Munca, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 3756-3782)

1959-12-01 / nr. 3756

Cupa R. P. R. la fotbal Performanţa Prahovei-Ploeşti Singurul îneci de fotbal jucat în Ca­pitală a fost acela din cadrul 16­ milei (Cupei R.P.R.) dintre Farul Constanţa şi Prahova Ploeşti din categoria B. Intimidaţi oarecum de renumele parte, fierului din categoria A., fotbaliştii ploeşteni au început jocul mai reţinut şi cu deosebită atenţie în apărare. Dîn­­du-şi însă seama că prin jocul slab practicat de Farul Constanţa nu mai e nevoie de atîta prudenţă, Prahova Ploeşti a început să joace normal, adică bine. Datorită în mare parte elanului şi chiar unei combinaţii tactice reu­şite, Prahova nu numai că a jucat de la egal la egal cu Farul, dar deseori­­ a şi depăşit, marcînd două goluri ase­mănătoare : la două lovituri de la dis­tanţă, ultima liberă, executate de mij­locaşul Giurea, mingea a lovit bara de sus, a revenit în teren şi, rînd pe rind, Diaconescu şi Cristache au urmărit-o, marcînd. Cu toate că au dominat ceva mai mult după pauză, fotbaliştii ploeş­­teni nu au mai putut marca. S-au evi­denţiat portarul Ionescu, Coidum, Dia­conescu şi Zinculescu. Nu putem trece uşor peste atitudinile nesportive ale unor jucători (apostrofări la adresa ar­bitrului şi lovituri intenţionate) care au umbrit pe alocuri buna comportare a echipei Prahova Ploeşti. Nu se poate spune că Farul Constanţa şi-a supraapreciat adversarul, deoarece echipa prezentată pe teren abia s-a ri­dicat la nivelul unei divizionare B. Vina o poartă, în primul rînd, conduce­rea Farului, care a subestimat o com­petiţie de valoarea ,,Cupei R.P.R.“ tri­­miţînd la Bucureşti o formaţie cîrpită. Cel mai slab s-a comportat comparti­mentul apărării în frunte cu portarul Marosi (oricare alt portar putea evita marcarea ambelor puncte, dacă boxa mingea înainte de a lovi bara). De la înaintare tinerii Bîrlan şi Matei, îm­preună cu Olaru, au corespuns. Mulţu­mitor arbitrajul lui I. Gheorghiţă — Bucureşti. FL. BRATAN Celelalte rezultate din Cupa R.P.R.: A.S.A. Sibiu - U.T.A. 2-1 (0-1) ; Rapid Bucureşti — Dinamo Galaţi 3-1 (1-0) ; Ştiinţa Timişoara — Jiul Petro­şani 3-1 (1-1) ; Stăruinţa Sighet — C.S.M. Rădăuţi 2-0 (0-0) ; Dinamo Bucureşti — Metalul Tîrgovişte 4-3 (2-2) ; C.C.A. — Poiana Cîmpina 5-0 (1-0) ; Parîngul Lonea — Olimpia Re­­şiţa 1-0 (0-0) ; Progresul Bucureşti — C. S. Craiova 4-0 (1-0) ; Petrolul P­oeşti -- C.F.R. Paşcani 2-0 (2-0); Di­namo Bacău — Rulmentul Bîrlad 4-1 (2-0) Ştiinţa Cluj — C.F.R. Arad 3-1 (0-1) ; Minerul Lupeni — C.F.R. Cluj 2-1 (0-0) ; Steagul Roşu Or. Stalin — Rapid Cluj 2-1 (0-0) ; Voinţa Tg. Mu­reş — A. S. Pompierul 2-3 (1-1) ; Meta­lul Titanic Bucureşti — Dinamo Tecuci 8-1 (5-0). •­ Intîlnirile din cadrul optimilor de fi­nală ale „Cupei R.P.R.“ la fotbal vor avea loc duminică 6 decembrie, după cum urmează : Steagul Roşu Oraşul Stalin—Progresul Bucureşti ; Stăruinţa Sighet—Dinamo Bacău ; Metalul Tita­nic—C.C.A. ; A. S. Pompierul—Rapid Bucureşti ; Parîngul Lonea—Minerul Lupeni ; Prahova Ploeşti—Dinamo Bucureşti ; A.S.A. Sibiu—Ştiinţa Cluj şi Ştiinţa Timişoara—Petrolul Ploeşti. Intîlnirile se vor desfăşura pe tere­nuri neutre care urmează să fie stabi­lite zilele acestea. ----------­ întâlniri internaţionale a­le sportivilor noştri Campioana ţării noastre la baschet