ploeşti împotriva exploa­tării capitaliste", sau „Bogăţiile regiunii noastre“. Profesorii Ni­­culae Simche şi Paul Popescu au ţinut la club aceste prelegeri în faţa a sute de auditori. Pentru deplina reuşită a acestor manifestări cultural-educative, con­ducerea clubului s-a îngrijit din timp de popularizarea lor, atît prin afişe, cît şi prin distribuirea programului lunar în toate întreprinderile din oraş tutelate de sfaturile populare. De cele mai multe ori conferinţele au fost urmate de filme, piese de teatru într-un act sau de specta­,­colele brigăzii artistice de agitaţie a clubului. Uneori, clubul a folosit experienţa instituţiilor culturale ale sindicatelor sovietice, care pentru a uşura înţe­legerea Conferinţelor le completează prin vizitarea muzeelor. Aşa am procedat şi noi cu conferinţa „Lupta dusă în trecut da munci­torii din Ploeşti împotriva ex­­ploatării capitaliste" ţinută în faţa muncitorilor din întreprin­derile „Drum Nou" şi „Bucov" — organizînd cu comitetele sindicale din aceste unităţi vizitarea Muzeu­­lui Regional de Istorie. Metoda a dat roade şi o vom aplica şi pe viitor. V. MANOLACHE directorul clubului ,,23 August" In fabrica noastră lucrează foarte mulţi tineri­ Sarcina de a-i educa, de a le forma conştiinţa muncitorească revine nu numai organizaţiei sindica­le, ci şi celei de tineret. De aceea, comitetul de partid a recomandat comitetului sindical şi comitetului U.T.M., să elaboreze un plan comun de acţiuni cultural-educative pen­­tru tineret. Acest plan a fost în­tocmit în lumina documentelor pl®­­narei C.C. al P.M.R. din iunie a.c. Educarea tinerilor în spiritul apără­­rii avutului obştesc şi întăririi pro­prietăţii socialiste ocupă un loc de seamă în cuprinsul lui. La noi în fabrică n-au fost cazuri de furt din avutul obştesc­ Insă mai avem de luptat cu mentalităţi pe care duşmanul de­ clasă le strecoară pe nesimţite. Pasivitatea, de pildă, poate duce la irosirea bunului obştesc, fără ca acesta să fie scos pe poarta fa­­bricii. Pentru combaterea pasivităţii la u­­nii tineri, pentru mobilizarea mntregu­­lui colectiv In jurul îmbunătăţirii ca­­lităţii produselor, s-au organizat o seamă de manifestări sub lozinca : „Marca fabricii — mîndria noastră !* Astfel s.au cerut de la serviciul co­­mercial toate scrisorile în care bene­­ficiarii vorbeau despre calitatea pro­­duselor noastre. Aceste scrisori au fost triate și repartizate grupelor sin­­dicale, care au executat o parte sau întreg produsul de care se vorbeşte în fiecare scrisoare. Ele erau citite în colectiv şi uneori urmate de auto­­critica celor vizaţi, cînd era vorba de semnalarea unei deficienţe a produsu­­lui. Aceste lecturi au dat rezultate bune, şi oamenii erau mîndri văzind mulţumirile venite de la acei care cumpără mărfurile noastre. Tot pe tema „Marca fabricii — mîn­­dria noastră I* s-a amenajat şi o vitri­­nă. Şi dacă produsele de calitate bu­­nă — etichetate cu humele celor ce le-au realizat — se încadrau perfect în lozinca scrisă citeţ deasupra, apoi rebuturile aşezate alături aveau da­­rul să stîrnească vii discuţii. Vitrina a avut şi are un mare rol în crearea opiniei de masă. Ea i-a ajutat pe tinerii Florica Badea şi Alexandru Lucaci să se lecuiască de „moleşeală*, să iasă din coada graficului. Organi­­zatorii de grupe sindicale şi U.T.M. au lansat lozinca : „Nici un membru al, grupei noastre la vitrina cu rebu­­turi!". Gazetele de perete