Munca, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3549-3574)
1959-04-01 / nr. 3549
Pag. 2-a La clubul fabricii de rulmenţi din Birlad pot fi găsite iniţiative bune, multe menite să-i îmbogăţească activitatea şi să-i facă pe muncitori să îndrăgească cit mai mult clubul. în cele ce urmează mai jos vom stărui însă asupra încercărilor făcute pentru a pune în centrul muncii politice şi culturale de masă sprijinirea luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie ale întreprinderii. Bunăoară, pentru a face cit mai atractivă munca de propagandă tehnică, se observă căutarea unor forme noi, interesante, vii. In ultimele şase luni au fost organizate la club conferinţe tehnice care au tratat despre noue procedee tehnologice introduse la secţiile forţă şi rectificare; metodele sovietice in tratamentul termic al rulmenţilor şi posibilităţile de aplicare în fabrică; reducerea consumului specific la pietrele abrazive; preţul de cost şi căile de reducere a acestuia etc. La club au avut loc şi cîteva „seri de odihnă". Ultima a fost rezervată secfiei de rectificare, una din secţiile fruntaşe în lupta pentru economii. Programul serii a fost consacrat fruntaşilor. Inginerul Gheorghe Constantin, şeful secţiei, a vorbit cu acest prilej despre întrecerea care se desfăşoară in secţie. De la începutul anului colectivul acestei secţii a reuşit ca prin reducerea consumului specific şi sporirea productivităţii muncii să realizeze economii de peste 90.000 lei. A urmat apoi un program distractiv şi educativ. Asemenea seri de odihnă au intrat in obişnuinţa clubului. Dacă cutrecri secţiile fabricii de rulmenţi din Birlad, rămîi plăcut impresionat de avintul oamenilor în lupta pentru realizarea sarcinilor de plin, pentru obţinerea de cit mai multe economii peste prevederi. Metalurgiştii birlădeni, răspunzînd iniţiativei patriotice a celor 8 Întreprinderi din Capitală, s-au angajat ca in cursul acestui an, prin reducerea consumurilor specifice de materiale, prin creşterea productivităţii muncii şi reducerea rebuturilor admise — să realizeze economii peste plan in valoare de un milion şi jumătate lei. Ei au realizat pînă acum aproape 300.000 lei economii. In întreprindere există preocupări pentru susţinerea acestei acţiuni patriotice. Agitaţia vizuală la locurile de muncă sprijină avintul oamenilor. Peste tot se văd pancarte şi lozinci care-ţi atrag atenţia. „Muncitori rectificatori! Prin creşterea productivităţii muncii cu 1,5 la sută peste plan, aducem o economie echivalentă cu 3.900 rulmenţi", spune o lozincă din secţia rectificare. Asemenea lozinci legate concret de munca colectivului, graficele de economii, de producţie, tabelele cu cei care dau rebuturi şi fac greutăţi în muncă pot fi văzute in fiecare secţie. Dar comisia culturală a comitetului de Întreprindere (responsabil tov. Gh. Dumitru) şi directorul de club (tov. Emil Iovu) nu s-au îngrijit ca şi in încăperile clubului să existe asemenea agitaţie vizuală. In ceea ce priveşte sprijinirea procesului de producţie, la club se mai fac simţite şi alte lipsuri. Unele propuneri preţioase cu privire la sporirea productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi altele, reieşite din consfătuirile de producţie, n-au fost preluate de club spre a fi popularizate. În sălile clubului abia în ultima vreme a început să răsune ecoul luptei pentru realizarea peste plan a celui un milion şi jumătate lei economii. Staţia de radioamplificare, aflată în fabrică, n-are program şi nu retransmite decât emisiunile posturilor noastre de radio. Ea nu susţine cu nimic nici activitatea desfăşurată de muncitori în producţie, nici acţiunile interesante ce se desfăşoară uneori la club. O altă staţie, este vorba de cea aflată la club, stă defectă de mai multe luni de zile. Biblioteca clubului de asemenea n-a întreprins nimic pentru a susţine, prin pătrunderea cit mai largă a cărţii în mase, preţioasele acţiuni iniţiate în fabrică