Munca, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 3756-3782)
1959-12-01 / nr. 3756
Cupa R. P. R. la fotbal Performanţa Prahovei-Ploeşti Singurul îneci de fotbal jucat în Capitală a fost acela din cadrul 16 milei (Cupei R.P.R.) dintre Farul Constanţa şi Prahova Ploeşti din categoria B. Intimidaţi oarecum de renumele parte, fierului din categoria A., fotbaliştii ploeşteni au început jocul mai reţinut şi cu deosebită atenţie în apărare. Dîndu-şi însă seama că prin jocul slab practicat de Farul Constanţa nu mai e nevoie de atîta prudenţă, Prahova Ploeşti a început să joace normal, adică bine. Datorită în mare parte elanului şi chiar unei combinaţii tactice reuşite, Prahova nu numai că a jucat de la egal la egal cu Farul, dar deseori a şi depăşit, marcînd două goluri asemănătoare : la două lovituri de la distanţă, ultima liberă, executate de mijlocaşul Giurea, mingea a lovit bara de sus, a revenit în teren şi, rînd pe rind, Diaconescu şi Cristache au urmărit-o, marcînd. Cu toate că au dominat ceva mai mult după pauză, fotbaliştii ploeşteni nu au mai putut marca. S-au evidenţiat portarul Ionescu, Coidum, Diaconescu şi Zinculescu. Nu putem trece uşor peste atitudinile nesportive ale unor jucători (apostrofări la adresa arbitrului şi lovituri intenţionate) care au umbrit pe alocuri buna comportare a echipei Prahova Ploeşti. Nu se poate spune că Farul Constanţa şi-a supraapreciat adversarul, deoarece echipa prezentată pe teren abia s-a ridicat la nivelul unei divizionare B. Vina o poartă, în primul rînd, conducerea Farului, care a subestimat o competiţie de valoarea ,,Cupei R.P.R.“ trimiţînd la Bucureşti o formaţie cîrpită. Cel mai slab s-a comportat compartimentul apărării în frunte cu portarul Marosi (oricare alt portar putea evita marcarea ambelor puncte, dacă boxa mingea înainte de a lovi bara). De la înaintare tinerii Bîrlan şi Matei, împreună cu Olaru, au corespuns. Mulţumitor arbitrajul lui I. Gheorghiţă — Bucureşti. FL. BRATAN Celelalte rezultate din Cupa R.P.R.: A.S.A. Sibiu - U.T.A. 2-1 (0-1) ; Rapid Bucureşti — Dinamo Galaţi 3-1 (1-0) ; Ştiinţa Timişoara — Jiul Petroşani 3-1 (1-1) ; Stăruinţa Sighet — C.S.M. Rădăuţi 2-0 (0-0) ; Dinamo Bucureşti — Metalul Tîrgovişte 4-3 (2-2) ; C.C.A. — Poiana Cîmpina 5-0 (1-0) ; Parîngul Lonea — Olimpia Reşiţa 1-0 (0-0) ; Progresul Bucureşti — C. S. Craiova 4-0 (1-0) ; Petrolul Poeşti -- C.F.R. Paşcani 2-0 (2-0); Dinamo Bacău — Rulmentul Bîrlad 4-1 (2-0) Ştiinţa Cluj — C.F.R. Arad 3-1 (0-1) ; Minerul Lupeni — C.F.R. Cluj 2-1 (0-0) ; Steagul Roşu Or. Stalin — Rapid Cluj 2-1 (0-0) ; Voinţa Tg. Mureş — A. S. Pompierul 2-3 (1-1) ; Metalul Titanic Bucureşti — Dinamo Tecuci 8-1 (5-0). • Intîlnirile din cadrul optimilor de finală ale „Cupei R.P.R.“ la fotbal vor avea loc duminică 6 decembrie, după cum urmează : Steagul Roşu Oraşul Stalin—Progresul Bucureşti ; Stăruinţa Sighet—Dinamo Bacău ; Metalul Titanic—C.C.A. ; A. S. Pompierul—Rapid Bucureşti ; Parîngul Lonea—Minerul Lupeni ; Prahova Ploeşti—Dinamo Bucureşti ; A.S.A. Sibiu—Ştiinţa Cluj şi Ştiinţa Timişoara—Petrolul Ploeşti. Intîlnirile se vor desfăşura pe terenuri neutre care urmează să fie stabilite zilele acestea. ---------- întâlniri internaţionale ale sportivilor noştri Campioana ţării noastre la baschet masculin, C.C.A., a susţinut primul meci din anul acesta în „Cupa Campionilor Europeni“, intilnind la Salonic campioana Greciei, P.A.O.R. Baschetbaliştii noştri s-au comportat bine şi au reuşit să obţină victoria cu scorul de 80—61. ★ La Sofia echipa Ştiinţa, campioana la baschet feminin a ţării noastre, a jucat tot în cadrul „Cupei Campionilor Europeni", cu echipa Lokomotiv Sofia. Studentele au fost întrecute cu scorul de 58—37. Returul intilnirilor va avea loc la Bucureşti. (Rep.). IAŞI. — (Coresp. „Munca“). — In prezenţa a peste 8.000 de spectatori a avut loc duminică pe stadionul ,,23 August“ din localitate întîlnirea prietenească internaţională de fotbal dintre formaţiile Moldova-Chişinău care activează în categoria A a U.R.S.S. şi C.S.M.S. Iaşi, liderul seriei I-a categoria B. După un joc dinamic, fotbaliştii ieşeni au cîştigat cu scorul 2—0 (0—0). Au marcat Căruntu şi Dram. Echipa oaspete a practicat un joc frumos, în viteză, creîndu-şi numeroase ocazii de a marca, care au fost însă ratate sau rezolvate în ultima instanță de apărătorii ieșeni. Campionatul republican de rugbi In loc de cronica... în penultima etapă a campionatului categoriei A de rugbi, „derbiul“ era socotit meciul dintre Constructorul Bucureşti şi C.C.A. Puţinii spectatori care au fost prezenţi pe stadionul din şoseaua Olteniţei au regretat însă timpul pierdut. Cele două echipe n-au furnizat decît o partidă slabă. C.C.A. a luptat mai mult, în schimb Constructorul s-a mulțumit numai să îndeplinească o formalitate. Partida s-a încheiat cu un rezultat de egalitate (3—3), scor realizat dintr o lovitură de pedeapsă de P. Niculescu (Constructorul) şi lovitură de picior căzută de A. Penciu (C.C.A.). Cei mai obosiţi la sfîrşitul meciului s-au dovedit a fi antrenorii echipelor, pentru că tot timpul s-au deplasat (?!) pe marginea terenului şi au tot dat în-drumări... intervenţiile antrenorilor au contriibuit ca între jucători să fie tensiune, iar arbitrul a fost nevoit să recurgă la eliminarea de pe teren a jucătorilor Barbu şi Nica (C.C.A.) şi Rădulescu (Constructorul) pentru atitudini nesportive. Dacă mai socotim că Bărăscu (Constructorul) şi Danciu (C.C.A.) şi-au adresat cuvinte injurioase, vedem că la cele două cluburi este necesară o temeinică muncă de educaţie. Timpul cel mai potrivit pentru aceasta este după ce echipele vor intra în vacanţă. Atît cluburile cît şi antrenorii vor trebui să aibă în vedere ca, pe lingă pregătirea tehnică, să se ocupe şi de partea educativ-morală. In rîndul jucătorilor trebuie să domnească înţelegerea, lupta sportivă să fie dusă regulamentar, să existe respect faţă de adversar şi publicul spectator. Numai astfel sportul cu balonul oval se va bucura de o mai largă popularitate. N. ALEXANDRU ■k Alte rezultate: Progresul — Ştiinţa Cluj 3—0 ; Metalul M.I.G. — Constructorul Bârlad 29-0 ; C.F.R. „Griviţa Roşie“ - C.S.M.S. Iaşi 9-6; Ştiinţa Timişoara — Dinamo 0-3. MUNKA Vrem să-i vedem trecând la fapte! (Urmare din pag. I-a) intr-adevăr o viaţă de colectiv. Pe graficul zilnic al fiecărei muncitoa-re, maistrul nota cu satisfacţie rezultate mai bune; este drept că la început erau modeste, dar de la o săptămină la alta se îmbunătăţeau,astăzi, brigada de la secţia ciorapi-copii işi realizează planul in fiecare lună in proporţie de 102 şi 103 la sută, iar calitatea produselor se menţine intre 92—94 la sută, faţă de 87 la sută citeste procentul planificat. In octombrie, brigada a economisit 4.000 de ace şi 1,5 kg. material... Inscriindu-se printre primii la cuvint maistrul Jitaru a arătat cele de mai sus. "Este adevărat că schimbările intervenite la secţia ciorapi-copii nu se datoresc unei acţiuni organizate, ci mai mult unei porniri fireşti izvorite din dragostea de muncă şi pentru colectiv a acestui timp. Interesant este insă faptul că ascultind cele spuse de el, tovarăşa directoare Constanţa Marca şi conducătorul tehnic Victor Zahar de la fabrica „Pavel Tcacenco" au rămas pur şi simplu surprinşi. De ce oare ? Să fi spus el ceva care ştirbea prestigiul fabricii ? Erau problemele ridicate de dinsul neînsemnate, minore ? Nu. Ceea ce a povestit maistrul Jitaru reflecta interesul lui pentru ajutorarea celor rămași in urmă, lucru deosebit de important pentru ridicarea întregului colectiv la nivelul fruntașilor. Tocmai de aceea — adică fiindcă abia cu prilejul acestui schimb de experienţă, după luni de zile, conducerea fabricii a aflat despre acţiunea întreprinsă de maistrul Jitaru — au provocat mirare cele spuse de el. Mirarea tovarăşei directoare nu ne surprinde. Este firesc ca acolo unde conducerea administrativă şi organele sindicale nu se preocupă de promovarea noului, iniţiativa preţioasă a maselor să nu fie sezisată. Dacă conducerea fabricii şi comitetul de întreprindere ar fi văzut dincolo de virful nasului, atunci altele ar fi fost, astăzi, rezultatele. Experienţa înaintată nu ar fi rămas închistată intr-un loc de muncă, ci ar fi devenit un bun al tuturor. La sectorul III, de exemplu, este controloare tovarăşa Maria Fodoca, care răspunde in cadrul comitetului de întreprindere — notaţi binele de munca de masă in producţie. In sectorul amintit sint cetlărese bine pregătite, fruntaşe in producţie ca Maria Nistor, Virginia Morogan sau Margareta Paulini, dar, in acelaşi timp sint şi muncitoare ca Maria Viţă, Constanţa Ivănoiu, Constanţa Stanciu şi altele care dau debuluri. La fel, in sectorul II şosete sint muncitoare fruntaşe ca Maria Radu, Margareta Junchiatu, Maria Rădoi, Florica Georgescu I, Florica Iliescu, Ma-aria Tatu etc., care lucrează încă sub plan. Şi in alte sectoare situaţia se prezintă tot aşa. Singure aceste cîteva exemple