şi brigada artistică de agitaţie au susţinut acea­­stă acţiune menită să creeze o opinie împotriva rebuturilor. Insă foarte adesea irosirea materiei prime şi materialelor auxiliare nu se datoreşte lipsei spiritului de răspun­­dere, ci slabei calificări profesionale. De aceea munca politică de masă o completăm cu organizarea unor schim­­buri de experienţă. Muncitori vîrst­­nici, oameni cu practică îndelungată în producţie, au fost solicitaţi de or­­ganizatorii de grupe să împărtăşească tinerilor metodele lor. In toate grupe­le de la turnătorie s-au organizat a­­semenea schimburi de experienţă. Fruntaşii Gheorghe Nicolae, Constan­­tin Stănescu, Vasile Toma, Mircea Io­­nescu şi alţii, au demonstrat practic cum realizează el economii şi piese de bună calitate. Responsabilii cultu­rali din grupele U.T.M. şi delegaţii culturali din grupele sindicale, au sin­­tetizat cele mai bune metode expu­se în schimburile de experienţă, alcă­­tuind un material pe baza căruia s-a organizat concursul „Cine ştie... să toarne, cîştigă!". La concurs s-au prezentat toţi tinerii din turnătorie, iar ciştigătorii au fost Premiaţi. Un prim rezultat al acestor acţiuni, a fost îmbunătăţirea cu 2 la sută a coeficientului de calitate pe luna sep­­tembrie şi reducerea consumului spe­­cific de fontă GHEORGHE STRECHE preşedintele comitetului de între­prindere şi CONSTANTIN BUCUR secretarul organizaţiei de U.T.M. de la fabrica „Feroemall“ Ce se întlmplă cînd se desfăşoară o slabă muncă educativă Zilele trecute s-a schimbat gazeta de perete de la garajul nostru. Ne strînsesem în faţa ei cîţiva şoferi so­­siţi din cursă. Dar n-am zăbovit lingă ea, nici cît aprinzi o ţigară. Nu ne-a atras. Nu scria nimic despre noi, des­­pre munca noastră. De pildă, unul din articole era intitulat „O bogăţie im­­portantă a ţării" şi ne informa că la noi există gaz metan care este foarte important pentru economia ţării... A­­ceasta o ştiam noi din ziarele centra­­le. Dar nu m-am dumerit ce legătură avea gazul metan cu munca noastră, a şoferilor şi mecanicilor diin garaj şi nici cu ce scop a fost publicat arti­­colul. M.am uitat în jur, la autobuzele care stăteau pe butuci şi, firesc, mi-am pus întrebarea: de ce n.o fi scriind gazeta noastră de perete des­­pre această bogăţie a ţării, care ni s.a dat nouă pe mină, s-o păstrăm ?! In consfătuirile noastre de produc­­tie se discută mult despre grija față de avutul obştesc, adică despre gri­­ja fată de maşinile pe care lucrăm, despre felul cum le întreţinem, cum deservim transportul în comun în o. raş■ Consfătuirile scot la iveală defi­­ciențe serioase și au un rol pozitiv. Dar, in af­ară de consfătuiri, com­i­­tetul nostru sindi­­cal nu întreprinde nimic pentru re­­medierea neajun­­surilor. El nu des­fășoară decit o foarte slabă mun­că cultural-educa­­tivă. Parcă ar fi vechi de cînd lumea u­­nete autobuze care circulă prin oraş , parcă l-ar­­fi livra­­te recent de uzi­­nele constructoare. Şi asta din două cauze : a) lipsa de calificare la unii conducători­ auto ; b) indiferenţa, de­­lăsarea la alţii, care stăpînesc me­­seria. Şi într-un caz şi în altul, munca culturală e­­ducativă ar da roade. Comitetul sindical tărăgănea­­ză organizarea u­­nui curs de minim tehnic in cadrul coltului roşu. Şi ce mult ar folosi ! O mare parte din muncitorii noştri sunt tineri proveniţi din mediul rural, oameni care ar trebui educaţi în spi­­rit muncitoresc, în