masculin, C.C.A., a susţinut primul meci din anul acesta în „Cupa Cam­pionilor Europeni“, intilnind la Salo­nic campioana Greciei, P.A.O.R. Bas­­chetbaliştii noştri s-au comportat bine şi au reuşit să obţină victoria cu scorul de 80—61. ★ La Sofia echipa Ştiinţa, campioana la baschet feminin a ţării noastre, a jucat tot în cadrul „Cupei Campioni­lor Europeni", cu echipa Lokomotiv Sofia. Studentele au fost întrecute cu scorul de 58—37. Returul intilnirilor va avea loc la Bucureşti. (Rep.). IAŞI. — (Coresp. „Munca“). — In prezenţa a peste 8.000 de spectatori a avut loc duminică pe stadionul ,,23 August“ din localitate întîlnirea prie­tenească internaţională de fotbal din­tre formaţiile Moldova-Chişinău care activează în categoria A a U.R.S.S. şi C.S.M.S. Iaşi, liderul seriei I-a cate­goria B. După un joc dinamic, fotbaliştii ie­şeni au cîştigat cu scorul 2—0 (0—0). Au marcat Căruntu şi Dram. Echipa oaspete a practicat un joc frumos, în viteză, creîndu-şi numeroa­se ocazii de a marca, care au fost însă ratate sau rezolvate în ultima instanță de apărătorii ieșeni. Campionatul republican de rugbi In loc de cronica... în penultima etapă a campionatului categoriei A de rugbi, „derbiul“ era so­cotit meciul dintre Constructorul Bucu­reşti şi C.C.A. Puţinii spectatori care au fost prezenţi pe stadionul din şo­seaua Olteniţei au regretat însă timpul pierdut. Cele două echipe n-au furnizat decît o partidă slabă. C.C.A. a luptat mai mult, în schimb Constructorul s-a mul­­țumit numai să îndeplinească o forma­litate. Partida s-a încheiat cu un rezul­tat de egalitate (3—3), scor realizat dintr o lovitură de pedeapsă de P. Ni­­culescu (Constructorul) şi lovitură de picior căzută de A. Penciu (C.C.A.). Cei mai obosiţi la sfîrşitul meciului s-au dovedit a fi antrenorii echipelor, pentru că tot timpul s-au deplasat (?!) pe marginea terenului şi au tot dat în-­­drumări... intervenţiile antrenorilor au contri­i­buit ca între jucători să fie tensiune, iar arbitrul a fost nevoit să re­curgă la eliminarea de pe teren­­ a ju­cătorilor Barbu şi Nica (C.C.A.) şi Ră­­dulescu (Constructorul) pentru atitudi­ni nesportive. Dacă mai socotim că Bărăscu (Constructorul) şi Danciu (C.C.A.) şi-au­ adresat cuvinte injuri­oase, vedem că la cele două cluburi este necesară o temeinică muncă de educaţie. Timpul cel mai potrivit pen­tru aceasta este după ce echipele vor intra în vacanţă. Atît cluburile cît şi antrenorii vor trebui să aibă în vedere ca, pe lingă pregătirea tehnică, să se ocupe şi de partea educativ-morală. In rîndul jucătorilor trebuie să domnească înţelegerea, lupta sportivă să fie dusă regulamentar, să existe respect faţă de adversar şi publicul spectator. Numai astfel sportul cu balonul oval se va bucura de o mai largă popularitate. N. ALEXANDRU ■k Alte rezultate: Progresul — Ştiinţa Cluj 3—0 ; Metalul M.I.G. — Construc­torul Bârlad 29-0 ; C.F.R. „Griviţa Roşie“ - C.S.M.S. Iaşi 9-6; Ştiinţa Timişoara — Dinamo 0-3. MUNKA Vrem să-i vedem trecând la fapte! (Urmare din pag. I-a) intr-adevăr o viaţă de colectiv. Pe graficul zilnic al fiecărei muncitoa-­­re, maistrul nota cu satisfacţie rezul­tate mai bune; este drept că la înce­put erau modeste, dar de la o săp­­tămină la alta se îmbunătăţeau,­­as­­tăzi, brigada de la secţia ciorapi-co­­pii işi realizează planul