Munca, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3423-3447)
1958-11-01 / nr. 3423
Pag. 2-aMUNCA Din experienţa organizaţiilor sindicale din Ploeşti GawrrraTnfwirinnnnrra^ Tema lectoratului nostru Filiala S.R.S.C. din oraşul nostru a răspuns pozitiv cererii conducerii clubului de a înfiinţa un lectorat pe tema „Proprietatea socialistă — avutul întregului popor". Conducerea clubului şi lectorii desemnaţi de S.R. C. au întocmit un plan de conferinţe pe care le-au programat in funcţie de specificul şi necesităţile organizaţiilor sindicale cărora le aparţine clubul. Conferinţa Cunoaşterea şi înţelegerea dispoziţiilor legale — condiţie esenţială in respectarea legalităţii populare“ a fost ţinută în faţa salariaţilor Intreprinderii Comunale. Juristul Ilie Pfizer, care a conferenţiat, a reuşit să lămurească pe îrtţelesul tuturor legătura organică dintre legalitatea populară şi avutul obştesc. Membrii de sindicat care lucrează în cadrul organelor locale ale puterii de stat lucrătorii din aparatul Sfatului popular orăşenesc şi ai Sfatului popular regional au fost invitaţi la prelegerea „Codul penal modificat", ţinută de procurorul Gomoiu. Pentru muncitorii din panificaţie şi prestări de servicii, clubul a organizat conferinţe chiar la locul de muncă. Astfel, ei au ascultat cu mult interes expunerea unor jurişti pe tema ..Cine loveşte în avutul obştesc Dar în ciclul de prelegeri al acestui lectorat nu sunt incluse numai conferinţe pe teme juridice. S-au ţinut şi alte conferinţe educative : „Lupta dusă în trecut de muncitorii din Ploeşti împotriva exploatării capitaliste", sau „Bogăţiile regiunii noastre“. Profesorii Niculae Simche şi Paul Popescu au ţinut la club aceste prelegeri în faţa a sute de auditori. Pentru deplina reuşită a acestor manifestări cultural-educative, conducerea clubului s-a îngrijit din timp de popularizarea lor, atît prin afişe, cît şi prin distribuirea programului lunar în toate întreprinderile din oraş tutelate de sfaturile populare. De cele mai multe ori conferinţele au fost urmate de filme, piese de teatru într-un act sau de specta,colele brigăzii artistice de agitaţie a clubului. Uneori, clubul a folosit experienţa instituţiilor culturale ale sindicatelor sovietice, care pentru a uşura înţelegerea Conferinţelor le completează prin vizitarea muzeelor. Aşa am procedat şi noi cu conferinţa „Lupta dusă în trecut da muncitorii din Ploeşti împotriva exploatării capitaliste" ţinută în faţa muncitorilor din întreprinderile „Drum Nou" şi „Bucov" — organizînd cu comitetele sindicale din aceste unităţi vizitarea Muzeului Regional de Istorie. Metoda a dat roade şi o vom aplica şi pe viitor. V. MANOLACHE directorul clubului ,,23 August" In fabrica noastră lucrează foarte mulţi tineri Sarcina de a-i educa, de a le forma conştiinţa muncitorească revine nu numai organizaţiei sindicale, ci şi celei de tineret. De aceea, comitetul de partid a recomandat comitetului sindical şi comitetului U.T.M., să elaboreze un plan comun de acţiuni cultural-educative pentru tineret. Acest plan a fost întocmit în lumina documentelor pl®narei C.C. al P.M.R. din iunie a.c. Educarea tinerilor în spiritul apărării avutului obştesc şi întăririi proprietăţii socialiste ocupă un loc de seamă în cuprinsul lui. La noi în fabrică n-au fost cazuri de furt din avutul obştesc Insă mai avem de luptat cu mentalităţi pe care duşmanul de clasă le strecoară pe nesimţite. Pasivitatea, de pildă, poate duce la irosirea bunului obştesc, fără ca acesta să fie scos pe poarta fabricii. Pentru combaterea pasivităţii la unii tineri, pentru mobilizarea mntregului colectiv In jurul îmbunătăţirii calităţii produselor, s-au organizat o seamă de manifestări sub lozinca : „Marca fabricii — mîndria noastră !