sunt suficiente pentru a dovedi de cit sprijin au nevoie muncitorii din partea comitetului sindical pentru a-şi însuşi metode productive de muncă, sau pentru a-şi ridica calificarea profesională în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor. Este îndeobşte cunoscut — şi acest lucru a fost arătat de fruntaşi ca Nicolae Militaru, Florica Mocanu de la „Electroaparataj" şi alţii cu prilejul schimbului de experienţă — că acolo unde organele sindicale preiau orice metodă bună şi sprijină iniţiativele fruntaşilor, făcindu-le cunoscute muncitorilor şi extinzindu-le, rezultatele obţinute in producţie sunt din cele mai bune Comitetul de întreprindere de la „Pavel Tcacenco" n-a manifestat de loc interes in această direcţie. De aceea, nu exagerăm cu nimic cind spunem că el a privit numai pină la virful nasului. Şi totuşi, dacă după schimbul de experienţă amintit, tovarăşii din comitetul de întreprindere şi conducerea fabricii şi-ar fi făcut autocritica, luind măsuri concrete pentru ridicarea tuturor brigăzilor rămase în urmă, ar fi meritat felicitări. Mai bine mai tirziu decit niciodată Realitatea este că şi astăzi acţiunea pornită de maistrul Bronislav Jitaru este puţin cunoscută chiar in rindurile maiştrilor, neluindu-se nici o măsură pentru extinderea ei. Şi cind te gindeşti că există atitea mijloace ca ea să fie generalizată ! Să nu fi învăţat oare comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă nimic din situaţia penibilă (pentru ei) in care s-au găsit cu ocazia schimbului de experienţă de la fabrica „Nicolae Bălcescu"? Dacă au învăţat, vrem să-i vedem trecind la fapte ! INFORMAŢII In urma tratativelor duse la Bucureşti între 17 şi 28 noiembrie a.c. a fost semnat un Protocol privind listele de mărfuri ce urmează a se schimba în anul 1960 între R. P. Romina şi Finlanda. Republica Populară Romina va exporta produse petrolifere, produse lemnoase, produse agroalimentare, textile, articole de piele, diverse maşini, produse chimice etc. Finlanda va exporta : celofibră, celuloză, diverse sorturi de hîrtie, piei brute, maşini, cabluri etc. Din partea finlandeză Protocolul a fost semnat de dl Mario Raikkonen din Ministerul de Externe al Finlandei, iar din partea romînă de I. Hîncu, director în Ministerul Comerţului. ★ Intre 28 şi 29 noiembrie la Craiova a avut loc a IV-a conferinţă de ortopedie şi traumatologie cu tema „Traumatismele în mediul agricol“. In cadrul lucrărilor au fost prezentate numeroase referate şi comunicări privind probleme legate de prevenirea şi tratamentul traumatismelor în mediul agricol. Primele seminarii naţionale ştiinţifice studenţeşti, care au avut loc la Bucureşti şi Craiova, şi-au încheiat duminică lucrările. Autorii celor mai bune lucrări susţinute la seminarii au primit premii şi menţiuni. (Agerpres) La 30 noiembrie a avut loc în Capitală tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. la care — cu prilejul „Săptămînii Economiei" — s-au atribuit în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate. Obligaţiunea seria 02306 nr. 07 a cîştigat 75.000 lei; obligaţiunea seria 22851 nr. 27 a cîştigat 50.000 lei; obligaţiunea seria 23518 nr. 12 a cîştigat 25.000 lei; obligaţiunile seria 04059 nr. 02 şi seria 13391 nr. 30 au cîştigat fiecare cite 10.000 lei. S-au mai atribuit numeroase cîştiguri între 800 şi 5.000 lei. In total s-au acordat 861 cîştiguri în valoare de 1.000.000 lei. In afara cîştigurilor în bani s-au acordat în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate, următoarelor obligaţiuni : Seria 03165 nr. 19; seria 04402 nr. 43; seria 06239 nr. 14; seria 02136 nr. 03; seria 23055 nr. 38; seria 11927 nr. 08; seria 14042 nr. 01; seria 24901 nr. 05. Obligaţiunile care nu au ieşit cîştigătoare, participă din oficiu la următoarele trageri la sorţi. La 31 decembrie va avea loc atît tragerea la sorţi lunară, cît şi tragerea la sorţi suplimentară — semestrială — la care, pe lingă cîştiguri în bani, se vor acorda în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 30 noiembrie 1959 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: C.V.B. A.H.N. B.W.L. Z.Y.Y, P.X.D. T.F.F. A.I.I. R.W.E. Cronica mişcării sindicale africane Unitatea de acţiune— chezăşia succesului Astăzi, in continentul african de/A coteşte vulcanul luptei anticolo- 14 maliste de eliberare naţională. 