in fiecare lună in proporţie de 102 şi 103 la sută, iar calitatea produselor se menţine intre 92—94 la sută, faţă de 87 la sută cit­este procentul planificat. In octombrie, brigada a economisit 4.000 de ace şi 1,5 kg. material... Inscriindu-se printre primii la cu­­vint maistrul Jitaru a arătat cele de mai sus. "Este adevărat că schimbă­rile intervenite la secţia ciorapi-copii nu se datoresc unei acţiuni organiza­te, ci mai mult unei porniri fi­reşti izvorite din dragostea de mun­că şi pentru colectiv a acestui tim­p. Interesant este insă faptul că ascultind cele spuse de el, tovarăşa directoare Constanţa Marca şi conducătorul teh­nic Victor Zahar de la fabrica „Pavel Tcacenco" au rămas pur şi simplu surprinşi. De ce oare ? Să fi spus el ceva care ştirbea prestigiul fabricii ? Erau problemele ridicate de dinsul neîn­semnate, minore ? Nu. Ceea ce a po­vestit maistrul Jitaru reflecta intere­sul lui pentru ajutorarea celor ră­mași in urmă, lucru deosebit de im­portant pentru ridicarea întregului colectiv la nivelul fruntașilor. Tocmai de aceea — adică fiindcă abia cu pri­lejul acestui schimb de experienţă, după luni de zile, conducerea fabricii a aflat despre acţiunea întreprinsă de maistrul Jitaru — au provocat mirare cele spuse de el. Mirarea tovarăşei directoare nu ne surprinde. Este firesc ca acolo unde conducerea administrativă şi organele sindicale nu se preocupă de promovarea noului, iniţiativa preţioasă a maselor să nu fie sezisată. Dacă conducerea fabricii şi comitetul de întreprindere ar fi văzut dincolo de virful nasului, atunci altele ar fi fost, astăzi, rezultatele. Experienţa înaintată nu ar fi rămas închistată intr-un loc de muncă, ci ar fi devenit un bun al tuturor. La sectorul III, de exemplu, este controloare tovarăşa Maria Fodoca, care răspunde in cadrul comitetului de întreprindere — notaţi binel­e de munca de masă in producţie. In sectorul amintit sint cetlărese bine pregătite, fruntaşe in producţie ca Maria Nistor, Virginia Morogan sau Margareta Pau­lini, dar, in acelaşi timp sint şi muncitoare ca Maria Vi­ţă, Constanţa Ivănoiu, Constanţa Stanciu şi altele care dau debuluri. La fel, in sectorul II şosete sint mun­citoare fruntaşe ca Maria Radu, Mar­gareta Junchiatu, Maria Rădoi, Flo­rica Georgescu I, Florica Iliescu, Ma-a­ria Tatu etc., care­ lucrează încă sub plan. Şi in alte sectoare situaţia se prezintă tot aşa. Singure aceste cîteva exemple sunt suficiente pentru a dovedi de cit spri­jin au nevoie muncitorii din­­ partea comitetului sindical pentru a-şi în­suşi metode productive de muncă, sau pentru a-şi ridica calificarea profesi­onală în scopul îmbunătăţirii calită­ţii produselor. Este îndeobşte cunoscut — şi a­­cest lucru a fost arătat de fruntaşi ca Nicolae Militaru, Florica Mocanu de la „Electroaparataj" şi alţii cu prile­jul schimbului de experienţă — că a­­colo unde organele sindicale preiau orice metodă bună şi sprijină iniţia­tivele fruntaşilor, făcindu-le cunoscu­te muncitorilor şi extinzindu-le, rezul­tatele obţinute in producţie sunt din cele mai bune Comitetul de între­prindere de la „Pavel Tcacenco" n-a manifestat de loc interes in această direcţie. De aceea, nu exagerăm cu nim­ic cind spunem că el a privit numai pină la virful nasului. Şi to­tuşi, dacă după schimbul de experienţă amintit, tovarăşii