spiritul disciplinei, al conştiinţei de clasă, cărora ar tre­­bui să li se cultive dragostea față de întreprinderea socialistă, de bunul ob­­ştesc. Comitetul sindical nu dă aten­­ţie acestui lucru. In tot cursul anu­­lui curent, la noi nu s-a ţinut o confe­­rinţă. Munca cu cartea se duce spora,­die. Gazeta de perete, clnd apare, pu­­blică articole despre­.. gazul metan ! Există o legătură între lipsa muncii culturale şi faptul că Gheorghe Băr­­buceanu sparge parbrizul unei maşini noi, că Jan Dumitru loveşte autobu­­zul In timp ce-l alimentează, că Ilie Iliescu se urcă la volan In stare de ebrietate... Există o legătură între lip­sa de grijă faţă de bunul obştesc şi slaba activitate a comitetului nostru sindical. Căci în toate acestea se ve­­de lipsa educaţiei muncitoreşti, comuniste la unii din tovarăşi. Şi ar fi foarte bine dacă membrii comitetu­­lui nostru sindical ar trage concluziile cuvenite. TOADER CONSTANTIN șofer la I.C.P. Așa a ajuns autobuzul nr. 50624 PI., numai după cite­­va luni de „îngrijire" din partea conducătorului auto Gh. Soare și mecanicului Lucian Boerescu... Munca noastră— mîndria noastră Munca repansatoarelor este inter, fi mediată, pregăteşte bucăţile venite fi de la ţesătorie pentru fazele urmă-­­ toare ale procesului tehnologic şi­­ tocmai de această muncă depinde a calitatea; nu trebuie să lăsăm nici jj un fir ieşit din ţesătură, nici o sca­­­­mă. In jurul acestui scop, calitatea, [, se desfăşoară în bună parte munca ,­ politică în grupa noastră. Grupa,­­ cu autoritatea ei, intervine atunci­­ cînd vreuna din muncitoare din nea-­­ tenţie, lasă să plece spre rampa de­­ control bucăţi cu defecte.­­ Un caz: Iosefina losim a daţi drumul la o bucată cu cîteva de- B fecte. Greşeala unei singure re. IE pansatoare umbrea munca celor­ fi lalte 16. Grupa a hotărît atunci fi să discute cazul acesta, să.i afle fi cauzele şi să le preîntîmpine pe fi viitor. In decursul discuţiilor s.a a­ fi minţit despre multe lucruri, dar fi ceea ce cred că a fost mai impor- fi tant a fost faptul că s.a arătat cine fi ar fi suferit dacă această greşeală fi n-ar fi fost aflată la timp şi ar fi fi continuat să scape pînă la obţine, fi rea materiei finite. Imi aduc aminte fi că atunci, Steliana Pop, a spus: fi „Ceea ce iese din mîinile noastre fi merge pe piaţă de unde oameni ai­­ muncii, ca şi noi, le cumpără. Cu ti­p ţesătură cu defecte, înşelăm în-­ crederea unui cumpărător munci­tor...“. Lulnd şi eu cuvîntul, am a­­rătat şi celălalt aspect al rebutului — irosirea materiei prime, creşte. î rea preţului de cost. Tovarăşa lose. ■ fina n.a luat cuvîntul atunci. A as- f cultat însă cu atenţie tot ce s.a vor­­bit. Insă chiar de a doua zi s-a Tn.­dreptat. j Ţinerea evidenţei la zi a întrecerii j se face tot pe criteriul calităţii. Pen. jj tru aceasta am întocmit un panou no­minal în care sunt trecute rezultatele obţinute de fiecare muncitoare în parte. Rezultatele cele mai bune sunt evidenţiate prin subliniere. Delegata culturală din grupă popularizează aceste rezultate la gazeta de perete a fabricii şi le transmite şi colecti­vului de creaţie al brigăzii artistice de agitaţie. , Eficacitatea acestei activităţi în grupa sindicală se reflectă în re-­­­zultatele obţinute în producţie. De­­ pildă, în luna octombrie repansa­­­­toarele şi-au depăşit planul cu 16­0 procente şi au dat numai lucru de­­ buna calitate. ELENA DUŢA organizatoarea grupei