* Astfel s.au cerut de la serviciul comercial toate scrisorile în care beneficiarii vorbeau despre calitatea produselor noastre. Aceste scrisori au fost triate și repartizate grupelor sindicale, care au executat o parte sau întreg produsul de care se vorbeşte în fiecare scrisoare. Ele erau citite în colectiv şi uneori urmate de autocritica celor vizaţi, cînd era vorba de semnalarea unei deficienţe a produsului. Aceste lecturi au dat rezultate bune, şi oamenii erau mîndri văzind mulţumirile venite de la acei care cumpără mărfurile noastre. Tot pe tema „Marca fabricii — mîndria noastră I* s-a amenajat şi o vitrină. Şi dacă produsele de calitate bună — etichetate cu humele celor ce le-au realizat — se încadrau perfect în lozinca scrisă citeţ deasupra, apoi rebuturile aşezate alături aveau darul să stîrnească vii discuţii. Vitrina a avut şi are un mare rol în crearea opiniei de masă. Ea i-a ajutat pe tinerii Florica Badea şi Alexandru Lucaci să se lecuiască de „moleşeală*, să iasă din coada graficului. Organizatorii de grupe sindicale şi U.T.M. au lansat lozinca : „Nici un membru al, grupei noastre la vitrina cu rebuturi!". Gazetele de perete şi brigada artistică de agitaţie au susţinut această acţiune menită să creeze o opinie împotriva rebuturilor. Insă foarte adesea irosirea materiei prime şi materialelor auxiliare nu se datoreşte lipsei spiritului de răspundere, ci slabei calificări profesionale. De aceea munca politică de masă o completăm cu organizarea unor schimburi de experienţă. Muncitori vîrstnici, oameni cu practică îndelungată în producţie, au fost solicitaţi de organizatorii de grupe să împărtăşească tinerilor metodele lor. In toate grupele de la turnătorie s-au organizat asemenea schimburi de experienţă. Fruntaşii Gheorghe Nicolae, Constantin Stănescu, Vasile Toma, Mircea Ionescu şi alţii, au demonstrat practic cum realizează el economii şi piese de bună calitate. Responsabilii culturali din grupele U.T.M. şi delegaţii culturali din grupele sindicale, au sintetizat cele mai bune metode expuse în schimburile de experienţă, alcătuind un material pe baza căruia s-a organizat concursul „Cine ştie... să toarne, cîştigă!". La concurs s-au prezentat toţi tinerii din turnătorie, iar ciştigătorii au fost Premiaţi. Un prim rezultat al acestor acţiuni, a fost îmbunătăţirea cu 2 la sută a coeficientului de calitate pe luna septembrie şi reducerea consumului specific de fontă GHEORGHE STRECHE preşedintele comitetului de întreprindere şi CONSTANTIN BUCUR secretarul organizaţiei de U.T.M. de la fabrica „Feroemall“ Ce se întlmplă cînd se desfăşoară o slabă muncă educativă Zilele trecute s-a schimbat gazeta de perete de la garajul nostru. Ne strînsesem în faţa ei cîţiva şoferi sosiţi din cursă. Dar n-am zăbovit lingă ea, nici cît aprinzi o ţigară. Nu ne-a atras. Nu scria nimic despre noi, despre munca noastră. De pildă, unul din articole era intitulat „O bogăţie importantă a ţării" şi ne informa că la noi există gaz metan care este foarte important pentru economia ţării... Aceasta o ştiam noi din ziarele centrale. Dar nu m-am dumerit ce legătură avea gazul metan cu munca noastră, a şoferilor şi mecanicilor diin garaj şi nici cu ce scop a fost publicat articolul. M.am uitat în jur, la autobuzele care stăteau pe butuci şi, firesc, mi-am pus întrebarea: de ce n.o fi scriind gazeta noastră de perete despre această bogăţie a