10 ţări şi-au cucerit de-acum independenţa naţională, iar numeroase alte popoare africane sunt in pragul obţinerii ei. In această luptă, muncitorimea, mereu in creştere, atit sub raportul numeric cit şi sub ropodul conştiinţei sale de clasă, joacă un rol de mare însemnătate, fiind întotdeauna in primele rînduri ale forţelor sociale progresiste care participă activ la istorica bătălie a popoarelor Africii pentru eliberarea naţională. Avîntul mişcării sindicale De altfel, acest lucru se oglindeşte şi în avîntul luat în ultimii ani de organizarea oamenilor muncii în sindicate şi de progresele făcute de mişcarea sindicală africană în direcţia unităţii. „Dezvoltarea recentă a situaţiei sindicale în importante ţări din Africa— — apreciază tovarăşul Louis Saillant, secretarul general al F.S.M., în raportul general prezentat la cel de-al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor — crearea de noi centrale sindicale regionale africane, crearea şi progresul mişcării sindicale din ţări ca Maroc, Tunisia, Ghana, Sudan etc., creşterea organizaţiilor sindicale ale oamenilor muncii din Africa apare convingător ca o tendinţă caracteristică" . Intr-adevăr, cursu-i crescînd al organizării şi combativităţii mişcării sindicale din Africa este un fapt evident. TINERELE DAR ENERGICE FORŢE SINDICALE AFRICANE SE AFIRMA DREPT DETAŞAMENTE PUTERNICE DE COEZIUNE NAŢIONALA ŞI LUPTA ANTICOLONIALISTA. O influenţă crescîndă, un centru tot mai puternic de atracţie în mişcarea sindicală africană are U.G.T.A.N. (Uniunea generală a muncitorilor din Africa Neagră) care reuneşte sindicatele din Sudan, Volta de sus, Senegal, Guineea, Transitania şi Nigeria. U.G.T.A.N. este 1 decembrie-ziua de luptă pentru eliberarea Africii de sub jugul colonialismului cea mai mare uniune sindicală din Africa de vest. De un mare prestigiu se bucură organizaţia Congresul Sindicatelor din Ghana (350.000 membri), creată după ce această ţară şi-a cucerit independenţa. Tendinţa spre unitate este astăzi caracteristica cea mai pregnantă în mişcarea sindicală africană. ASISTAM, CONCOMITENT, LA ÎNTĂRIREA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE NAŢIONALE ŞI LA REUNIREA ACESTORA IN MARI UNIUNI SINDICALE REGIONALE. ORGANIZAŢII COMBATIVE CU UN PROGRAM AXAT PE REVENDICĂRILE VITALE ALE POPOARELOR AFRICII. Iată în KENYA! De săptămîni de zile continuă lupta grevistă a feroviarilor din Nairobi. Reprimaţi singeros, greviştii n-ar fi putut rezista dacă celelalte categorii de oameni ai muncii din ţară, docherii, muncitorii de la societăţile de transport, muncitorii agricoli, n-ar fi organizat puternice acţiuni de solidaritate şi o vastă acţiune de sprijinire materială. Şi un CONGO BELGIAN, izolat aproape complet de mişcarea muncitorească din ţările învecinate, masele muncitoare au repurtat — în ciuda reprimării — succese de seamă. Cei 1.000.000 de muncitori din această ţară au cucerit dreptul de organizare in sindicate. Acum, in urma valului de răscoală din Congo belgian tinerele sindicate de aici au insă de făcut faţă unor represiuni sălbatice, care le ameninţă existenţa. Dar lupta lor nu se duce izolat, căci întreaga mişcare africană, în special U.G.T.A.N şi U.G.T K. (Uniunea generală a muncitorilor din Camerun), organizează puternice acţiuni de sprijinire a oamenilor muncii din Congo belgian. La fel în CAMERUNUL FRANCEZ . In 1956, în această ţară a avut loc Congresul de constituire al C.G.M., congres care a elaborat totodată şi o cartă a revendicărilor. In 1957 şi 1958 această organizaţie sindicală a fost obiectul presiunilor şi samavolniciilor colonialiste care au izbutit s-o scindeze şi s-o rupă de F.S.M. Muncitorimea din Camerun nu şi a plecat însă fruntea , în faţa terorii şi, de curînd, a impus — prin lupte grele — reunificarea mişcării sindicale şi realipirea ei la F.S-M. Aceasta s-a realizat în cadrul conferinţei unitare de la Duala, cînd s a creat centrala sindicală unificată U.G-T.K. Avîntul mişcării sindicale apare pregnant şi in ţările africane aflate încă sub dominaţia colonialiştilor englezi. Astăzi, unul din centrele luptelor muncitoreşti combative este aşa numita „FEDERAŢIA RHODEZIA $1 NY ASSALAND“. In Rhodezia, unde muncitorimea este exploatată sălbatic, în ultimii ani au avut loc dese ciocniri de clasă. Au avut loc numeroase greve de mari proporţii şi de lungă durată, in pofida represiunilor barbare la care s-au dedat colonialiştii englezi şi guvernul marionetă al „Federaţiei". Luptele combative ale muncitorilor au făcut să sporească considerabil prestigiul celor trei importante uniuni sindicale — ale minerilor, feroviarilor