pentru realizarea sarcinilor de produducţie. Bibliotecara Margareta Tudose nu-ți poate vorbi despre nici o acțiune organizată de ea în munca de masă cu cartea. Comitetul cunoaşte de mult timp pasivitatea tov. Margareta Tudose în munca de masă cu cartea, dar n-a luat nici o măsură concretă. In ultimul timp comitetul de întreprindere a analizat munca clubului şi cu acest prilej s-au luat măsuri care pot garanta îmbunătăţirea activităţii acestuia. Din aceste măsuri considerăm importante de subliniat mai ales săptămînă neîntreruptă de activitate a clubului şi organizarea unor acţiuni interesante. Imbunătăţindu-şi permanent munca, clubul fabricii de rulmenţi din Birlad poate deveni cu adevărat centrul activităţii politice şi culturaleducative de masă; are toate conduiile. N. GRENEA („Flacăra Iaşului“ — Iaşi) Sprijin producţiei X („Dobrogea Nouă" — t * Constanta) £ ♦Răspîndirea experienţei \ l fruntaşe \ î(Din interviul tovarăşului Nicolae* 4cirnu, preşedintele comitetului t X sindical de linie C.F R.-Constanţa). ţ 4 Am întocmit un plan de mun- T I că in care sunt cuprinse o seamă I ♦ de manifestări, menite să contri- f 4 buie la mobilizarea ceferiştilor X pentru îndeplinirea şi depăşirea 4 ♦ sarcinilor de plan. Convinşi fiind 4 * că aceasta se face şi prin ridi-ficarea calificării muncitorilor, am 4 ♦ organizat, In colaborare cu di- + ♦ recţia regională, conferinţe şi ^ î consfătuiri în cadrul cărora li 4 ♦ s-a vorbit muncitorilor despre * * centralele telefonice și întreţine- f X rea aparatelor de telecomunicaţii, I * despre reducerea timpului de 1 7 formare a trenului la manevre 7 4 etc. In luna ianuarie, de pildă, ♦ s-a organizat o întîlnire a mun- . * citorilor de la C.F.R. cu meca- 4 X nicul fruntaş Orezeanu din De- t *poul C. F. R. Constanţa-port. A- 4 t cesta le-a vorbit celor prezenţi 4 4 despre colaborarea între munci- j ♦ torii de la diferite sectoare, ară-1 t tind ce importanţă are această j 1 colaborare. Tot în luna ianuarie, f ♦ tov. Bacuiani de la Mişcare Pa- ] * las a vorbit muncitorilor, la club, j î despre felul în care munceşte el j 4 pentru reducerea timpului de . j formare a trenului de manevră, i 1 Aş mai putea aminti şi alte con- f *sfătuiri, la care au participat nu-^ t meroşi muncitori. Cea mai inte- 4 4 resantă ni s a părut consfătuirea t * tehnică, la care au participat. 1 4 peste 300 de muncitori cărora li l i s-a vorbit despre metoda Osiji pova. f 4 • ACTIVITATEA CLUBURILOR SINDICALE oglindită în paginile ziarelor regionale („Zori Noi“ — Suceava.) Cultivă tradiţiile revoluţionare de luptă ale clasei muncitoare In vederea cultivării tradiţiilor revoluţionare de luptă ale clasei muncitoare şi a dragostei pentru partidul nostru, pentru statul democrat-popular, la clubul uzinelor textile „Moldova"-Botoşani găsim realizate acpuni importante ca : întîlniri între activişti din ilegalitate şi tinerii muncitorii, conferinţe ca „Figuri de eroi ai clasei muncitoare", „Despre patrie şi patriotism", „Nicolae Bălcescu, mare patriot şi revoluţionar“. Pentru ca activităţile să fie cit mai atractive şi interesante s-a organizat şi concursul ghicitoare pe tema „Să ne cunoaştem bogăţiile şi frumuseţile patriei". Clubul se îngrijeşte de ridicarea nivelului ideologia şi politia al membrilor de sindicat. In acest scop, pe lingă informările politice ce se tin bilunar, s-au organizat jurnale vorbite, citirea în colectiv a ziare► lor şi concursul de citire a presei Intitulat „De la o săptămînă la alta", la care au participat un număr însemnat de muncitori şi muncitoare. Pe scena clubului „Constructorul“ din Ploeşti a avut loc acum cîteva zile un interesant schimb de experienţă al brigăzilor artistice de agitaţie din întreprinderile oraşului, în vederea participării lor la cel de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate, în clişeu , un aspect al programului prezentat de brigada artistică de agitaţie de la O.C.L. „Produse industriale“. Foto: