Munca, august 1959 (Anul 15, nr. 3652-3677)

1959-08-01 / nr. 3652

­ 3 Pagini de monografie : HUNEDOARA 1955. Alături de vechile cuptoare Martin, încep lucrările celei mai mari şi mai moderne oţelarii din iară şi ale oţelăriei electrice. Ritmul de construcţie este mai rapid decit in anii precedenţi. 4—VI—­1957 : Oţelăria electrică elaborează pri­mele şarje de oţel special pentru rulmenţi. 1—V—1958: Intră in funcţiune noua oţelarie Sie­mens Martin, cu cuptoare de mare capacitate. Pro­ducţia anuală numai a unui singur cuptor este egală cu cea a întregii oţelarii vecin data în anul 1944... Agregatele sunt luate în primire de cei mai pri­cepuţi oţelari: Aurel Stanciu şi Ştefan Tripşa, ca maiştri, foştii lor ucenici Iulian Ispas, Ion N­iculae, Mihai Tîrpescu, Ion Drăghici, ca prim-topitori, şefi de echipe... Hotarele combinatului trebuiau lărgite. Topogra­­fii au fost puşi in dilemă. Construcţiile ocupaseră intreg teritoriul prevăzut in planurile iniţiale. Solu­ţia a fost găsită. Excavatoarele au schimbat cursul apei. I-au săpat albie nouă. Mlaştinele din lunca Cernei au secat. S-au mirat sătenii din Pestiş. Nici prin gînd nu le trecea că în satul lor, mai ales intre smircurile apei, să se ridice o construcţie mai mare decit vechea uzină a Hunedoarei. Acum sînt mîndri. Satul lor a devenit un nou CARTIER al oraşului siderurgiştilor. Anul trecut, in noiembrie, pestişenii, cu mic cu mare, au luat parte la inaugurarea laminorului Bluming, incă o uriaşă construcţie a celui de-al doilea cincinal. Mulţi dintre ei au devenit laminatori- şi vezi la posturile de comandă alături de Vasile Zăvălaş, Ion Ploară, Zoltán Antal şi Ion Munteanu, specia­lizaţi în Uniunea Sovietică, manevrînd manetele ce pun automat în mişcare utilajele grele con­struite de metalurgiştii din Leningrad, Moscova,­­întreaga producţie a noii oţelării Martin este tre­cută prin casa blumingului .Deocamdată e transfor­mată în blumuri (bare groase de oţel). Dar e aproape ziua cînd fratele lui mai mic, laminorul de 660 u. m., ale cărui probe generale au început, îi va veni un ajutor. Blumurile vor aluneca atunci pe roie pînă la capătul celălalt al laminorului, transformîndu-se, în drumul lor de aproape un kilo­metru, în şine de cale ferată, oţel colţar şi alte PrŞi­ b­ăcăştenii au devenit ORĂŞENI. Construirea uzinelor chiote de prelucrarea subproduselor coc-Pagini de monografie : HUNEDOARA 9 sulul metalurgic a atras pe cei mai tineri spre noile meserii apărute în Hunedoara. Distileriile, rezervoa­rele, retortele ridicate in Valea Răcăştiei au înfăţi­şarea unei rafinării chimice­ De aici se umplu zilnic cisterne cu benzen şi gudron, se încarcă va­goane cu sulfat de amoniu, calupuri de sulf, naf­talină... Toate acestea sînt extrase din cărbunele cocsificabil al Văii Jiului. Chimiştii urmăresc ca în scurt timp, prin punerea in funcţiune a distileriei de gudroane şi a altor instalaţii, să ieftinească de citeva ori costul unei tone de cocs pentru furnale... •­­ Pe străzile şi bulevardele Hunedoarei autocis­ternele udă asfaltul. Autobuzele circulă pe traseu : Piaţa Libertăţii, Stadion, Oraşul Nou, Gară, Bluming... Începe incă o zi de muncă. In vreme ce talgerul soarelui prinde să se înteieze din geana orizontului, evantaiul razelor radiate de metalul incandescent, se stringe, dispărînd în pintecele cuptoarelor. Pe podurile Cernei, hotare intre oraş şi uzină, trec într-un neîntrerupt şuvoi siderurgişti, construc­tori, chimişti... In curtea combinatului, grădinarii stropesc rondurile cu flori. Plopii canadieni, drepţi ca nişte luminări, îşi susură frunzele. Panouri uri­aşe, cu­ peretele unei case, vorbesc despre între­cerea siderurgiştilor de aici cu cei de la Reşiţa. Peste angajamentele luate la începutul anului, ca răspuns la ultimele măsuri luate de partid pentru îmbunătăţirea traiului oamenilor muncii, s-au în­scris altele noi. Totalul produselor siderurgice ce vor fi realizate de hunedoreni peste plan în anul acesta se ridică la aproape 200­ 000 tone. Pe aleele asfaltate faci cunoştinţă cu cei mai buni oţetari, jurnalişti, laminatori, cocsari. Din ra­mele tablourilor, chipurile lor optimiste, desenate cu pricepere