şi constructorilor. Spiritul de unitate a crescut impetuos, fapt care a făcut posibil făurirea Congresului African al Sindicatelor, ca organizaţie sindicală unică în Rhodezia de nord. In Nyassaland, Tanganica şi Uganda au fost făurite, sub influenţa pilduitoare din Rhodezia de nord, centrale sindicale naţionale. U.G.T.A.N. - stegar al unităţii Vorbind despre mişcarea sindicală din Africa nu se poate să nu te opreşti asupra U.G.T.A.N. şi a istoriei creării sale, intrucit apariţia şi activitatea acestei organizaţii au adus un suflu nou, un spirit de luptă combativă, un avint al mişcării pentru unitate, cum Africa n-a cunoscut niciodată şi cum colonialiştii n-au crezut că se va putea înfăptui vreodată in acest continent încătuşat atita vreme. Iată faptele. Manevrele colonialiştilor care ţinteau înăsprirea exploatării popoarelor africane, urzelile menite să fărimiţeze mişcarea de eliberare naţională ce cutremură întreaga . Africa, au determinat oamenii muncii africani să înţeleagă importanţa şi necesitatea vitală a făuririi unităţii de acţiune. Un merit de seamă revine C.G.M. din Franţa care a ridicat cea dinţii problema unificării sindicatelor africane intr-o singură organizaţie, propunind in acest scop convocarea „unei mari conferinţe africane“. Iar in anul 1957 a avut loc conferinţa consultativă in vederea constituirii Uniunii generale a oamenilor muncii din Africa Neagră (U.G.T.A.N.) — organizaţie care urma să reunească sindicatele de toate tendinţele din următoarele colonii franceze: Senegal, Sudan (capitala Bamako), Coasta de Fildeş, Dahomey, Nigeria, Volta de sus, Togo, Ciad, Ubanghi-Sari, Gabon şi Congo mijlociu. Conferinţa a declarat atunci că scopul viitoarei centrale sindicale este de a coordona acţiunile comune ale organizaţiilor sindicale membre contra colonialismului şi contra oricărei forme de exploatare, de a lupta pentru revendicările economice şi sociale ale oamenilor muncii. Această conferinţă a avut loc la Cotonu, capitala Dahomey-ului. Noua organizaţie urma să reunească 9 zecimi din muncitorimea Africii occidentale şi ecuatoriale franceze. La conferinţa de la Cotonu, liderul sindical Fagmalighe a declarat: „Organizaţia pe care o vom înfiinţa va uni şi organiza pe oamenii muncii africani, va coordona toate organizaţiile lor în lupta împotriva dominaţiei colonialiste, pentru apărarea revendicărilor economice şi pentru cucerirea egalităţii în drepturi a africanilor... Pe plan social, este vorba de a lupta Împotriva tuturor formelor de exploatare, pe plan economic, de a lupta — in interesul întregii populaţii — pentru industrializarea rapidă a ţârilor noastre, pe plan politic, de a obţine drepturi egale pentru toţi oamenii muncii" Din 1957 şi pină anul acesta, U.G.TA.N., deşi nu era constituită definitiv şi avea numai o conducere provizorie, a fost continuu in miezul luptelor de clasă din Africa Neagră, acţionind in acelaşi timp pentru apărarea revendicărilor economice şi sociale ale oamenilor muncii, împotriva colonialismului. In această perioada au avut loc numeroase lupte revendicative unitare, mai ales in Senegal, Nigeria, Dahomey, Coasta de Fildeș, pentru mărirea salariilor, aplicarea unui statut democratic Lucrătorilor din serviciile publice, pentru îmbunătăţirea securităţii sociale şi pentru satisfacerea altor revendicări. Intre 14 — 18 ianuarie 1959, la Conakry (capitala Republicii Guineea) a avut loc Congresul constitutiv al U.G.T.A.N. (Uniunea generală a oamenilor muncii din Africa Neagră). La această mare întrunire sindicală a oamenilor muncii africani au participat, sub semnul unităţii, 218 delegaţi din diferite teritorii din Africa occidentală şi ecuatorială; la tribună erau prezenţi reprezentanţii F.S.M., ai Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină, reprezentanţii C.G.M. din Franţa, delegaţi ai sindicatelor tunisiene, ghaneze, cameruneze etc. Rolul important ce deţine U.G.T.A.N. în mişcarea sindicală africană, faptul că această mare organizaţie păşeşte cu consecvenţa pe drumul lărgirii luptei pentru unitate, apare limpede şi din aceea că ea s-a raliat acum acţiunilor întreprinse în vederea constituirii FEDERAŢIEI SINDICATELOR PE ÎNTREAGA AfRICA. După cum se ştie, in noiembrie a. c. a avut Loc in capitala Ghanei — Accra — o întrunire a reprezentanţilor sindicatelor din diferite ţări africane, cu scopul de a discuta problema făuriii unei federaţii sindicale cuprinzătoare şi unitare pe întreaga Africă. U.G.T A.N. a sprijinit