sindicale I nr. 4 a secției repansare de la­­ fabrica textilă „Dorobanţul“ ] Program variat la staţia de radioamplificare In programul întocmit pentru sta­ţia de radioamplificare pe lunile au­­gust-octombrie a fost inclus — ca sarcină izvorîtă din planul de acţiu­ne al comisiei muncii culturale de masă­­— un ciclu de scurte prelegeri pe tema : „Să întărim vigilenţa mun­citorească, pentru apărarea avutului obştesc şi consolidarea proprietăţii socialiste“. Deschiderea acestui ciclu a fost făcută de tovarăşul Dumitru Popa, secretarul comitetului de partid din rafinărie. Materialul citit se referea la importanţa apărării avutului obş­tesc şi la sarcinile ce stau în faţa celor ce muncesc, pentru dezvoltarea proprietăţii socialiste. El cuprindea un scurt istoric al luptei muncitorilor din rafinăria noastră împotriva ex­ploatatorilor de la fosta societate „Ve­­ga“, condiţiile în care întreprinderea a fost smulsă din mîinile capita­liştilor. Apoi vorbitorul a amin­tit despre unele fapte criminale ale duşmanilor de clasă strecuraţi în ultimii ani în întreprindere. Astfel, a fost înfierat Mihai Treţu, element burghez, instruit de ofiţerii lui Hit­ler, care, strecurat în postul de şef al secţiei de reparaţii capitale, a cău­tat să sustragă din rafinărie fier­be­­tori, scînduri pentru cofraje şi alte materiale. Staţia de radioamplificare l-a in­vitat să vorbească la microfon şi pe comunistul Vasile Buduleanu, care a dezvăluit unele manifestări de gură­­cască, cazuri cînd datorită lipsei de vigilenţă revoluţionară sau dezintere­sului, elemente duşmănoase au încer­cat să lovească în avutul întreprinde­rii. Emisiunea a fost apreciată de muncitori. Mihai Morcovescu, maistru fruntaş în sectorul ţevărie, a vorbit despre consolidarea proprietăţii socia­liste prin lucrări de bună calitate, prin realizarea unor indici înalţi d® productivitate. El a dat ca exemplu pe Gheorghe Cîrlan, care dă lucru de bună calitate şi luptă pentru re­ducerea pierderilor, pe Ion Maghiran din sectorul precizie, care a redus timpul de Revizie a instalaţiilor. „Ne mîndrim cu astfel de fruntaşi în producţie, ei întăresc şi dezvoltă pro­prietatea socialistă“ , a spus în în­cheiere vorbitorul. Staţia de radioamplificare a închi­nat o emisiune de 10 minute colecti­vului atelierelor de întreţinere, care îngrijeşte bine utilajul şi economiseş­,­te piese de schimb. Au fost daţi ca exemplu muncitorii Ion Prună, lăcă­tuş reparator de ventile, Ion Doro­­banţu, Tudor, Avram Vasile, cazangiu şi alţii, care au scurtat timpii de re­vizie şi au realizat o perfectă etan­şeitate a utilajelor. In cinstea acestor fruntaşi staţia noastră de radioamplificare a trans­mis un program muzical susţinut de orchestra clubului. MARIA ENESCU responsabila staţiei de radio­amplificare a Rafinăriei Nr. 2 A­rtiştii amatori din brigada artistică de agitaţie ..Con­structorul" sint muncitori pe diferite şantiere ale Trustu­lui regional de construcţii. Acest fapt ajută brigada sa cunoască realităţile, făcînd din fiecare membru al ei un interpret şi tex­­tier In acelaşi timp. Prezentind programe de actualitate, aceas­tă formaţie artistică este foarte apreciată de muncitori. Şi, ce e mai important, agitaţia făcută de ea în jurul unor probleme majore are eficacitate. In ultimul timp, brigada a pre­zentat citeva programe axate pe lupta împotriva irosirii materia­lelor. De pildă, in fața muncito­rilor de pe șantierul