de artiştii amatori, parcă iţi dau bi­neţe. In faţa pavilionului tehnic, graficul general ilustrează prin cifrele lui hărnicia nu numai a acestor fruntaşi, ci a tuturor siderurgiştilor. Dina­mica întrecerii în cinstea măreţei sărbători naţio­nale a eliberării patriei de sub jugul fascist e în continuă creştere. In şase luni şi jumătate 109.000 tone diferite produse siderurgice peste prevederi. Astăzi, la cifrele acestea se vor adăuga altele. Schimbul de zi a venit cu forţă împrospătată. Oamenii se îndreaptă în diferite direcţii : spre furnale, spre aglomera­tor, spre oţelării... Zeci de 10 Pagini de monografie : HUNEDOARA locomotive manevrează vagoane în păienjenișul li­niilor ferate Transportă minereu, lingouri înroşite, duc fontă lichidă in oale pintecoase... Din bateriile de cocs se descarcă șarje, mormane de jaratic. Prin virful turnului de stingere se învălătucesc spre seninul cerului caiere de aburi. Pe podurile cu schip ale furnalelor automatizate, vagonete speciale urca şi descarcă minereul şi cocsul in gurile nesă­ţioase ale coloşilor de oţel. La posturile de comandă, foştii ghiftari Victor Pali, Ştefan Cazan, Nicolae Costea şi Petru Pleşca conduc cu multă pricepere instalaţiile moderne ale furnalelor. Atenţia le e încordată asupra seism­o­­grafelor ce indica mersul agregatelor. In uriaşele oale de turnare ele îşi varsă lava fierbinte. Zeci de tone. Colectivul secţiei furnale automatizate e fruntaş în întrecerea pentru indici înalţi de utili­­zare­ şi reducerea preţului de cost. De la Începutul anului a dat pină acum în plus peste 12.000 tone fonta. La preţul de cost au o economie de 51 de lei la tonă... In hala oţelăriei S.M.T., macaralele cară po­veri grele. Lingouri de oţel fierbinte. Din cuptorul 3 se descarcă o nouă şarjă. Topitorii lui Constantin Mogonea ţin cu tot dinadinsul să le-o ia înainte oţelarilor fruntaşi de la Cuptorul nr. 1. Le mai lipsesc doar 2 kg. de oţel pe metru pătrat ,supra­faţă vatră cuptor ca sa depăşească media indicilor de 5,62, realizată de echipele prim-topitorilor Si­­mion Mihăila, Mihai Dumitru şi Gheorghe Andruţ. Topitorii lui Traian Birlea şi ai celorlalte echori de la 4 candidează şi ei pentru locul întii. Dife­renţa nu e mare. De ordinul kilogramelor. E ca şi realizată. Bătălia mare se poartă pentru oţel de ca­litate şi ieftin. Nu degeaba ei susţin că ştiinţa unui topitor este strîns legată de aceste două cerinţe. Socotind după rezultatele întrecerii de pină acum, colectivul secţiei stăpîneşte această ştiinţă, deoa­rece a ieftinit tona de oţel cu 10,30 lei, iar rebuturile le-a coborît cu mult sub limita admisă. Fapte ce grăiesc de la sine Şi dacă grafi­cul cu realizările cumulate la zi arată un plus de 25.357 tone oţel Martin şi electric, 15.500 tone sunt date de secţia lor... Pretutindeni, in toate sectoarele combinatului, la cocserie, aglomerator, bluming, laminor, întrecerea e pasionantă, plină de ardoare. Prin ea au crescut şi cresc oameni cu o conştiinţă nouă, socialistă. Pagini de monografie : HUNEDOARA 11 hotărîţi să dea viaţă chemării partidului adresată tuturor siderurgiştilor ţării de a realiza in anul acesta 1,3 milioane tone metal. Aceşti oameni noi ii înfil­leşti pe platformele oţelăriilor, ale furna­lelor, în laboratoare, pe maşinile de şarjat, la pos­turile de comandă automate ale agregatelor. Le admiri iscusinţa şi parcă nu-ţi vine sa crezi că mulţi dintre ei erau pină mai ieri slugi pe moşiile ciocoilor, batjocoriţi şi dispreţuiţi de patroni, că erau categorisiţi „indigeni" în contractele dintre Krupp şi U.F.H. Ştefan Cazan, Ion Haulică, Ion­ Zlătior, Constantin Sireteanu, cei care odinioară împingeau vagoneţii la gura cuptoarelor, sînt acum maiştri într-un proces de producţie automatizat. Conduc instalaţii moderne. Strungarul Victor Mun­teanu, laborantul Cornel Gheorghe, lăcătuşul Cri­­şan Manea, muncitorii Eremia Mitică, Emeric Dra­gan şi Niculae Gheorghian au devenit buni ingineri. Aurel Stanciu şi Ştefan Tripşa, din topitori au ajuns maiştri pricepuţi, conducători ai procesului de producţie de la moderna oţelărie ce abia a împli­nit un an. Traian Birlea, fiu de moţ, care altă­dată colinda