cu fermitate acest proiect. Conferinţa de la Accra s-a încheiat cu succes. A fost adoptat un apel către toţi muncitorii africani în care se anunţa crearea unui comitet pregătitor al Federaţiei sindicatelor pe întreaga Africă. Din comitet fac parte reprezentanţi ai sindicatelor din Ghana, Guineea, Maroc, R.A.U., Uganda, Nigeria, Algeria, Tunisia şi alte ţări. In apel se spune că Conferinţa a hotărit să convoace congresul constitutiv al Federaţiei in mai 1950 la Casablanca (Maroc). ★ Apare limpede că mişcarea sindicală din Africa progresează cu repeziciune, Infrîngind sciziunea, acţionind cu maturitate politică pe linia făuririi unitaţii pe scară naţionala şi regională, deoarece numai printr un front comun de luptă pot oamenii muncii africani să reziste atacurilor colonialiste şi sa atinga obiectivul generaţiei actuale. INDEPENDENŢA DEPLINA PENTRU POPOARELE CONTINENTULUI NEGRU! Acest avînt al mişcării sindicale mai întîlneşte însă mari obstacole. In Algeria, colonialiştii francezi au arestat şi aruncat in lagăre de concentrare 75.000 de cadre şi simpli membri ai sindicatelor. In Kenya, colonialiştii englezi s-au năpustit cu furie împotriva sindicatelor, edictind legi şi regulamente în baza cărora trupele sunt folosite contra greviştilor, iar adunările publice muncitoreşti sunt interzise. In Nigeria britanică, în Camerunul francez şi englez, în Uniunea Sudafricană, plutoanele de execuţie, presiunile scizioniste, arestarea fruntaşilor sindicali, reprimarea grevelor sunt practici curente ale colonialiştilor. În Uniunea Sud-africană guvernul fascist acţionează pentru a împărţi sindicatele după criterii de rasă, sperînd să împingă astfel pe muncitori la lupte fratricide care să ducă la slăbirea forţei mişcării sindicale. Este normal că, în aceste condiţii, mişcarea sindicală încă tînără din ţările Africii are de desfăşurat o luptă extrem de grea. Punind însă în centrul activităţii lor ţelurile luptei de eliberare naţională — realizind îmbinarea acestor ţeluri cu lupta pentru cucerirea drepturilor şi libertăţilor democratice, cu lupta pentru Îmbunătăţirea situaţiei materiale şi sociale a oamenilor muncii — sindicatele africane işi lărgesc baza de masă şi obţin importante izbînzi. Cu atît mai mult cu cit clasa muncitoare şi sindicatele progresiste din întreaga lume în frunte cu F.S.M. sînt mereu alături de oamenii muncii şi sindicatele africane- Sprijin activ şi solidaritate largă din partea F.S.M. Intr-adevăr lupta împotriva colonialismului reprezintă pentru mişcarea ■ sindicală mondială o necesitate istorică, pentru că ea corespunde intereselor vitale ale oamenilor muncii din toate ţările. De aceea, incă din momentul creării sale, Federaţia Sindicală Mondială s-a situat de partea oamenilor muncii din ţările coloniale şi semicoloniale in lupta pentru cucerirea şi apărarea independenţei naţionale, pentru o viaţă mai bună. Şi tot cursul existenţei sale F.S.M. a stat cu fermitate pe această poziţie. Deplin ataşată principiilor internaţionalismului proletar, F.S.M. iniţiază şi organizează acţiuni unitare ale oamenilor munca in sprijinul luptei popoarelor coloniale, împotriva imperialismului. In documentele adoptate la cea de-a 17-a sesiune a Comitetului Executiv al F S.M. se arată: „Comitetul Executiv îşi reafirmă convingerea că lupta oamenilor muncii din ţările coloniale şi dependente pentru Independenţa lor naţională este inseparabilă de lupta pentru pace, chiar şi pentru faptul că ambele aceste forme de luptă sunt îndreptate împotriva monopolurilor şi politicii lor de asuprire şi de pregătire a războiului“. Din iniţiativa F.S.M., in colaborare cu Confederaţia Internaţională a Sindicatelor Arabe, a fost creat Comitetul internaţional de solidaritate cu oamenii muncii şi Poporul din Algeria. Oamenii muncii din ţările coloniale, sindicatele lor, văd in F.S.M. un sprijin de nădejde, un apărător principal al intereselor lor vitale. Solidaritatea muncitorească internaţionala faţă de oamenii muncii şi sindicatele din Africa se manifestă prin acţiuni unitare viguroase, din organizarea cărora F.S.M. şi-a făcut un titlu de cinste. Repetatele mesaje de solidaritate şi acţiuni de sprijinire a luptei sindicatelor ain Camerun, Kenya, Rhodezia, Nyassuland, Africa de sud, Togo, Congo francez şi belgian. Sudan, Ruanda-Urandi, au sporit imens influenţa şi prestigiul Federaţiei Sindicale Mondiale in rindul oamenilor muncii din Africa, au dat mişcării sindicale din Continentul Negru noi forţe în lupta grea pentru independenţa naţională, contra exploatării și asupririi colonialiste. P. TATARU SPECTACOL!; Televiziune MARŢI 1 DECEMBRIE 18.30 Informaţiile după amiezii ; 18.35 Emisiune pentru cei mici ,Căsuţa poveştilor îi scenetă de Mioara Cremene. Interpretează clasa a IlI-a D, şcoala „I. L. Caragiale“ . 