ţării, care ni s.a dat nouă pe mină, s-o păstrăm ?! In consfătuirile noastre de productie se discută mult despre grija față de avutul obştesc, adică despre grija fată de maşinile pe care lucrăm, despre felul cum le întreţinem, cum deservim transportul în comun în o. raş■ Consfătuirile scot la iveală deficiențe serioase și au un rol pozitiv. Dar, in afară de consfătuiri, comitetul nostru sindical nu întreprinde nimic pentru remedierea neajunsurilor. El nu desfășoară decit o foarte slabă muncă cultural-educativă. Parcă ar fi vechi de cînd lumea unete autobuze care circulă prin oraş , parcă l-arfi livrate recent de uzinele constructoare. Şi asta din două cauze : a) lipsa de calificare la unii conducători auto ; b) indiferenţa, delăsarea la alţii, care stăpînesc meseria. Şi într-un caz şi în altul, munca culturală educativă ar da roade. Comitetul sindical tărăgănează organizarea unui curs de minim tehnic in cadrul coltului roşu. Şi ce mult ar folosi ! O mare parte din muncitorii noştri sunt tineri proveniţi din mediul rural, oameni care ar trebui educaţi în spirit muncitoresc, în spiritul disciplinei, al conştiinţei de clasă, cărora ar trebui să li se cultive dragostea față de întreprinderea socialistă, de bunul obştesc. Comitetul sindical nu dă atenţie acestui lucru. In tot cursul anului curent, la noi nu s-a ţinut o conferinţă. Munca cu cartea se duce spora,die. Gazeta de perete, clnd apare, publică articole despre.. gazul metan ! Există o legătură între lipsa muncii culturale şi faptul că Gheorghe Bărbuceanu sparge parbrizul unei maşini noi, că Jan Dumitru loveşte autobuzul In timp ce-l alimentează, că Ilie Iliescu se urcă la volan In stare de ebrietate... Există o legătură între lipsa de grijă faţă de bunul obştesc şi slaba activitate a comitetului nostru sindical. Căci în toate acestea se vede lipsa educaţiei muncitoreşti, comuniste la unii din tovarăşi. Şi ar fi foarte bine dacă membrii comitetului nostru sindical ar trage concluziile cuvenite. TOADER CONSTANTIN șofer la I.C.P. Așa a ajuns autobuzul nr. 50624 PI., numai după citeva luni de „îngrijire" din partea conducătorului auto Gh. Soare și mecanicului Lucian Boerescu... Munca noastră— mîndria noastră Munca repansatoarelor este inter, fi mediată, pregăteşte bucăţile venite fi de la ţesătorie pentru fazele urmă- toare ale procesului tehnologic şi tocmai de această muncă depinde a calitatea; nu trebuie să lăsăm nici jj un fir ieşit din ţesătură, nici o scamă. In jurul acestui scop, calitatea, [, se desfăşoară în bună parte munca , politică în grupa noastră. Grupa, cu autoritatea ei, intervine atunci cînd vreuna din muncitoare din nea- tenţie, lasă să plece spre rampa de control bucăţi cu defecte. Un caz: Iosefina losim a daţi drumul la o bucată cu cîteva de- B fecte. Greşeala unei singure re. IE pansatoare umbrea munca celor fi lalte 16. Grupa a hotărît atunci fi să discute cazul acesta, să.i afle fi cauzele şi să le preîntîmpine pe fi viitor. In decursul discuţiilor s.a a fi minţit despre multe lucruri, dar fi ceea ce cred că a fost mai impor- fi tant a fost faptul că s.a arătat cine fi ar fi suferit dacă această greşeală fi n-ar fi fost aflată la timp şi ar fi fi continuat să scape pînă la obţine, fi rea materiei finite. Imi aduc aminte fi că atunci, Steliana Pop, a spus: fi „Ceea ce iese din mîinile noastre fi merge pe piaţă de unde oameni ai muncii, ca şi noi, le cumpără. Cu tip ţesătură cu defecte, înşelăm în- crederea unui cumpărător muncitor...