ţara, bătind din poartă în poartă cu doniţe şi ciubere, este un vestit oţelar, şef­ de echipă... Oamenii noi, ai Hunedoarei noi, plămădesc meta­lul dătător de viaţă şi bunăstare. Din hărnicia şi puterea lor, descătuşată de partid, înfloresc şi jos dese tot mai mult trandafirii şi livezile socialis­mului. In după-amieze, seara tîrziu, siderurgiştii şi constructorii hunedoreni îşi petrec orele de odih­nă instructiv, plăcut. Ii întilneşti la teatru, cine­ma, la cluburi, pe terasa restaurantului „Corvinul“, pe aleele răscolite de aerul răcoritor al codrului sau pe gazonul stadionului sportiv. Nu rareori îl vezi pe jurnalistul Ion Păpuşoi, sau familiile oţela­­rilor Avram Opriş şi Traian Birlea, a maistrului laminator Iosif Trifu, in foaierul teatrului nou, făcînd critică dramatică­ De la repetiţiile formaţiilor de artişti amatori ale combinatului nu lipsesc niciodată jurnalistul Constantin Macovei şi soţia sa Tinea, mecanic la cocserie, maistrul jur­­nalist Victor Pali, meşterul timplar Francisc Lerk, cu violoncelul său, sau turnătorul Nuşa Balint, saxofonist în orchestra semi-simfonică. In amurgul serii, foştii brigadieri ce frămin­­tau odinioară noroaiele uliţelor Hunedoarei şi le-★ ★ MUNKA Pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru muncitor (Urmare din pag l.a)­tatea crederii acumulărilor socialiste în vederea accelerării dezvoltării in­dustriei şi agriculturii, întrecerea so­cialistă pentru obţinerea de economii peste plan a luat o mare amploare. Ca răspuns la chemarea colectivelor ce­lor 8 întreprinderi din Capitală, mun­citorii, tehnicienii, innginerii şi func­ţionarii din aproape 1200 întreprin­deri din ţara s-au angajat incă in pri­mele luni ale anului, ca prin reduce­rea consumului de materii prime, com­bustibil şi energic, să dea însem­nate economii peste plan. In cadrul lucrărilor plenarei C.C.S. vorbitorii au arătat că, din dezbaterile ce au avut loc pîna acum în între­prinderi a reieşit că studierea atentă a rezervelor care mai există în producţie şi valorificarea lor constituie o ga­ranţie sigură că angajamentele de a da patriei acumulări peste plan pot fi mult depăşite. PARTICIPANŢII LA PLENARA C.C.S. AU ARATAT CA REALIZA­REA SI DEPĂŞIREA ACESTOR AN­GAJAMENTE TREBUIE SA CONSTI­TUIE OBIECTIVUL CENTRAL AL ÎNTRECERII SOCIALISTE IN ACEST AN. In întrecerea pentru realizarea a cît mai multe economii, masele de oameni ai muncii au venit cu nenumărate ini­ţiative şi metode menite să ducă la reducerea preţului de cost. O largă râspîndire a capătat practica conturi­lor personale de economii. Muncitorii, inginerii, tehnicienii se angajează ca zilnic sau pe anumite perioade — luni, an — să realizeze un anumit volum de economii. In întrecerea socialistă pentru cît mai multe economii, bătălia trebuie dată în special în direcţia reducerii consumurilor specifice de materii pri­me — metal, lemn, bumbac, lină, piei —­ combustibil, energie electrică şi altele. In întreprinderile noastre se aplică numeroase iniţiative şi metode impor­tante care duc la reducerea consumu­rilor specifice, in toate întreprinderile industriei constructoare de maşini din regiunea Stalin — de exemplu — eco­nomisirea de metal a devenit o ches­tiune care preocupă pe fiecare om al muncii. La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann" activează comisii speciale care studiază și fac propuneri de re­ducere a consumurilor de metal pe principalele elemente: reducerea pro­centului de rebut in toate fazele de desfăşurare a procesului tehnologic, reducerea greutăţii pieselor, a adao­sului de prelucrare, a consumului de lam­inate, extinderea turnării de pre­cizie, reducerea consumului de scule etc. Ca rezultat, numai în primele 5 luni ale anului 1959 s-a redus greuta­tea tractorului cu 251 kg. Prin extin­derea iniţiativei colectivului uzinelor de tractoare în toate întreprinderile constructoare de maşini s-a realizat în primul semestru al acestui an o eco­nomie de metal de peste 8.000 tone pe întreaga regiune. Mari rezerve în ce priveşte redu­cerea consumurilor specifice sunt şi în industria bunurilor de consum. Apli­­cînd iniţiativa muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor de la uzinele „Ja­­ncs Herbak" din Cluj : „Să realizăm cît mai multe produse cu cele mai mici consumuri specifice şi de cea mai bună calitate pe ţară­, muncitorii din întreaga industrie de pielărie au economisit în primele 3 luni ale anului 1959 o cantitate de 29.936 kg talpă, 12.813 m. p. piele şi 36.881 kg piei crude Experienţa practică a colectivelor întreprinderilor fruntaşe arată că un rol mobilizator în economisirea de ma­terii prime, materiale, combustibil şi energie electrică îl are elaborarea pe baze ştiinţifice a normativelor de consum UN OBIECTIV IMPORTANT AL ÎNTRECERII SOCIALISTE ESTE INTRODUCEREA IN PRODUCŢIE A CELOR MAI NOI CUCERIRI ALE TEHNICII, CALE PRINCIPALA A CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII. In numeroase întreprinderi organele sindicale au căpătat o expe­rienţă valoroasă în sprijinirea munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor în perfecţionarea proceselor tehnologice şi introducerea metodelor avansate. La uzinele de maşini agricole „Semă­nătoarea“ din Bucureşti, comitetul sindical şi conducerea întreprinderii, sub îndrumarea comitetului de partid, au iniţiat o largă acţiune de antrenare a muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor la îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie, la organizarea mai bună a procesului de producţie. S-au format colective de muncitori fruntaşi, ingi­neri şi tehnicieni pe fiecare secţie şi linie de fabricaţie, care împreună cu specialiştii din cadrul institutelor de cercetări şi proiectări şi din învăţă­­mîntul superior au studiat fiecare pro­ces tehnologic şi au făcut propuneri de îmbunătăţire la peste 150 de ope­raţii de introducere a unor procedee tehnologice. Această acţiune a avut ca rezultat o creştere însemnată a pro­ductivităţii muncii în primul semestru, fabricarea peste plan a unui număr de 80 combine C. 1 şi o economie la preţul de cost de 691.000 lei. Pentru ridicarea continuă a nivelu­lui tehnic în toate ramurile economiei naţionale, expunerea tovarăşului Gheor­ghe Apostol cît şi participanţii la dis­cuţii au arătat că ESTE NECESAR SA SE DEA TOATA ATENŢIA DEZ­VOLTĂRII LARGI A MIŞCĂRII INO­VATORILOR ŞI RAŢIONALIZATO­­RILOR. Numărul inovatorilor şi raţionali­za­tori­lor, al propunerilor făcute de ei şi economiile realizate au crescut an de an. In 1958 au fost 49.230 inovaţii faţă de 44.859 în 1957, iar propunerile înregistrate s-au ridicat la peste 65.000 faţă de 59 600 Prin aplicarea în pro­ducţie a inovaţiilor şi raţionalizări­lor acceptate s-au obţinut progrese însemnate în dezvoltarea tehnicii, în îmbunătăţirea substanţială a condi­ţiilor de muncă şi s-au realizat eco­nomii care numai în 1958 au însumat 441 milioane lei. Dezvoltarea mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor, creşterea numărului de inovaţii demonstrează pe deplin înaltul patriotism al maselor largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni care îşi dăruiesc tot spiritul inventiv, toată iniţiativa lor creatoare nobilei cauze a construirii socialismului în patria noastră. Succesele obţinute în domeniul ino­vaţiilor puteau fi şi mai însemnate dacă toate organele sindicale şi ad­ministrative ar fi avut o preocupare permanentă, plină de atenţie faţă de inovatori, dacă s-ar fi îngrijit îndea­proape de felul cum sunt sprijiniţi ino­vatorii în realizarea proiectelor şi a prototipurilor de inovaţii, cum sunt aplicate şi generalizate inovaţiile a căror eficienţă economică a fost do­vedită. Merită să fie studiată şi extinsă ex­perienţa de la Combinatul Siderurgic Hunedoara, unde din iniţiativa comi­tetului de întreprindere a luat fiinţă un cerc al inovatorilor şi raţionaliza­­torilor care organizează ajutorul reci­proc între inovatori, asigură asistenţa tehnică din partea aparatului ingine­resc, desenele sau proiectele de ino­vaţii şi raţionalizări şi aplicarea lor în practică. Ca urmare a sprijinului acordat de cercul inovatorilor şi raţio­­nalizatorilor, numai în primele cinci luni ale anului 1959 au fost înregis­trate 207 propuneri de inovaţii care, aplicate, vor aduce economii antecal­­culate de 4.800.000 Iei, adică de 2,3 ori mai mult