din comitetul de în­treprindere şi conducerea fabricii şi-ar fi făcut autocritica, luind mă­suri concrete pentru ridicarea tuturor brigăzilor rămase în urmă, ar fi me­ritat felicitări. Mai bine mai tirziu decit niciodată Realitatea este că şi astăzi acţiunea pornită de maistrul Bronislav Jitaru este puţin cunoscută chiar in rindurile maiştrilor, neluin­­du-se nici o măsură pentru extinde­rea ei. Şi cind te gindeşti că există atitea mijloace ca ea să fie generali­zată ! Să nu fi învăţat oare comitetul de întreprindere şi conducerea adminis­trativă nimic din situaţia penibilă (pentru ei) in care s-au găsit cu o­­cazia schimbului de experienţă de la fabrica „Nicolae Bălcescu"? Dacă au învăţat, vrem să-i vedem trecind la fapte ! INFORMAŢII In urma tratativelor duse la Bucu­reşti între 17 şi 28 noiembrie a.c. a fost semnat un Protocol privind lis­tele de mărfuri ce urmează a se schimba în anul 1960 între R. P. Ro­mina şi Finlanda. Republica Populară Romina va ex­porta produse petrolifere, produse lem­noase, produse agroalimentare, tex­tile, articole de piele, diverse maşini, produse chimice etc. Finlanda va exporta : celofibră, celuloză, diverse sorturi de hîrtie, piei brute, maşini, cabluri etc. Din partea finlandeză Protocolul a fost semnat de dl­ Mario Raikkonen din Ministerul de Externe al Finlan­dei, iar din partea romînă de I. Hîncu, director în Ministerul Comer­ţului. ★ Intre 28 şi 29 noiembrie la Craiova a avut loc a IV-a conferinţă de orto­pedie şi traumatologie cu tema „Trau­matismele în mediul agricol“. In cadrul lucrărilor au fost prezen­tate numeroase referate şi comunicări privind probleme legate de prevenirea şi tratamentul traumatismelor în me­diul agricol. Primele seminarii naţionale ştiinţi­fice studenţeşti, care au avut loc la Bucureşti şi Craiova, şi-au încheiat duminică lucrările. Autorii celor mai bune lucrări sus­ţinute la seminarii au primit premii şi menţiuni. (Agerpres) La 30 noiembrie a avut loc în Ca­pitală tragerea la sorţi lunară a obli­gaţiunilor C.E.C. la care — cu prilejul „Săptămînii Economiei" — s-au atri­buit în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate. Obligaţiunea seria 02306 nr. 07 a cîşti­­gat 75.000 lei; obligaţiunea­ seria 22851 nr. 27 a cîştigat 50.000 lei; obligaţiu­nea seria 23518 nr. 12 a cîştigat 25.000 lei; obligaţiunile seria 04059 nr. 02 şi seria 13391 nr. 30 au cîştigat fiecare cite 10.000 lei. S-au mai atribuit numeroase cîşti­­guri între 800 şi 5.000 lei. In total s-au acordat 861 cîştiguri în valoare de 1.000.000 lei. In afara cîştigurilor în bani s-au a­­cordat în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate, următoarelor obligaţiuni : Seria 03165 nr. 19; seria 04402 nr. 43; seria 06239 nr. 14; seria 02136 nr. 03; seria 23055 nr. 38; seria 11927 nr. 08; seria 14042 nr. 01; seria 24901 nr. 05. Obligaţiunile care nu au ieşit cîşti­­gătoare, participă din oficiu la urmă­toarele trageri la sorţi. La 31 decembrie va avea loc atît tra­gerea la sorţi lunară, cît şi tragerea la sorţi suplimentară — semestrială — la care, pe lingă cîştiguri în bani, se vor acorda în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate. ★ La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane ADAS din 30 noiembrie 1959 au ieşit următoare­le opt combinaţii de litere: C.V.B. A.H.N. B.W.L. Z.Y.Y, P.X.D. T.F.F. A.I.I. R.W.E. Cronica mişcării sindicale africane Unitatea de acţiune— chezăşia succesului A­stăzi, in continentul african d­e­­/A coteşte vulcanul luptei anticolo- 1­4 m­aliste de eliberare naţională. 