P. COZIA („Drumul Socialismului“ — Hunedoara) Mai aproape de viaţa uzinei Unii din activiştii culturali, chiar directori de cluburi, dovedesc insuficientă preocupare pentru cuprinderea in programele lunare de activitate a temelor interesante, atractive, care preocupă pe oamenii muncii, în scopul ridicării nivelului lor politic, profesional şi de cultură generală. Mai sunt cluburi în regiune care desfăşoară o activitate formală, sporadic organizată, fără să urmărească un scop bine definit în educaţia oamenilor. Conducerea clubului „Alexandru Sahia" din Hunedoara, de pildă, uită să invite la tribuna duhului pe inginerii, tehnicienii şi muncitorii combinatului siderurgic, care au vizitat şi au studiat in Uniunea Sovietică şi în ţările de democraţie populară. Aceştia ar fi in măsură să împărtăşească şi celorlalţi cunoştinţele şi experienţele capaide. Multe probleme de bază ale producţiei au fost luate in discuţia siderurgiştilor hunedoreni şi în aceeaşi măsură au fost obţinute rezultate în realizarea şi depăşirea planului, în îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor şi reducerea consumurilor specifice de materiale. Rău este însă că directorul clubului ,,Alexandru Sahia“ nu prea cunoaşte aceste probleme de bază şi nu s-a prea ocupat de susţinerea lor prin club. La ce folosesc cele cîteva conferinţe tehnice organizate duminica la cinematograful clubului hunedorean şi in care se vorbeşte despre „Valorificarea subproduselor rezultate la gudroane", cînd la ele participă, in majoritatea lor, oameni străini de viaţa uzinei, neinteresaţi direct în această problemă, care vin la club numai pentru a viziona filmul care urmează conferinţei ? Iată de ce activitatea acestui club este încă formală, săracă, lipsită de conţinut şi fără efecte practice. De lipsă de iniţiativă şi operativitate corespunzătoare dau dovadă şi alte cluburi, cum ar fi cele din Gurabarza, Simeria etc. Creşterea producţiei şi productivităţii muncii in toate ramurile economiei naţionale, de care depinde ridicarea corespunzătoare a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, este principala sarcină şi acest lucru nu poate fi scăpat din preocupările şi atenţia cluburilor muncitoreşti. De aceea, conducerile cluburilor trebuie să dea dovadă de multă iniţiativă, pricepere şi discernămînt în alegerea şi pregătirea programelor, să înţeleagă că munca cu oamenii este de mare importanţă, că ea trebuie făcută cu răbdare, pricepere şi multă pasiune. IN VIRFUL PENIŢEI @ Cindva la complexul de şantiere al Hidrocentralei „V. I. Lenin“ din Iicaz a existat o fanfară formată din muncitori de pe şantiere. Muncitorii îndrăgiseră aşa de mult această fanfară, incit atunci cînd aveau repetiţii ori spectacole veneau pe jos kilometri întregi pînă la clubul central. Cuiva — nu se ştie cui anume — i-a venit insă ideea să desfiinţeze această fanfară şi comitetul sindical al complexului nu s-a opus citaşi de puţin. Acum, instrumentele aduse tocmai din Cehoslovacia zac undeva într-o magazie, nefolosite. N-ar fi oare timpul ca tov. Ştefan, responsabilul comisiei culturale, să valorifice aceste instrumente, adică să reînfiinţeze fanfara ? Credem că da. (,Steagul Roşu” — Bacău) MUNKA („Steaua Roşie" — „Vörös Zászló" — Tg. Mureş) . „foile tineretului“, Casa de cultură a sindicatelor, în colaborare cu Comitetul oră- $şenesc U.T.M., organizează dej mai multă vreme în fiecare joi | ' conferinţe interesante, plăcute şi | pline de învăţăminte. Tineretul | uzinelor din oraş — băieţi şi fete, | romîni şi maghiari — frecventea- ? ; ză cu plăcere aceste „foi ale ti- • - neretului“, ascultînd conferinţele f 1 ce se tin în cadrul acestora. Încă de la începutul anului Casa de cultură a sindicatelor a f 1 iniţiat un Ciclu de conferinţe des- ? Ipre muzica populară. In cadrul a- i acestuia, tînărul compozitor Zol ftán Aladár a vorbit despre asemă- j nările existente între cîntecele I populare româneşti şi maghiare şi a arătat