decit în întregul an 1958. DE MARE ÎNSEMNĂTATE PEN­TRU CREŞTEREA PRODUCTIVITĂ­ŢII MUNCII ŞI REDUCEREA PRE­ŢULUI DE COST ESTE INTENSI­FICAREA ÎNTRECERII SOCIALISTE PENTRU FOLOSIREA DIN PLIN A CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE A MAŞINILOR Şl INSTALAŢIILOR IN TOATE RAMURILE ECONOMIEI NAŢIONALE. In uzinele textile, organele sindica­le, sub îndrumarea organelor de par­tid, au întreprins acţiuni importante menite să ducă la creşterea randa­mentelor ca : mărirea turaţiilor la răz­boaie şi ringuri, introducerea unor dis­pozitive şi perfecţionări tehnice la maşini şi utilaje, ridicarea calificării muncitorilor. In primul semestru ax., pe această bază s-a putut obţine o producţie suplimentară de 2.000.000 m.p. ţesături. De mare însemnătate pentru folosi­rea deplină a capacităţilor de produc­ţie a maşinilor şi instalaţiilor, este experienţa acumulată de colectivele Combinatului Siderurgic Hunedoara şi Combinatului Metalurgic Reşiţa Colectivele din aceste două întreprin­deri s-au informat zilnic in mod re­ciproc asupra rezultatelor obţinute în producţie, au adus în mod operativ la cunoştinţa muncitorilor stadiul de des­făşurare a întrecerii, iar reprezentanţii ambelor combinate s-au întîlnit pe­riodic pentru a face împreună analiza întrecerii socialiste şi schimburi de experienţă. Numai în primul semestru al anului curent oţelarii de la Reşiţa, ridicind indicele de utilizare a cup­toarelor Martin de la 3,32 tone cit a fost in 1958 pe m.p./zi calendaristică la 5,62, au dat peste plan 16.000 tone oţel. Cei de la Hunedoara au dat peste plan 21 678 tone oţel. Aceste succese reprezintă chezăşia sigură a faptului că sarcina trasată de a se obţine în 1959 — 1.300.000 tone oţel, adică cu 38% mai mult decît în 1958, va fi realizată şi depăşită. Participanţii la plenară au vorbit şi despre experienţa altor colective de întreprinderi, care pentru folosirea cît mai deplină a capacităţilor de pro­ducţie au introdus metode avansate ca tăierea rapidă şi intensivă a meta­lelor, forajul rapid, turnarea de pre­cizie şi altele, care merită să fie ex­tinse şi generalizate. In ultimii ani industria noastră a făcut progrese însemnate în îmbună­tăţirea calităţii produselor. Pentru dezvoltarea acestor succese e necesar să fie mai larg folosite metodele care şi-au dovedit eficacitatea, cum sunt: consfătuirile între întreprinderile pro­ducătoare şi cele consumatoare sau ale comerţului, consfătuiri cu consu­matorii, expoziţii cu vinzare şi altele. Plenara C.C.S. a acordat o mare atenţie intensificării întrecerii socia­liste pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost în agricultură şi a cerut organelor sindicale din G.A.S. şi S.M.T. să mo­bilizeze masa largă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, să folosea­scă la maximum condiţiile materiale create, în vederea obţinerii unor re­­colte mari pe hectar la producţia de grîu, porumb şi la celelalte produse agricole. Merită să fie larg cunoscute şi fo­losite de către toţi oamenii muncii din agricultură metodele folosite de către fruntașii recoltelor bogate, a crescătorilor de animale pentru ca re­zervele mari ce există în agricultură să fie pe deplin valorificate. La G.A.S. ,,Partizanil“-București, de pildă, organizarea mecanizato­rilor în brigăzi complexe pe princi­piul : „Un om, un tractor la 100 hec­tare", a condus în anul 1958 la efec­tuarea lucrărilor de însămînţare a po­rumbului in numai 5 zile, a recoltării griului în 8 zile, timp record faţă de anii precedenţi. Brigăzile complexe au­ obţinut în medie cîte 2.165 kg la ha.