19.00 Filmul artistic pentru copii „Mama s-a îmbolnăvit“ — o producţie a studiourilor sovietice. 19.10 Emisiune de ştiinţă şi tehnică „Producţia de filme ştiinţifice romîneşti" de Aristide Moldovan, directorul Studioului cinematografic „Alexandru Sahia" . 19.30 Transmisie de la Teatrul Municipal, sala Filimon Sîrbu „Soţul ideal" de Oscar Wilde, în pauze , jurnalul televiziunii şi ultimele ştiri. De azi emisiunile de televiziune Încep la ora 18.30. Cinematografe IN CAUTAREA COMORII ~ Patria, 111« Pintilie ; TIZOC (cinemascop) — Republica, Gh. Doja ; ABUZ DE ÎNCREDERE - Magheru. Bucureşti, 1 Mai, Libertăţii ; NUNTA LUI FIGARO — V. Alecsandri ; NU AŞTEPTA LUNA MAI — I. C. Filmu, Unirea ; MAMA VITREGA — Lumina, 23 August, 8 Martie ; VINATORII DE TIGRI — Central ; CASA PĂRINTEASCA — Victoria, V. Roaită ; N. S. HRUŞCIOV IN AMERICA (film in culori) — Maxim Gorki ; AMNARUL FERMECAT completare : CUM PICTEAZĂ COPIII şi JURNAL 48 — Timpuri Noi ? PENTRU 100.000 DE MARCI — Tineretului, 8 Mai ; TOSCA (cinemasp — înfrăţirea Intre popoare ; DANSEZ CU TINE — Al. Popov ; ULTIMA AVENTURA A LUI DON JUAN - Griviţa ; FRUMOASELE NOPŢII — C. David; FATA CU ULCIORUL — Al. Sabla ; MARILE FAMILII — Flacăra ; CARTEA JUNGLEI — Arta ; ANI DE ZBUCIUM — Munca ; SOARTA UNUI OM - T. Vladimirescu, M. Eminescu, 30 Decembrie ; IN ZILELE LUI OCTOMBRIE — Miorita ; MOARTEA ÎN SA — Donca Simo, Olga Bande ; KOCIUBEI — 16 Februarie, Popular ; PRIMAVARA — Volga ; LADY HAMILTON - N. Bălcescu ; MISIUNEA PERICULOASA — G. Bacovia ; O ÎNTÎMPLARE EXTRAORDINARA (ambele serii) — Drumul Serii ; OMUL CU PANTALONI SCURTI — B. Delavrancea ; MOULIN ROUGE - Cultural ; VIATA E ÎN INIINILE TALE — 13 Septembrie. Timpul probabil INSTITUTUL METEOROLOGIC CENTRAL COMUNICA timpul probabil din următoarele 24 de ore în Capitală . Vremea în încălzire uşoară cu cerul schimbător mai mult noros. Vint slab pină la potrivit din sectorul sudic, temperatura în creştere uşoară. Minimele vor oscila între —1 şi +1 grade, iar maximele între 4 şi 7 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară . Vreme relativ călduroasă cu cer schimbător temporar noros. Precipitaţii slabe şi locale sub formă de burniţă şi ninsoare vor cădea mai ales în sud-vestul ţării. Vînt slab, pină la potrivit, din sectorul vestic. Temperatura în creştere la început apoi staţionară. Minimele vor oscila între —4 şi +4 grade, iar maximele între 2 şi 12 grade, (local vor fi mai ridicate în sudul ţării). Pag. 3-a TELEGRAME, EXTERNE „Războiul rece“ silit să bată in retragere — Cuvintarea lui Maurice Thorez — PARIS 30 (Agerpres). La 30 noiembrie, ziarul „L’Humanité“ a publicat textul integral al cuvintării rostite la 29 noierfibrie de Maurice Thorez, secretar general al C.C. al P.C. Francez, la un miting al tineretului care a avut loc la Gennevilliers. Maurice Thorez a consacrat în mare parte a cuvintării sale problemelor situaţiei internaţionale, in ultimul timp, a spus el, în situaţia internaţională au avut loc schimbări importante. Dorinţă de pace a popoarelor şi, în primul rînd, acţiunile şi forţa Uniunii Sovietice şi ţărilor lagărului socialist au silit „războiul rece“ să bată în retragere. Vizita tovarăşului Hruşciov în S.U.A., a continuat Thorez, a însemnat începutul unei mari cotituri. In curîrid el va veni în Franţa şi tineretul ţării noastre va fi în primele rînduri aie celor care vor saluta pe solul păcii, pe reprezentantul marelui popor care creează posibilităţi reale de preîntimpinare a războiului. In continuare, Maurice Thorez a vorbit despre planul de dezarmare generală şi totală propus de S. Hruşciov. El a numit acest plan o provocare plină de curaj adresată forţelor distrugerii. Referindu-se la problema algeriană, Thorez a continuat: Acum cinci ani spuneam : „Trebuie să ducem tratative cu reprezentanţii poporului algerian. Trebuie să recunoaştem dreptul Algeriei de a şi determina soarta“. in prezent însă şi preşedintele Franţei s-a situat în mod oficial pe acest punct de vedere şi a recunoscut, cel puţin în vorbe, principiul autodeterminării. Desigur că el a legat această declaraţie de o mulţime de clauze şi condiţii restrictive. Cu