I.R.P., unde grija față de avutul obștesc nu era la loc de cinste, brigada a prezentat programul „Fabule". Cupletele muzicale, dialogurile, scheciurile, personificau cără­mizi, cherestea, var, ciment. Fo­losind genul epistolar, materia­lele personificate „adresau" scri­sori deschise acelor muncitori şi tehnicieni care dovedesc negli­jenţă faţă de bunul obştesc, iro­­sindu-i, mărind astfel preţul de cost al construcţiilor. N-a lipsit nici lauda pentru muncitorii fruntaşi, pentru tehnicienii cu simţ gospodăresc. Programul a plăcut, s-a rîs mult, s-a aplau­dat mult. In prezent, şantierul I.C.P. a fost dat ca exemplu de bună gospodărire la­­consfătui­rea de producţie pe Trustul re­gional Ploeşti. Brigada a închinat un program şi felului cum e gospodărit că­minul pentru muncitorii necăsă­toriţi care lucrează pe şantierele din cuprinsul oraşului. Aici lipsa de grijă pentru avutul obştesc se manifesta aţii în atitudinea personalului care deserveşte că­minul, cit şi în aceea a unor lo­catari. Spectacolul intitulat „Rai­dul" a fost prezentat la cămin şi la clubul „Constructorul" şi s-a avut grijă ca cea mai rţiare parte a invitaţiilor sa fie distri­­buite locatarilor căminului din str. Jdanov. Brigada a dat prilej spectatorilor să participe la „Raidul" întreprins de artiştii a­­matori prin dormitoarele cu pe­reţii zgîriaţi şi polurile deterio­rate, prin spălătoarele cu chiu­vetele sparte, înfundate... E drept că unii din cei prezenţi au uns cam acru (fiind direct vizaţi). Spectacolul a creat o opinie la acest cămin, iar în prezent bri­gada se află în posesia unor date pozitive privind îngrijirea mai bună a căminului, pe care le va folosi intr-un viitor pro­gram. ION CONDEESCU responsabilul brigăzii artistice de agitaţie „Constructorul" SĂ VINA ŞI LA NOI BRIGADA Am văzut spectacolul brigăzii artistice de agitaţie „Construc­torul” prezentat in faţa munci­torilor de pe şantierul de locuin­ţe muncitoreşti Brazi. Mi-a plăcut foarte mult, dar îmi pare rău că a fost unilateral, în sensul că s-a ocupat exclusiv de muncito­rii constructori. In cvartalul de locuinţe muncitoreşti Brazi exis­tă şi alte aspecte (privind pe locatari), care fiind incluse in­tr-un program al brigăzii, ar a­­juta mult la educarea oamenilor în spiritul grijii faţă de avutul obştesc. Dar cred că aceste pro­bleme s-ar cuveni sa intre in a­tenţia brigăzilor artistice de a­­gitaţie din organizaţiile Sihdi­cale care au trimis ca locatari în noile blocuri membri ai lor. De pildă, ar putea fi lăudate familiile petroliştilor Profiroiu, Răchitan şi altele, care îngrijesc apartamentele primite în folosin­ţă. Dar, s-ar putea satiriza une­le atitudini de neglijenţă, de ne­păsare, faţă de locuinţe. Astfel apartamentul ocupat de familia tovarășului Nedea, de la Rafină­ria nr. 3, a trebuit să fie repa­rat și rezugrăvit de două ori în curs de un an, din cauza lipsei de grijă față de bunul obștesc manifestată de locatari. Ingine­rul Teller, de la blocul de Ulei, lasă chiuvetele deschise astfel că apa pătrunde in apar­tamentele de la parter şi avaria­­­ză plafoanele. Tovarăşul Şt. Bu­șoi, de la conducte-ţiţei, a trans­format dependinţele în depozite de gunoi, iar baia un coteţ de păsări... Mai sînt şi alte „subiecte" a­supra cărora brigada artistică de agitaţie ar putea să-şi spună cuvîntul. EUGEN ŞINCA administratorul cvartalului de locuinţe muncitoreşti Brazi Contribuţia brigăzii artistice