în ce măsură munca po- porului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare şi prietenia acesto- ; ra influenţează cultura lor şi im- i plicit cîntecele lor populare. Și toate acestea le-a dovedit nu nu- ; mai prin cuvinte, dar și prin cîn- tecele executate de orchestra An- j samblului secuiesc de stat. De asemenea, în cadrul acestor : ale tineretului" procurorul : " Puskás Vilmos a tinut un ciclu • de conferinţe tineretului pe pro- • . bleme juridice. Deosebit de inte- » I resantă şi educativă a fost confe- : ! rinţa : „Regulile de convieţuire socială". Numeroşi tineri ’au au-j diat conferinţa „Vorbirea corec- : I ta, ca mii loc de contact social“,: i precum şi alte conferinţe orga- : j nizate pentru tineret în cadrul ? I Casei de cultură. Tocmai de a- : I ceea credem că nu vom exagera : f dacă afirmăm că „foile tineretu- ! I lui“ organizate de Casa de cul-^ î tură a sindicatelor și Comitetul î orășenesc U.T.M. contribuie cu \ ', adevărat la educarea tineretului' muncitor din întreprinderile şi , instituţiile oraşului nostru. („Viaţa Nouă" — Galaţi) La televizor Avînd treburi prin raionul Filimon Sîrbu, am poposit zilele trecute şi la staţiunea experimentală zootehnică de la Ruşeţu. După orele de muncă, la clubul staţiunii există o mare animaţie. Pentru moment şahul, ping-pongul şi alte forme de destindere au fost parcă date uitării. Televizorul prezintă acum mare atracţie şi curiozitate. De la emisiunile de televiziune nu lipsesc nici musafirii. Colectiviştii din comuna Ruşeţu sunt tot timpul musafirii staţiunii. Sala de festivităţi, ce-i drept, nu prea mare, avînd 120 locuri, devine neîncăpătoare. („Dobrogea Noua’ — Constanţa) Propaganda prin conferinţe Unul din obiectivele activităţii cultural-educative din cadrul clubului nostru este şi propaganda prin conferinţe politice, tehnice, ştiinţifice şi de educaţie patriotică Pentru ridicarea nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor au fost organizate conferinţe adecvate locului de producţie : „Conducerea focului de cuptoare“* „Condiţiile calitative ale pastei pentru ciment de bună calitate“ „Reparaţiile planificate şi de bună calitate — succesul realizării sarcinilor de plan“, „Cum trebuie să muncim la locul de producţie” etc. Pentru educarea patriotică a muncitorilor din fabrică s-au organizat in cursul anului 1958 conferinţe cu teme ca ,,Dragostea faţă de patrie“ şi altele. De asemenea pentru propagarea cunoştinţelor ştiinţifice au mai fost ţinute conferinţele „Ştiinţa şi religia“, „Despre apariţia vieţii pe pămint”, „Exploziile nucleare, pericol pentru organism“, „Soarele şi sistemul solar”, „Forma şi alcătuirea materială a pămîntului“, „Importanţa lansării celui de al lll-lea satelit artificial al pămîntului, lansat de prima ţară socialistă din lume „ Uniunea Sovietică“ ş.a. Tot în cadrul clubului au fost ţinute o serie de conferinţe pentru combaterea misticismului : „Somnul şi visele“, „Ce sunt vrăjitoriile”, „Ce sunt tunetele şi talgerele” etc. Aceste manifestări s-au bucurat de o largă popularizare, muncitorii din fabrica noastră înţelegând că cea mai înaltă ştiinţă din lume este ştiinţa sovietică. Conferinţele au fost redactate de grupul de conferenţiari din fabrica noastră. O dată pe lună organizăm conferinţe pentru Îmbogăţirea cunoştinţelor politice pe teme ale situaţiei interne şi internaţionale. Printre aceste conferinţe amintim pe cele cu titlurile: „U.R.S.S. luptătoare activă pentru pace“, „Partizanii păcii, forţă de neînvins”. Roadele propagandei prin conferinţe se oglindesc în rezultatele bune pe care le obţine în producţie colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din fabrica noastră. Traducînd în viaţă Directivele celui de al 11-lea Congres al P.M.R. privind creşterea producţiei, productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, cimentiştii noştri au obţinut în urma acestor rezultate menţiunea Ministerului Construcţiilor, Materialelor