toate acestea, a subliniat vorbitorul, rămîne recunoaşterea faptului că Algeria nu este Franţa. Aceasta este o recunoaştere oficială a drepturilor algerienilor de a -şi determina soarta. De acum încolo există o singură problemă — pentru ce să se continue războiul ? Pe baza autodeterminării este posibilă încheierea păcii mult aşteptate. Pot începe fără ammnare tratative, dar, din păcate, acest lucru nu s-a făcut încă. Numai socialismul, a declarat in continuare Thorez, va asigura măreţia Franţei. Răspunzînd celor care afirmă că, chipurile, „marxismul s-a învechit“ el a spus : in realitate în lume nu există nimic mai nou, nimic care să se orienteze într o măsură mai mare spre viitor, nimic care să reprezinte un asemenea factor de transformare și reînviere ca marxismul și comunismul. O. N. u.: A început dezbaterea problemei algeriene NEW YORK 30 (Agerpres). — La 30 noiembrie, în Comitetul politic al Adunării Generale O N.U au început dezbaterile în problema algeriană, ca urmare a cererii adresate la 14 iulie secretarului general al O.N.U., de către grupul de țări afro-asiatice de la ON.U., ca această problemă să fie înscrisă pe ordinea de zi a Adunării Generale. Delegaţia franceză nu participă la dezbateri întrucît guvernul francez consideră că această problemă nu este de competenţa ON.U. Membriai guvernului provizoriu al Republicii Algeria participă la dezbateri în calitate de observatori. Primul a luat cuvîntul Mongi Slim, reprezentantul permanent al Tunisiei la O.N.U., care, reamintind declaraţia preşedintelui De Gaulle şi răspunsul guvernului provizoriu, a declarat că „deşi nici un dezacord de fond nu pare să subziste între părţile în cauză totuşi războiul continuă". In ciuda celor cinci ani de război, a subliniat delegatul tunisian, răscoala algeriană nu a putut fi zdrobită „căci nu poate fi zdrobit un popor care luptă cu hotărîre pentru independenţa sa naţională". Mongi Slim a declarat că prin numirea celor cinci conducători ai insurecţiei algeriene închişi de autorităţile franceze, ca delegaţi ai guvernului provizoriu la tratativele cu Franţa, acest guvern a dat o dovadă incontestabilă de bunăvoinţă şi a reamintit în legătură cu aceasta că și Marea Britanie l-a scos pe Nkrumah din închisoare pentru a discuta cu el, după cum și Franța a readus din Madagascar pe Mohamed V, regele Marocului. In amintirea lui Dinu Lipatti ELVEȚIA. — la Conservatorul de muzica din Geneva a avut loc la 28 noiembrie dezvelirea unei plăci comemorative în amintirea marelui muzician si compozitor romín Dinu Lipatti, donată de guvernul romín. Cu acest prilej ioșli elevi ai Iul Dinu Lipatti ai^ dat un recital de pian. Au luat parte E. Dupont, preşedintele guvernului cantonulti Geneva, reprezentanţi ai vieţii publice, personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, ziarişti, mama şi soţia lui Dinu Lipatti, precum şi un numeros public. De asemenea au participat membri ai misiunilor diplomatice din Berna și Geneva. Festivităţile de la Belgrad BELGRAD 30 (Agerpres). — In Iugoslavia au avut loc festivităţile prilejuite de sărbătoarea naţională, 29 noiembrie, Ziua Republicii Oraşul Belgrad, capitala Iugoslaviei, a fost pavoazat sărbătoreşte. In numeroase locuri au fost dezvelite monumente şi plăci comemorative. Cu prilejul sărbătorii, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, I. B. Tito, a oferit la 28 noiembrie o recepţie. Printre participanţii la recepţie se aflau conducătorii de stat ai Iugoslaviei, oameni ai artei, culturii şi ştiinţei, reprezentanţi ai întreprinderilor din Belgrad. Au asistat de asemenea prinţul Norodom Stanik, primul ministru al Cambodgiei, care vizitează Iugoslavia, precum şi şefii ambasadelor şi legaţiilor acreditaţi la Belgrad. In cursul zilei de duminică au avut loc mitinguri. Ciocniri sîngeroase în Panama PANAMA. — In cursul zilei de sîmbăta, trupe ale S.U.A. şi unităţi ale gărzii naţionale a Republicii Panama au trebuit sa facă uz de bombe cu gaze lacrimogene pentru a opri o coloană puternică de demonstranţi, care a încercat să pătrundă cu forţa In apropiere de localitatea Ancon în zona canalului Panama, controlată de S.U.A. In cursul Încăierărilor, care au durat trei ore, au fost răniţi opt soldaţi americani şi 19 panamezi, printre care se număra 18 demonstranţi şi un soldat din garda naţionala. Demonstranţii s-au îndreptat spre oraș numai după ce comandantul trupelor americane a avertizat că acestea vor deschide focul pentru a se apăra.