­ faţă de 2.012 kg la ha, realizate de ceilalţi mecanizatori, tona de grîu obţinută de aceste brigăzi a costat cu 60 de lei mai puţin, comparativ cu costul tonei de grîu produs de meca­nizatorii necuprinşi în brigăzile spe­ciale. Aceasta dovedeşte că organiza­rea muncii în brigăzile complexe asi­­gură o productivitate mai mare, un preţ de cost mai scăzut pe tona de produs. De mare importanţă este extin­derea iniţiativei mecanizatorilor de la S.M.T. Cobadin, care s-au an­gajat sa lucreze fiecare al cincilea cantru cu carburanţi economisiţi. A­­ceastă iniţiativă mobilizează pe me­­canizatori în folosirea raţională a carburanţilor, creează condiţiile nece­sare pentru ca ei să lupte împotriva risipei şi a utilizării neproductive a tractoarelor şi are o influenţă directă asupra reducerii preţului de cost. IN DEZBATERILE PLENAREI C.C.S. UN LOC IMPORTANT L-AU OCUPAT MASURILE CARE TRE­BUIE LUATE PENTRU LĂRGIREA CONTINUA A ÎNTRECERII SOCIA­LISTE, PENTRU A CUPRINDE MA­SE ŞI MAI LARGI IN VEDEREA ÎNTĂRIRII ŞI DEZVOLTĂRII ECO­NOMIEI NAŢIONALE. In ultimii ani organele sindicale din multe întreprinderi au folosit in în­trecere forme variate de ajutorare a muncitorilor rămaşi in urmă pentru a se ridica la realizările medii ale frun­taşilor, ca : schimburi de experienţă, antrenarea maiştrilor şi inginerilor pentru a da asistenţă tehnică la locul de muncă, organizarea demonstraţii­lor practice, a conferinţelor tehnice, etc. Recent, activul sindical din secţia mecanică a uzinelor „Tudor Vladimi­­rescu“­ a iniţiat o acţiune menită să ducă la ridicarea tuturor celor ră­maşi în urmă la nivelul realizărilor medii ale fruntaşilor. Cei 50 activişti sindicali din secţie — care în marea lor majoritate sunt muncitori cu ca­lificare înaltă şi cu experienţă boga­tă în producţie — s-au angajat să dezvolte acţiuni de întrajutorare de către fruntaşi a celor rămaşi în urm­ă, să iniţieze transmiterea organizată a experienţei înaintate la locul de mun­că, să antreneze cadrele tehnice, în special pe maiştri, în îmbunătăţirea asistenţei tehnice, în aşa fel ca pînă la 23 August nici un muncitor din secţie să nu lucreze sub normă, iar pină la 1 decembrie, toţi muncitorii din secţie să se ridice la nivelul rea­lizărilor medii ale fruntaşilor din pro­fesia respectivă. Prin înfăptuirea obiec­tivelor propuse, colectivul acestei sec­ţii va putea obţine lunar peste plan piesele necesare pentru 19 autobuze sau 28 autobasculante. In întrecerea socialistă, deosebit de important este ca muncitorii, tehni­cienii şi inginerii să-şi ia angajamen­te cît mai reale şi mai apropiate de capacităţile şi posibilităţile concrete ale locurilor de muncă. O mare atenţie trebuie acordată cre­ării condiţiilor necesare care să asi­gure îndeplinirea zi de zi a angaja­mentelor luate de participanţii la în­trecere. Sunt create toate condiţiile pentru ca întrecerea socialistă să capete un şi mai mare avînt, stimulând în felul acesta într-o măsură şi mai însemna­tă inepuizabila energie creatoare a celor ce muncesc. Plenara C.C.S., în numele celor 2.500.000 membri de sindicat, s-a an­gajat in faţa partidului să muncească neobosit în vederea mobilizării active a oamenilor muncii pentru înfăptuirea Hotăririi plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. Înfăptuind cu fermitate şi însufleţi­re politica leninistă a P.M.R., orga­nele sindicale vor mobiliza şi mai activ masele de oameni ai muncii în întrecerea socialistă pentru mai buna organizare şi conducere a producţiei în vederea creşterii productivităţii muncii, îmbunătăţirii permanente a calităţii produselor, reducerii preţului de cost, realizării de cât mai multe e­­conomii — cale sigură a creşterii ne­contenite a bunăstării poporului mun­citor. Plenara C.C.S. a asigurat C.C. al P.M.R., pe tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej că sindicatele, sprijin de nă­dejde al partidului, vor munci cu de­votament şi abnegaţie pentru tradu­cerea în viaţă a politicii partidului, de construire a socialismului în scum­pa noastră patrie. Republica Populară Romină. ★ In scopul grăbirii treierişului In scopul accelerării ritmului treie­­rişului, mecanizatorii din S.M.T. Be­­reşti, regiunea Galaţi, s-au străduit să folosească toate mijloacele. Astfel ei au recurs la soluţia de a cupla o combină şi o batoză la acelaşi trac­tor­ In acest fel se eliberează cel de-al doilea tractor pentru alte munţi , ca, de pildă, pentru arături de vară sau pentru acţionarea tocătoa­relor de furaje. Totodată, se foloseşte mai deplin capacitatea de lucru a tractoarelor, se reduce preţul de cost I al lucrării şi se fac economii însem­nate de braţe de muncă. Această iniţiativă, care a fost a­­plicată la început de tractoristul Mi­­hai Obreja şi de şeful brigăzii a