10 ţări şi-au cucerit de-acum indepen­denţa naţională, iar numeroase alte popoare africane sunt in pragul obţi­nerii ei. In această luptă, muncitori­mea, mereu in creştere, atit sub ra­portul numeric cit şi sub ropodul conştiinţei sale de clasă, joacă un rol de mare însemnătate, fiind întotdeauna in primele rînduri ale forţelor sociale progresiste care participă activ la is­torica bătălie a popoarelor Africii pen­tru eliberarea naţională. Avîntul mişcării sindicale De altfel, acest lucru se oglin­deşte şi în avîntul luat în ultimii ani de organizarea oamenilor mun­cii în sindicate şi de progresele fă­cute de mişcarea sindicală africană în direcţia unităţii. „Dezvoltarea recentă a situaţiei sindicale în importante ţări din Africa— — apreciază tovarăşul Louis Saillant, secretarul general al F.S.M., în raportul general prezentat la cel de-al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor — crearea de noi centrale sindicale regionale africane, crearea şi progresul mişcării sindicale din ţări ca Maroc, Tunisia, Ghana, Sudan etc., creşterea organizaţiilor sindicale ale oamenilor muncii din Africa apare convingător ca o tendinţă caracteris­tică" . Intr-adevăr, cursu-i crescînd al or­ganizării şi combativităţii mişcării sin­dicale din Africa este un fapt evident. TINERELE DAR ENERGICE FORŢE SINDICALE AFRICANE SE AFIRMA DREPT DETAŞAMENTE PUTER­NICE DE COEZIUNE NAŢIONALA ŞI LUPTA ANTICOLONIALISTA. O influenţă crescîndă, un centru tot m­ai puternic de atracţie în mişcarea sindi­cală africană are U.G.T.A.N. (Uniunea generală a muncitorilor din Africa Neagră) care reuneşte sindicatele din Sudan, Volta de sus, Senegal, Guineea, Transitania şi Nigeria. U.G.T.A.N. este 1 decembrie-ziua de luptă pentru eliberarea Africii de sub jugul colonialismului cea mai mare uniune sindicală din Africa de vest. De un mare prestigiu se bucură organizaţia Congresul Sindicatelor din Ghana (350.000 membri), creată după ce această ţară şi-a cucerit indepen­denţa. Tendinţa spre unitate este astăzi ca­racteristica cea mai pregnantă în miş­carea sindicală africană. ASISTAM, CONCOMITENT, LA ÎNTĂRIREA OR­GANIZAŢIILOR SINDICALE NAŢIO­NALE ŞI LA REUNIREA ACESTO­RA IN MARI UNIUNI SINDICALE REGIONALE. ORGANIZAŢII COM­BATIVE CU UN PROGRAM AXAT PE REVENDICĂRILE VITALE ALE POPOARELOR AFRICII. Iată în KENYA! De săptămîni de zile continuă lupta grevistă a ferovia­rilor din Nairobi. Reprimaţi singeros, greviştii n-ar fi putut rezista dacă ce­lelalte categorii de oameni ai mun­cii din ţară, docherii, muncitorii de la societăţile de transport, muncitorii a­gricoli, n-ar fi organizat puternice ac­ţiuni de solidaritate şi o vastă ac­ţiune de sprijinire materială. Şi un CONGO BELGIAN, izolat aproape complet de mişcarea muncitorească din ţările învecinate, masele muncitoare au repurtat — în ciuda reprimării — succese de seamă. Cei 1.000.000 de muncitori din această ţară au cucerit dreptul de organizare in sindicate. Acum, in urma valului de răscoală din Congo belgian tinerele sindicate de aici au insă de făcut faţă unor repre­siuni sălbatice, care le