de agitaţie Sîm­bătă 1 noiembrie 1958—nr. 84?3 Agitaţie vizuală concretă In lumina documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din iunie 1958, comi­tetul nostru de partid şi comitetul de întreprindere au întocmit un plan, pe baza căruia activul sindical din rafi­nărie desfăşoară în prezent o susţi­nută muncă politică de masă. O mare parte din acţiuni sînt menite să educe şi să mobilizeze pe membrii de sindicat pentru apărarea avutului obştesc şi întărirea proprietăţii so­cialiste. Astfel, în adunările grupelor sindi­cale s-a prezentat un referat cu te­ma : „Să apărăm avutul obştesc". Se dădeau un ei exemple concrete, se dezvăluiau cazuri de pasivitate, de gură cască, de adormirea vigilenţei revoluţionare la unii tovarăşi din ra­finărie — lucruri care au permis citorva duşmani înrăiţi ai regimului, strecuraţi în mijlocul nostru, să fure bunuri ale întreprinderii. Dezbătînd cazurile, muncitorii au luat atitudine şi s-au angajat să apere şi să conso­­lideze proprietatea socialistă. In aceste adunări s-au făcut şi multe propuneri privind înlăturarea u­nor cauze care determină mărirea indicelui de consum şi luarea unor măsuri care să ducă la economisirea materiei prime şi materialelor auxi­­liare. Micşorarea pierderilor conside­rate obiective, a fost o altă proble­mă larg dezbătută în adunări. Ve­nind in sprijinul propunerilor munci­torilor în această problemă, comisia muncii culturale de masă a întreprins cîteva acţiuni cultural-educative. Un accent deosebit s-a pus pe agitaţia vizuală. Comisia muncii culturale de masă a cerut concursul specialiştilor din apa­ratul tehnic al rafinăriei pentru în­tocmirea unui documentar intitulat: „Pierderi de produse în rafinării şi combaterea lor“. Pe baza lui s-a amenajat la club o sală cu panouri. Delegaţii culturali din grupele sindi­cale organizează vizitarea acestei săli care are caracter de expoziţie. Un tehnician, membru în comisia muzicii culturale de masă, însoţeşte grupuri­le de muncitori şi dă explicaţiile ne­cesare. Panourile sunt expuse în ordinea procesului tehnologic din rafinărie. E vorba de pierderi provenite din : re­cepţia ţiţeiului, defecţiuni tehnologice, uzura utilajului, manipularea şi sto­carea produsului finit, expedierea prin cazane şi pompări, recuperări secun­dare incomplete. Rezultă din grafice că pierderile la recepţia ţiţeiului se datoresc în bună parte lipsei de conştiinciozitate sau de calificare a personalului care de­serveşte utilajul. Măsurătorile făcute pripit, fără a se aştepta limpezirea lichidului, nedeterminarea impurităţi­lor cauzează defectarea instalaţiilor. Un grafic arată deosebit de clar cum se produc pierderi la manipulare. In afară de scurgerile prin ventile, pică­turi care totalizate dau cifre deloc neglijbile, se arată pierderile prin evaporare şi ce măsuri de prevenire se pot lua. De pildă, un strat de apă pe capacul rezervorului micşorează cu mult evaporaţia termică. In aceeaşi ordine de idei, un grafic ilustrează procentul de pierderi anuale in dife­rite medii de nuanţă. Cea mai mică pierdere se înregistrează cînd pre­domină culorile deschise, care au în­suşirea de a respinge razele solare. Dar nu numai la club se face ase­menea agitaţie vizuală concretă. Pa­nourile ,,Să luptăm împotriva pierde­rilor" sînt înşirate pe alei, se intîl­­nesc la fiecare loc de muncă, conform specificului tehnologic. Sprijinită şi prin cîteva conferinţe