“. Lulnd şi eu cuvîntul, am arătat şi celălalt aspect al rebutului — irosirea materiei prime, creşte. î rea preţului de cost. Tovarăşa lose. ■ fina n.a luat cuvîntul atunci. A as- f cultat însă cu atenţie tot ce s.a vorbit. Insă chiar de a doua zi s-a Tn.dreptat. j Ţinerea evidenţei la zi a întrecerii j se face tot pe criteriul calităţii. Pen. jj tru aceasta am întocmit un panou nominal în care sunt trecute rezultatele obţinute de fiecare muncitoare în parte. Rezultatele cele mai bune sunt evidenţiate prin subliniere. Delegata culturală din grupă popularizează aceste rezultate la gazeta de perete a fabricii şi le transmite şi colectivului de creaţie al brigăzii artistice de agitaţie. , Eficacitatea acestei activităţi în grupa sindicală se reflectă în re-zultatele obţinute în producţie. De pildă, în luna octombrie repansatoarele şi-au depăşit planul cu 160 procente şi au dat numai lucru de buna calitate. ELENA DUŢA organizatoarea grupei sindicale I nr. 4 a secției repansare de la fabrica textilă „Dorobanţul“ ] Program variat la staţia de radioamplificare In programul întocmit pentru staţia de radioamplificare pe lunile august-octombrie a fost inclus — ca sarcină izvorîtă din planul de acţiune al comisiei muncii culturale de masă— un ciclu de scurte prelegeri pe tema : „Să întărim vigilenţa muncitorească, pentru apărarea avutului obştesc şi consolidarea proprietăţii socialiste“. Deschiderea acestui ciclu a fost făcută de tovarăşul Dumitru Popa, secretarul comitetului de partid din rafinărie. Materialul citit se referea la importanţa apărării avutului obştesc şi la sarcinile ce stau în faţa celor ce muncesc, pentru dezvoltarea proprietăţii socialiste. El cuprindea un scurt istoric al luptei muncitorilor din rafinăria noastră împotriva exploatatorilor de la fosta societate „Vega“, condiţiile în care întreprinderea a fost smulsă din mîinile capitaliştilor. Apoi vorbitorul a amintit despre unele fapte criminale ale duşmanilor de clasă strecuraţi în ultimii ani în întreprindere. Astfel, a fost înfierat Mihai Treţu, element burghez, instruit de ofiţerii lui Hitler, care, strecurat în postul de şef al secţiei de reparaţii capitale, a căutat să sustragă din rafinărie fierbetori, scînduri pentru cofraje şi alte materiale. Staţia de radioamplificare l-a invitat să vorbească la microfon şi pe comunistul Vasile Buduleanu, care a dezvăluit unele manifestări de gurăcască, cazuri cînd datorită lipsei de vigilenţă revoluţionară sau dezinteresului, elemente duşmănoase au încercat să lovească în avutul întreprinderii. Emisiunea a fost apreciată de muncitori. Mihai Morcovescu, maistru fruntaş în sectorul ţevărie, a vorbit despre consolidarea proprietăţii socialiste prin lucrări de bună calitate, prin realizarea unor indici înalţi d® productivitate. El a dat ca exemplu pe Gheorghe Cîrlan, care dă lucru de bună calitate şi luptă pentru reducerea pierderilor, pe Ion Maghiran din sectorul precizie, care a redus timpul de Revizie a instalaţiilor. „Ne mîndrim cu astfel de fruntaşi în producţie, ei întăresc şi dezvoltă proprietatea socialistă“ , a spus în încheiere vorbitorul. Staţia de radioamplificare a închinat o emisiune de 10 minute colectivului atelierelor de întreţinere, care îngrijeşte bine utilajul şi economiseş,te piese de schimb. Au fost daţi ca exemplu muncitorii Ion Prună, lăcătuş reparator de ventile, Ion Dorobanţu, Tudor, Avram Vasile, cazangiu şi alţii, care au scurtat timpii de revizie şi au realizat o perfectă etanşeitate a utilajelor. In cinstea acestor fruntaşi staţia noastră de radioamplificare a transmis un program muzical susţinut de orchestra clubului. MARIA ENESCU responsabila