IV-a de tractorişti, Costache Dumitru, a fost extinsă la un număr de 12 arii cum sînt cele care deservesc gospo­dăriile colective din Cavadineşti, Ră­­teşti şi Găneşti. Au devenit astfel liberi pentru alte munci 12 tractorişti şi tractoa­rele respective, ceea ce duce la creş­terea productivităţii muncii şi la re­ducerea preţului de cost. NEAGA MAXINEANU secretar al Consiliului sindical raional Bereşti -090- Se extinde iniţiativa mecanizatorilor de la S.M.T. Cobadin CONSTANŢA. (Coresp. ,,Munca“). De dimineaţă tractoristul Marin Petrov din S.M.T. Dăieni n-a coborît de pe tractor. Ară continuu şi e mulţumit că motorul îi merge „ca ceasul". Din cînd in cind, întoarce capul şi priveşte cu mindrie arătura pe care o face. A. pot cuprinde cu privirea exteriorul tractorului. La un moment dat, Marin Petrov opreşte maşina. Ochiul lui ager a des­coperit ceva: citeva picături de mo­torină ce se preling pe o conductă. „O garnitură slabă, îşi spune el să­­rind sprinten de pe tractor. Ei nu tre­buie lăsată aşa. Picătură cu picătură se adună. Şi în 3—4 zile pierd atîta motorină incit aş putea lucra încă un hectar de arătură normală". In citeva minute reparaţia e făcută. Tractorul îşi continuă apoi drumul... Asemenea lui Marin Petrov procedea­ză toţi mecanizatorii din S.M.T. Dă­­ieni. Fiindcă toţi, la îndemnul orga­nizaţiei de partid şi sindicate, au îm­brăţişat călduros iniţiativa pornită de mecanizatorii de la S.M.T. Cobadin de a face fiecare al 5-lea hantru cu carburanţi economisiţi. Pe această ca­le ei realizează mari econo­mii. Cea mai mare parte din cei 475.500 lei e­­conomisiţi pînă acum la S.M.T. Dă­­ieni provin din carburanţii economi­siţi de mecanizatori. Marin Petrov, de exemplu, care şi-a îndeplinit şi depă­şit planul campaniei de vară a econo­misit pină acum 2.009 kg. motorină. Tudor Vîjîială 2.174 kg motorină, iar Nicolae Dascălu 1.724 kg motorină. Desfăşurind întrecerea sub lozinca : „Fiecare al 5.1ea hantru — cu carbu­ranţi economisiţi, mecanizatorii sta­ţiunilor de maşini şi tractoare din re­­giunea Constanţa reduc continuu pre­ţul de cost al hectarului de arătură normată. „Loto Central“ La tragerea Loto central de vineri 31 iulie au fost extrase din urnă ur­mătoarele 9 numere : 80 30 16 3 8 53 66 5 62 Fondul general de premii este de 1.005.104 lei. Pag. 3-a Cu prilejul celei de a 32-a aniversări a Armatei Populare Chineze de Eliberare Vineri seara, ataşatul militar al R. P. Chineze la Bucureşti, locotenent colonel Mei Jun­ şi a oferit un cocktail cu prilejul celei de-a 32-a aniversări a Armatei Populare Chineze de Elibe­rare. Au luat parte tovarășii: general co­lonel Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Interne, general colonel Leontin Sălăjan, membru su­pleant al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., ministrul Forţelor Armate, Vasile Dumitrescu, adjunct al minis­­­trului Afacerilor Externe, generalii lo­cotenenţi Floca Arhip şi Ion Tutovea­­nu, adjuncţi ai ministrului Forţelor Armate, Dionisie Ionescu, şeful Cere­monialului de Stat, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Au participat şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi ataşaţi militari. Cu­ acest prilej a fost prezentat fil­mul documentar romînesc consacrat vizitei în R. P. Romînă a delegaţiei militare chineze în frunte cu mareşa­lul Pin De-huai, şi filmul documentar chinez de lung metraj, „Insulele de corali“. (Agerpres) ­ „Trenul prieteniei“ a plecat spre Moscova­ ­ Vineri seara a părăsit Capitala un „Tren al prieteniei“ cu care călăto­resc în Uniunea Sovietică pentru a­­vizita expoziţia „Realizările econo­­­­miei naţionale a U.R.S.S.