de Construcţii şi Industria Lemnului şi a Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din construcţii, materiale de construcţii şi industria lemnului, menţiune de fabrică fruntaşă pe ramură. Mulţi dintre muncitori şi tehnicieni au fost decoraţi. În scopul ridicării nivelului cunoştiinţelor tehnico-ştiinţifice al muncitorilor din fabrica noastră, pentru obţinerea rezultatelor bune în îndeplinirea şi depăşirea planului de stat la toţi indicii, vom căuta să ne organizăm cit mai bine munca de educare a oamenilor muncii. O legătură mai strînsă va trebui să ţinem cu S.R.S.C. pentru buna organizare a conferinţelor ştiinţifice. Asigurîndu-ne de asemenea sprijinul cabinetului tehnic şi al cercului A.S.I T. vom intensifica şi mai mult munca de popularizare a fruntaşilor în producţie, a inovatorilor şi raţionalizatorilor din fabrica noastră. N. NOVAC directorul clubului fabricii „Cimentul Păcii".. Medgidia („Pentru Socialism“ — Baia Mare) Cum se întocmeşte planul de muncă încăperile primitoare şi bine întreţinute ale clubului muncitoresc „I. C. Frimu“ sunt destinate să găzduiască activităţile politice de masă şi culturale de masă ale muncitorilor din şapte întreprinderi şi instituţii din oraşul Satu Mare. Vin aici să-şi petreacă timpul liber muncitorii de la întreprinderile „1 Septembrie“, Uzina electrică, „Tudor Vladimirescu“, întreprinderea mixtă orăşenească, „Intexar“, „Solidaritatea“, alături de salariaţii sfatului popular orăşenesc. Ei găsesc la club diverse posibilităţi de a-şi ridica cunoştinţele politice, tehnico-economice şi de cultură generală, pe lingă diferite jocuri distractive. Se întîlnesc aici tineri şi bătrîni, muncitori şi intelectuali, romîni şi maghiari. Poate oare clubul muncitoresc „I. C. Frimu“ să-şi organizeze în aşa fel activitatea incit să capteze atenţia tuturor ? Să urmărim puţin felul cum deserveşte clubul cele şapte întreprinderi şi instituţii sătmărene. Clubul este condus de art colectiv format din reprezentanţii tuturor întreprinderilor deservite de el. Aceştia se ocupă voluntar de activitatea clubului, iar ca angajaţipermanenţi ai clubului există un director şi o bibliotecară. La începutul fiecărei luni, reprezentanţii întreprinderilor propunacţiunile pe care vor să le iniţieze cu salariaţii din unităţile respective. In şedinţe comune de lucru ale comitetului de conducere, aceste acţiuni sunt dezbătute pe larg. Se stabilesc aici acţiunile comune la care participă angajaţii tuturor întreprinderilor care sunt deservite de club şi acţiunile speciale, specifice fiecărei întreprinderi în parte. In felul acesta conducerea clubului a găsit un bun mijloc de a deservi colectivele tuturor celor şapte întreprinderi, punîndu-şi ca sarcină de prim ordin să slujească prin activitatea lui producţia. In planul de muncă al clubului s-au inclus şi chiar s-au pornit acţiuni inspirate din consfătuirile de producţie, întîlniri cu fruntaşi etc. Printr-o strînsă legătură cu subfiliala S.R.S.C. şi cercurile A.S.I.T., conducerea clubului şi-a asigurat din vreme unele conferinţe interesante ca de exemplu : „Cum am reuşit să valorificăm rezervele interne ale întreprinderii noastre“, „Despre Kozrasciot“, „Desfăşurarea ritmică a procesului de producţie“ etc. La aceste conferinţe au participat angajaţii tuturor întreprinderilor şi instituţiilor deservite de club. La acţiunile specifice unei singure ramuri de producţie vor participa numai întreprinderile care lucrează în această ramură. In afara conferinţelor pe teme de producţie, la club se mai organizează conferinţe ca : „Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958“, „Lucrările Congresului al XXI-lea al P.C.U.S.". Tn planul clubului se prevăd con- „ ferinţe ştiinţifice şi de cultură gene- t rală, urmate de filme, reprezentaţii artistice etc. In ceea ce priveşte munca cu cartea, colectivul de conducere al clubului a stabilit să comaseze toate bibliotecile celor 7 întreprinderi într-o bibliotecă