staţiei de radioamplificare a Rafinăriei Nr. 2 Artiştii amatori din brigada artistică de agitaţie ..Constructorul" sint muncitori pe diferite şantiere ale Trustului regional de construcţii. Acest fapt ajută brigada sa cunoască realităţile, făcînd din fiecare membru al ei un interpret şi textier In acelaşi timp. Prezentind programe de actualitate, această formaţie artistică este foarte apreciată de muncitori. Şi, ce e mai important, agitaţia făcută de ea în jurul unor probleme majore are eficacitate. In ultimul timp, brigada a prezentat citeva programe axate pe lupta împotriva irosirii materialelor. De pildă, in fața muncitorilor de pe șantierul I.R.P., unde grija față de avutul obștesc nu era la loc de cinste, brigada a prezentat programul „Fabule". Cupletele muzicale, dialogurile, scheciurile, personificau cărămizi, cherestea, var, ciment. Folosind genul epistolar, materialele personificate „adresau" scrisori deschise acelor muncitori şi tehnicieni care dovedesc neglijenţă faţă de bunul obştesc, irosindu-i, mărind astfel preţul de cost al construcţiilor. N-a lipsit nici lauda pentru muncitorii fruntaşi, pentru tehnicienii cu simţ gospodăresc. Programul a plăcut, s-a rîs mult, s-a aplaudat mult. In prezent, şantierul I.C.P. a fost dat ca exemplu de bună gospodărire laconsfătuirea de producţie pe Trustul regional Ploeşti. Brigada a închinat un program şi felului cum e gospodărit căminul pentru muncitorii necăsătoriţi care lucrează pe şantierele din cuprinsul oraşului. Aici lipsa de grijă pentru avutul obştesc se manifesta aţii în atitudinea personalului care deserveşte căminul, cit şi în aceea a unor locatari. Spectacolul intitulat „Raidul" a fost prezentat la cămin şi la clubul „Constructorul" şi s-a avut grijă ca cea mai rţiare parte a invitaţiilor sa fie distribuite locatarilor căminului din str. Jdanov. Brigada a dat prilej spectatorilor să participe la „Raidul" întreprins de artiştii amatori prin dormitoarele cu pereţii zgîriaţi şi polurile deteriorate, prin spălătoarele cu chiuvetele sparte, înfundate... E drept că unii din cei prezenţi au uns cam acru (fiind direct vizaţi). Spectacolul a creat o opinie la acest cămin, iar în prezent brigada se află în posesia unor date pozitive privind îngrijirea mai bună a căminului, pe care le va folosi intr-un viitor program. ION CONDEESCU responsabilul brigăzii artistice de agitaţie „Constructorul" SĂ VINA ŞI LA NOI BRIGADA Am văzut spectacolul brigăzii artistice de agitaţie „Constructorul” prezentat in faţa muncitorilor de pe şantierul de locuinţe muncitoreşti Brazi. Mi-a plăcut foarte mult, dar îmi pare rău că a fost unilateral, în sensul că s-a ocupat exclusiv de muncitorii constructori. In cvartalul de locuinţe muncitoreşti Brazi există şi alte aspecte (privind pe locatari), care fiind incluse intr-un program al brigăzii, ar ajuta mult la educarea oamenilor în spiritul grijii faţă de avutul obştesc. Dar cred că aceste probleme s-ar cuveni sa intre in atenţia brigăzilor artistice de agitaţie din organizaţiile Sihdicale care au trimis ca locatari în noile blocuri membri ai lor. De pildă, ar putea fi lăudate familiile petroliştilor Profiroiu, Răchitan şi altele, care îngrijesc apartamentele primite în folosinţă. Dar, s-ar putea satiriza unele atitudini de neglijenţă, de nepăsare, faţă de locuinţe. Astfel apartamentul ocupat de familia tovarășului Nedea, de la Rafinăria nr. 3, a trebuit să fie reparat și rezugrăvit de două ori în curs de un an, din cauza lipsei de grijă față de bunul obștesc manifestată de locatari. Inginerul Teller, de la blocul de