“ din Mos­­­cova aproape 400 de ţărani colecti­­ivişti din toate regiunile ţării. Călă­­t­oria este organizată de Consiliul­­ General A.R.L.U.S. în colaborare cu­­Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi cu Oficiul Naţional de Turism — Carpaţi. In drum spre Moscova colectiviştii romîni se vor întîlni cu colhoznicii din Viniţa, şi vor vizita în oraşul Kiev Universitatea „Taras Şevcenko“, Palatul Sovietului R.S.S. Ucrainene, numeroase monumente istorice etc. In timpul şederii lor la Moscova colectiviştii romîni se vor întîlni cu fruntaşii agriculturii sovietice, vor vizita întreprinderi industriale, Uni­versitatea „Lomonosov“, Sala armelor din Kremlin, precum şi Mausoleul „V. I. Lenin — I. V. Stalin“, galeriile de artă Tretiakov, Stadionul „V. I. Lenin“, metroul etc. Călătoria colectiviştilor români în Uniunea Sovietică va dura opt zile. * La plecare, în Gara de Nord, au fost prezenţi reprezentanţi ai Consi­liului General A.R.L.U.S. şi ai Minis­terului Agriculturii şi Silviculturii. De asemenea au fost de faţa A. F. Kabanov, consilier, şi I. S. Hin, prim­­secretar al Ambasadei Uniunii Sovie­tice la Bucureşti. (Agerpres) In regiunea Bacău vor fi electrificate încă 10 sate Muncitorii întreprinderii de construc­ţii şi montaje energetice din Bacău au terminat zilele acestea lucrările de racordare a comunei Pufeşti din raio­nul Adjud la linia de înaltă tensiune. Pentru prima oară pe uliţe şi in ca­sele ţăranilor muncitori din această comună s-au aprins becurile electrice. O contribuţie preţioasă in acţiunea de electrificare a comunei au adus-o ţăranii muncitori întovărăşiţi, care au prestat sute de ore de muncă volun­tară, realizind astfel o economie de peste 30.000 lei. Pină la 23 August, in regiunea Ba­cău vor mai fi electrificate încă 10 sate şi comune prin racordare la sis­temul energetic regional sau prin con­struirea de microcentrale. Printre aces­tea se află Gloduri, raionul Bacău, Ţibucani, raionul Tg. Neamţ şi altele. Anul acesta în regiunea Bacău s-au electrificat tot atitea sate cite au fost electrificate in tot timpul stăjinirii re­gimului burghezo-moșieresc in această regiune. Expoziţia fiorilor de vară în intimpinarea celei de a 15-a ani­versări a eliberării patriei, baza expe­rimentală Băneasa a Institutului de Cercetări hortiviti­­cole a organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală „Expoziţia florilor de vară". Expoziţia cuprin­de un bogat sorti­ment de flori de vară, ca :­ gladiole, din care 18 soiuri create în ultimii ani în ţara noas­tră, garoafe de drop, dalii, crini de vară, precum şi flori mai puţin cu­noscute ca: godeţia, albăstrele, creasta cocoşului pirami­dală, nemţişor cu floare bătută, cir, ciumirese pitice, 4c. Florile, graficele, fotomontajele, mostrele de seminţe, publicaţiile şi celelalte exponate oglindesc activitatea Institutului de cercetări hortiviticole, institut creat în anii de democraţie populară. In clişeu, aspect din expoziţie. Fototext: AGERPRES 12 Pagini de monografie : HUNEDOARA cuiau în barăcile de lemn de pe dealul Hăşdatului, ii vezi plimbîndu-se sau cintînd cu acordeonul în balcoanele blocurilor din cvartalul burlacilor. In locuinţele lor e plăcut. Mobilă nouă, covoare, apa­rate de radio şi ce e mai semnificativ astăzi la aceşti tineri, bibliotecile personale... Schimbul de mîine al siderurgiştilor a sfîrşit exa­menele. Acum se întrece pe pista terenului de volei şi baschet din curtea grupului şcolar. Profesorul Ioan Ungur, directorul de studii, are o întreagă colecţie de scrisori primite de la foştii elevi, astăzi studenţi, maiştri, tehnicieni. Şcoala se mîndreşte cu promoţiile de tineri muncitori date combinatului. Printre ei se află şi Valeriu Lăbuneţ, cunoscutul prim-mm­aistru oţelar. In apartamentul celui mai nou locuitor al nou­lui oraş, al oţelarului Ion Grigoroaie, parchetul, dat cu ceară, străluceşte. Mobila e nouă şi ea. Se mindreşte oţelarul. Are şi radio. Şi cind a venit la Hunedoara, acum cîţiva ani, avea doar un cufăr de lemn. Aşa cum au venit aici mii de oameni... Aceasta-i Hunedoara zilelor noastre! Cu oamenii ei, cărora li se împlinesc marile năzuinţe. Asta-i numai o frîntură din ceea ce partidul înfăptuieşte pe cuprinsul întregii patrii pentru binele milioane­lor de oameni ai muncii, eliberaţi pentru totdeauna de exploatare. Acesta-i rodul frăţiei, legată pe veci prin actul măreţ de la 23 August 1944, între poporul nostru şi poporul sovietic. Se reflectă aici, in fulgerătoarea metamorfoză a cetăţii Corvinilor, unde crenelurile medievale nu mai pot constitui efi­gie pentru oraşul socialist. GH. PANTAZI şi A. MITROFAN corespondent al ziarului „Muncă“ pentru regiunea Hunedoara

Next