comună a clubului. Astfel îmbogăţită, biblioteca clubului poate să satisfacă mult mai bine gusturile şi cerinţele cititorilor. Biblioteca a clubului are sarcina de a înfiinţa în cadrul întreprinderilor biblioteci volante cărora să le schimbe lunar fondul de cărţi. In cadrul clubului se organizează diferite acţiuni pentru popularizarea unor anumite cărţi de interes general In ceea ce priveşte munca artistică, pe lîngă formaţiile cultural-artistice ale fiecărei întreprinderi care se pregătesc şi dau spectacole în incinta clubului, s-au organizat formaţii model pe club. A început recrutarea cadrelor pentru brigada artistică de agitaţie a clubului, care îşi va alcătui repertoriul cu date culese de către membrii ei din toate cele şapte intreru prinderi Mai rămîne de văzut cum se face popularizarea activităţii clubului. Acest lucru cade în atribuţia reprezentanţilor întreprinderilor, care pe lîngă faptul că au sarcina să se preocupe de cîte un resort al muncii culturale desfăşurate la club, trebuie să popularizeze activitatea clubului în întreprinderea lor. Nu peste mult timp se vor tipări programe ale clubului care vor fi difuzate în întreprinderi. „Drum Nou“ — Regiunea Stalin, Acţiuni atractive de răspîndire a cărţii De Ziua Internaţională a Femeii, muncitoarele fabricii „Vitrometan" au participat la un concurs-ghicitoare organizat în club pe tema: „Figuri de femei oglindite în literatura clasică şi contemporană“. Zeci de muncitoare din fabrică s-au pregătit intens şi au dat răspunsuri precise, bine documentate, dovedind o clară înţelegere despre unele personaje din lucrările literare. Astfel de acţiuni interesante şi instructive nu sunt izolate. Conform unui plan de muncă, întocmit sub conducerea comitetului de întreprindere, biblioteca organizează în fiecare săptămînă seri de basme cu copiii muncitorilor, cercuri de memorat şi recitat poezii, recenzii cu cititorii mai vîrstnici, iar cele 16 biblioteci volante din secţii şi ateliere se bucură de o largă participare, unele numărind chiar sute de cititori. De curînd biblioteca sindicală de la „Vitrometan" a organizat „Ziua celui mai activ cititor şi a bibliotecarului fruntaş“. Utemistul Willy Gross, muncitor în secţia hută şi responsabil al bibliotecii mobile din secţie, a fost evidenţiat pentru activitatea sa şi a împărtăşit experienţa muncii sale celorlalţi bibliotecari. Biblioteca a organizat un panou cu portretele cititorilor fruntaşi, care este deosebit de elocvent. Nu e de loc întîmplător că cei mai activi cititori ai bibliotecii (Butnaru Dumitru, Nagy Ioan, Gheorghe Magdaş, Elena Steiner, Maria Păcuroiu şi alţii) sînt fruntaşi în producţie, cîştigători ai întrecerii pe profesie. Pentru difuzarea cărţii politice, pentru ca ea să fîe pusă la îndemîna tuturor celor care studiază marxism-leninismul, sau care sînt preocupaţi de creşterea nivelului lor politic şi ideologic, bibliotecara ţine o permanentă legătură cu propagandiştii cercurilor de învăţămînt de partid şi U.T.M., pentru a pune la dispoziţia cursanţilor bibliografia necesară. Este demn de remarcat că bibliotecara Iuliana Saşi nu lasă nefolosită nici o formă de activitate care ar putea să contribuie la popularizarea cărţii, la ajutarea înţelegerii ei, la atragerea unui tot mai mare număr de cititori. Ea a organizat cu sprijinul unui larg colectiv de colaboratori numeroase cercuri de citit în ateliere (pictură, gravură, sortir fin, hută, ambalaj). Numeroase expoziţii tematice s-au bucurat de atenţie în rîndul muncitorilor. Ultimele două au fost consacrate temelor „Să cunoaştem scriitorii noştri contemporani", „Chipul femeii oglindit în literatură". Formele atractive, interesante, folosite în munca cu cartea la biblioteca clubului „Vitrometan“ din Mediaş constituie un exemplu, valoros şi util pentru celelalte cluburi şi colţuri roşii muncitoreşti. Ele pot folosi din plin această interesantă experienţă. P. NISTOR Miercuri 1 aprilie 1959 — nr. 8549 („Flamura Prahovei“ — Ploeşti) Conferinţe interesante legate de problemele producţiei Programul de activitate al clubului ,,Ştefan Gheorghiu* al uzinei mecanice Cîmpina prevede o serie de conferinţe pe teme tehnice ce se vor ţine în primul trimestru al anului în curs. In general, acest program se respectă şi colectivul de conducere al clubului se poate mîndri cu faptul că a înregistrat succese de seamă în propaganda tehnică prim conferinţe. Ceea ce merită a fi relevat nu este însă respectarea întocmai a programului de activitate al clubului, ci organizarea unor manifestări care, nefiind incluse iniţial în acest program, s-au impus prin actualitatea lor, prin faptul că răspundeau unor cerinţe imediate ivite în unele secţii ale uzinei. Astfel, cînd la secţia turnătorie se mărise procentul de rebuturi, conducerea clubului, împreună cu colectivul de conferenţiari, a analizat situaţia şi a hotărit organizarea unui ciclu de conferinţe. S-au elaborat şi s-au ţinut conferinţe ca : „Respectarea temperaturii,la turnare“, „Respectarea formelor şi răcirii fontei“ şi altele. Rezulta- tele n-au întîrziat să se arate şi în scurtă vreme rebuturile au scăzut în secţia turnătorie sub norma admisă. In acelaşi fel s-a procedat şi la secţia cazangerie, unde se constatase că la tăiereamaterialului cădeau bucăţi mari nefolosite; de asemenea, la secţia montaj, unde unii maiştri şi tehnicieni erau de părere că nu există condiţii pentru realizarea de economii. In această secţie s-a ţinut, printre altele, o conferinţă intitulată : „Economii se pot face şi la secţia montaj", tema fiind ilustrată cu numeroase exemple concrete. Asemenea conferinţe pe teme actuale din procesul de producţie al întreprinderii s-au ţinut şi la secţia sculărie şi tratamente termice, obţinându-se bune, rezultate. Experienţa clubului uzinei mecanice Cîmpina şi a colectivului său de conferenţiari arată limpede că acolo unde propaganda prin coferinţe se inspiră din problemele cele mai actuale ale producţiei şi ţine seama de sugestiile muncitorilor şi tehnicienilor, rezultatele sunt rodnice şi au o înmurire binefăcătoare asupra desfăşurării întregului proces de producţie. („Zori Noi“ — Suceava) Să organizăm cît mai plăcut şi cit mai instructiv timpul liber al muncitorilor şi membrilor de familie Cluburile muncitoreşti din regiunea Suceava au mari posibilităţi de a organiza timpul liber al muncitorilor şi al familiilor lor cît mai plăcut şi educativ. Aşa de pildă, cluburile „Bernath Andrei“ din oraşul Vatra Dornei, „1 Mai“ din oraşul Rădăuţi, clubul uzinelor textile „Moldova“ din Botoşani şi altele au posibilitatea să organizeze în condiţii optime universităţi populare şi lectorate pentru părinţi. De asemenea, la toate cluburile muncitoreşti din regiunea noastră se pot organiza diferite cercuri de cultură generală şi tehnice, seri tematice, seri de odihnă, seri distractive, montaje literar-muzicale, procese literare şi recenzii pe marginea unor lucrări literare şi filme, dferite întîlniri şi convorbiri cu muncitorii fruntaşi în producţie, inovatori, oameni de ştinţă, luptători comunişti ilegalişti, excursii, diferite competiţii etc. Acolo unde pe lîngă întreprinderi şi cluburi, de exemplu la Vatra Dornei, funcţionează şcoli profesionale, conducerile cluburilor au datoria de a-i antrena pe elevii meseriaşi de la aceste şcoli la activităţile clubului şi să organizeze în mod special cu aceştia, în timpul liber, diferite activităţi prin care să le dezvolte dragostea pentru mesera aleasă, dragostea faţă de muncă. De asemenea, cluburile muncitoreşti trebuie să organizeze temeinic şi cu pricepere timpul liber al copiilor muncitorilor. Cu aceştia se pot organiza ore de meditaţie, citirea diferitelor cărţi în colectiv, vizionarea de spectacole în colectiv, vizitarea de întreprinderi şi instituţii, organzarea de cercuri de aeromodelism, cercuri de mîini îndemînatice, micii naturalişti, de cultură generală etc. P. OBERSCHI