Ulei, lasă chiuvetele deschise astfel că apa pătrunde in apartamentele de la parter şi avariază plafoanele. Tovarăşul Şt. Bușoi, de la conducte-ţiţei, a transformat dependinţele în depozite de gunoi, iar baia un coteţ de păsări... Mai sînt şi alte „subiecte" asupra cărora brigada artistică de agitaţie ar putea să-şi spună cuvîntul. EUGEN ŞINCA administratorul cvartalului de locuinţe muncitoreşti Brazi Contribuţia brigăzii artistice de agitaţie Sîmbătă 1 noiembrie 1958—nr. 84?3 Agitaţie vizuală concretă In lumina documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din iunie 1958, comitetul nostru de partid şi comitetul de întreprindere au întocmit un plan, pe baza căruia activul sindical din rafinărie desfăşoară în prezent o susţinută muncă politică de masă. O mare parte din acţiuni sînt menite să educe şi să mobilizeze pe membrii de sindicat pentru apărarea avutului obştesc şi întărirea proprietăţii socialiste. Astfel, în adunările grupelor sindicale s-a prezentat un referat cu tema : „Să apărăm avutul obştesc". Se dădeau un ei exemple concrete, se dezvăluiau cazuri de pasivitate, de gură cască, de adormirea vigilenţei revoluţionare la unii tovarăşi din rafinărie — lucruri care au permis citorva duşmani înrăiţi ai regimului, strecuraţi în mijlocul nostru, să fure bunuri ale întreprinderii. Dezbătînd cazurile, muncitorii au luat atitudine şi s-au angajat să apere şi să consolideze proprietatea socialistă. In aceste adunări s-au făcut şi multe propuneri privind înlăturarea unor cauze care determină mărirea indicelui de consum şi luarea unor măsuri care să ducă la economisirea materiei prime şi materialelor auxiliare. Micşorarea pierderilor considerate obiective, a fost o altă problemă larg dezbătută în adunări. Venind in sprijinul propunerilor muncitorilor în această problemă, comisia muncii culturale de masă a întreprins cîteva acţiuni cultural-educative. Un accent deosebit s-a pus pe agitaţia vizuală. Comisia muncii culturale de masă a cerut concursul specialiştilor din aparatul tehnic al rafinăriei pentru întocmirea unui documentar intitulat: „Pierderi de produse în rafinării şi combaterea lor“. Pe baza lui s-a amenajat la club o sală cu panouri. Delegaţii culturali din grupele sindicale organizează vizitarea acestei săli care are caracter de expoziţie. Un tehnician, membru în comisia muzicii culturale de masă, însoţeşte grupurile de muncitori şi dă explicaţiile necesare. Panourile sunt expuse în ordinea procesului tehnologic din rafinărie. E vorba de pierderi provenite din : recepţia ţiţeiului, defecţiuni tehnologice, uzura utilajului, manipularea şi stocarea produsului finit, expedierea prin cazane şi pompări, recuperări secundare incomplete. Rezultă din grafice că pierderile la recepţia ţiţeiului se datoresc în bună parte lipsei de conştiinciozitate sau de calificare a personalului care deserveşte utilajul. Măsurătorile făcute pripit, fără a se aştepta limpezirea lichidului, nedeterminarea impurităţilor cauzează defectarea instalaţiilor. Un grafic arată deosebit de clar cum se produc pierderi la manipulare. In afară de scurgerile prin ventile, picături care totalizate dau cifre deloc neglijbile, se arată pierderile prin evaporare şi ce măsuri de prevenire se pot lua. De pildă, un strat de apă pe capacul rezervorului micşorează cu mult evaporaţia termică. In aceeaşi ordine de idei, un grafic ilustrează procentul de pierderi anuale in diferite medii de nuanţă. Cea mai mică pierdere se înregistrează cînd predomină culorile deschise, care au însuşirea de a respinge razele solare. Dar nu