ţinute la club, acţiunea a căpătat un caracter de ma­să in rafinărie. Angajamentele în în­trecerea pornită în cinstea lui 7 No­iembrie conţin ca obiectiv concret micşorarea indicelui admis la pier­deri. Dar agitaţia vizuală pe această te­mă nu se va opri aici. Comisia mun­cii culturale de masă a luat cunoş­tinţă de unele rezultate pozitive în­registrate in anumite sectoare de, de muncă (instalaţiile D. A. au şi­­ livrat cantităţi In plus faţă de gra­ficul de producţie, variind între 0,1 şi 0,2 procente), rezultate care vor cons­titui tematica viitoarelor panouri Ce le pregătim. Agitaţia vizuală pe teme concrete se dovedeşte astfel foarte eficace. N ANTONESCU secretarul comitetului de Întreprin­dere al Rafinăriei nr. 1 Şi la poarta rafinăriei ent grafice. Tinerii distilatori C-tin Băltăceanu şi Cornel Ciupală, le urmăresc cu atenţie. Tovarăşa Vlad este acum disciplinată Consiliul nostru de judecată fiinţea­ză doar de vreo două luni. El a ac­­ţionat atunci cind a fost nevoie pen­­tru educarea socialistă a muncitorilor din fabrică. Pentru a ilustra aceasta, voi da un singur exemplu: tovarăşa Safta Vlad, o tinără muncitoare, întîrzia adeseori de la serviciu, sau lipsea nemotivat. A fost in cîteva rînduri criticată de maistru și chiar sancţionată. Zadarnic insă. Intr.una din zile, fiind „distrac­tă", și-a neglijat îndatorirea profesio,­nală, uitind in cuptor sticlele ce le a­­vea de călit. S-a irosit astfel o im­­portantă cantitate de produse. De data aceasta ea a fost trimisă in fata Consiliului de judecată. Intre­­gul colectiv al secţiei era de fată in sala cea mare a clubului, unde a avut loc judecata. Erau prezenţi şi munci­­tori din alte secţii. După ce au fost expuse faptele, au luat cuvîntul tova­­rășii ei de muncă- Primul a vorbit Ia­­cob Ernest, șeful echipei de sticlari. El a arătat că rebutul de care se fă­cuse vinovată Safta Vlad a păgubit avutul obștesc, avutul nostru al tutu­­ror, pentru care cu toții am depus o părticică de muncă. Au mai luat cu­­vîntul sticlarii Dumitru Rădulescu, Nicolae Cazacu, Alexandru Dobre, di­­rectorul întreprinderii, Carol Solomo­­vi­ci, preşedintele comitetului de în­­treprindere, Vasile Nicolae etc. Ei Lau arătat tinerei muncitoare ce în­seamnă avutul obştesc şi ce îndato­­riri au muncitorii pentru a-1 apăra. S.au citat îndeosebi exemple pozitive, comportarea comuniştilor, fruntaşilor in producţie. I s.a vorbit tovără­­şeşte, îndrumind.o pe calea cea bun. Safta Vlad asculta mîhnită Se­dea că regreta greşeala lăcurtăr Ea îşi dădea acum mai bine seama de importanţa muncii ei, de faptul că ea însăşi este o rotiţă în angrenajul co­­lectiv care realizează planul, care in­­tăreşte proprietatea socialistă. Sancţiunea dată de consiliu a fost retrogradarea cu o clasă de salariza­­re pe timp de 2 luni. Mai mult decit sancţiunea, pe Safta Vlad a frămin­­tat.o faptul că ea, muncitoare cinsti­­tă, a fost pusă in discuţia tovarăşilor ei ca risipitoare. Judecata a ajutat.o mult. Salta Vlad a devenit acum o muncitoare harnică, conştientă şi disciplinată (nu a mai întîrziat şi nu a mai avut nici o absentă nemotivata), un element de încredere în echipa in care lucrea­­ză, cu perspectiva ca in scurt timp să ajungă fruntaşă in producţie-Consiliul de judecată a Contribuit şi la îndreptarea altor tovarăşi. NICULAE DUMITRESCU sticlat la fabrica de sticlă „Pra­­hova", vice-preşedinte al Consil­iului de judecată

Next