numai la club se face asemenea agitaţie vizuală concretă. Panourile ,,Să luptăm împotriva pierderilor" sînt înşirate pe alei, se intîlnesc la fiecare loc de muncă, conform specificului tehnologic. Sprijinită şi prin cîteva conferinţe ţinute la club, acţiunea a căpătat un caracter de masă in rafinărie. Angajamentele în întrecerea pornită în cinstea lui 7 Noiembrie conţin ca obiectiv concret micşorarea indicelui admis la pierderi. Dar agitaţia vizuală pe această temă nu se va opri aici. Comisia muncii culturale de masă a luat cunoştinţă de unele rezultate pozitive înregistrate in anumite sectoare de, de muncă (instalaţiile D. A. au şi livrat cantităţi In plus faţă de graficul de producţie, variind între 0,1 şi 0,2 procente), rezultate care vor constitui tematica viitoarelor panouri Ce le pregătim. Agitaţia vizuală pe teme concrete se dovedeşte astfel foarte eficace. N ANTONESCU secretarul comitetului de Întreprindere al Rafinăriei nr. 1 Şi la poarta rafinăriei ent grafice. Tinerii distilatori C-tin Băltăceanu şi Cornel Ciupală, le urmăresc cu atenţie. Tovarăşa Vlad este acum disciplinată Consiliul nostru de judecată fiinţează doar de vreo două luni. El a acţionat atunci cind a fost nevoie pentru educarea socialistă a muncitorilor din fabrică. Pentru a ilustra aceasta, voi da un singur exemplu: tovarăşa Safta Vlad, o tinără muncitoare, întîrzia adeseori de la serviciu, sau lipsea nemotivat. A fost in cîteva rînduri criticată de maistru și chiar sancţionată. Zadarnic insă. Intr.una din zile, fiind „distractă", și-a neglijat îndatorirea profesio,nală, uitind in cuptor sticlele ce le avea de călit. S-a irosit astfel o importantă cantitate de produse. De data aceasta ea a fost trimisă in fata Consiliului de judecată. Intregul colectiv al secţiei era de fată in sala cea mare a clubului, unde a avut loc judecata. Erau prezenţi şi muncitori din alte secţii. După ce au fost expuse faptele, au luat cuvîntul tovarășii ei de muncă- Primul a vorbit Iacob Ernest, șeful echipei de sticlari. El a arătat că rebutul de care se făcuse vinovată Safta Vlad a păgubit avutul obștesc, avutul nostru al tuturor, pentru care cu toții am depus o părticică de muncă. Au mai luat cuvîntul sticlarii Dumitru Rădulescu, Nicolae Cazacu, Alexandru Dobre, directorul întreprinderii, Carol Solomovici, preşedintele comitetului de întreprindere, Vasile Nicolae etc. Ei Lau arătat tinerei muncitoare ce înseamnă avutul obştesc şi ce îndatoriri au muncitorii pentru a-1 apăra. S.au citat îndeosebi exemple pozitive, comportarea comuniştilor, fruntaşilor in producţie. I s.a vorbit tovărăşeşte, îndrumind.o pe calea cea bun. Safta Vlad asculta mîhnită Sedea că regreta greşeala lăcurtăr Ea îşi dădea acum mai bine seama de importanţa muncii ei, de faptul că ea însăşi este o rotiţă în angrenajul colectiv care realizează planul, care intăreşte proprietatea socialistă. Sancţiunea dată de consiliu a fost retrogradarea cu o clasă de salarizare pe timp de 2 luni. Mai mult decit sancţiunea, pe Safta Vlad a frămintat.o faptul că ea, muncitoare cinstită, a fost pusă in discuţia tovarăşilor ei ca risipitoare. Judecata a ajutat.o mult. Salta Vlad a devenit acum o muncitoare harnică, conştientă şi disciplinată (nu a mai întîrziat şi nu a mai avut nici o absentă nemotivata), un element de încredere în echipa in care lucrează, cu perspectiva ca in scurt timp să ajungă fruntaşă in producţie-Consiliul de judecată a Contribuit şi la îndreptarea altor tovarăşi. NICULAE DUMITRESCU sticlat la fabrica de sticlă „Prahova", vice-preşedinte al Consiliului de judecată