ameninţă exis­tenţa. Dar lupta lor nu se duce izo­lat, căci întreaga mişcare africană, în special U.G.T.A.N­ şi U.G.T K. (Uniunea generală a muncitorilor din Camerun), organizează puternice ac­ţiuni de sprijinire a oamenilor mun­cii din Congo belgian. La fel în CA­MERUNUL FRANCEZ . In 1956, în această ţară a avut loc Congresul de constituire al C.G.M., congres care a elaborat totodată şi o cartă a reven­dicărilor. In 1957 şi 1958 această or­ganizaţie sindicală a fost obiectul presiunilor şi samavolniciilor colonia­liste care au izbutit s-o scindeze şi s-o rupă de F.S.M. Muncitorimea din Camerun nu şi a plecat însă fruntea , în faţa terorii şi, de curînd, a impus — prin lupte grele — reunificarea mişcării sindicale şi realipirea ei la F.S-­M. Aceasta s-a realizat în cadrul conferinţei unitare de la Duala, cînd s a creat centrala sindicală unificată U.G-T.K. Avîntul mişcării sindicale apare pregnant şi in ţările africane aflate încă sub dominaţia colonialiştilor en­glezi. Astăzi, unul din centrele lupte­lor muncitoreşti combative este aşa numita „FEDERAŢIA RHODEZIA $1 NY­ ASSALAND“. In Rhodezia, unde muncitorimea este exploatată sălbatic, în ultimii ani au avut loc dese ciocniri de clasă. Au avut loc numeroase greve de mari proporţii şi de lungă durată, in pofida represiunilor barbare la care s-au dedat colonialiştii englezi şi guvernul marionetă al „Federaţiei". Luptele combative ale muncitorilor au făcut să sporească considerabil presti­giul celor trei importante uniuni sindi­cale — ale minerilor, feroviarilor şi constructorilor. Spiritul de unitate a crescut impetuos, fapt care a făcut posibil făurirea Congresului African al Sindicatelor, ca organizaţie sindicală unică în Rhodezia de nord. In Nyas­saland, Tanganica şi Uganda au fost făurite, sub influenţa pilduitoare din Rhodezia de nord, centrale sindicale naţionale. U.G.T.A.N. - stegar al unităţii Vorbind despre mişcarea sindicală din Africa nu se poate să nu te o­­preşti asupra U.G.T.A.N. şi a istoriei creării sale, intrucit apariţia şi activi­tatea acestei organizaţii au adus un suflu nou, un spirit de luptă comba­tivă, un avint al mişcării pentru uni­tate, cum Africa n-a cunoscut nicio­dată şi cum colonialiştii n-au crezut că se va putea înfăptui vreodată in acest continent încătuşat atita vreme. Iată faptele. Manevrele colonialişti­lor care ţinteau înăsprirea exploatării popoarelor africane, urzelile menite să fărimiţeze mişcarea de eliberare na­ţională ce cutremură întreaga . Africa, au determinat oamenii muncii africani să înţeleagă importanţa şi necesitatea vitală a făuririi unităţii de acţiune. Un merit de seamă revine C.G.M. din Franţa care a ridicat cea dinţii pro­blema unificării sindicatelor africane intr-o singură organizaţie, propunind in acest scop convocarea „unei mari conferinţe africane“. Iar in anul 1957 a avut loc conferinţa consultativă in vederea constituirii Uniunii generale a oamenilor muncii din Africa Neagră (U.G.T.A.N.) — organizaţie care urma să reunească sindicatele de toate ten­dinţele din următoarele colonii fran­ceze: Senegal, Sudan (capitala Ba­mako), Coasta de Fildeş, Dahomey, Nigeria, Volta de sus, Togo, Ciad, Ubanghi-Sari, Gabon şi Congo mijlo­ciu. Conferinţa a declarat atunci că scopul viitoarei centrale sindicale este de a coordona acţiunile comune ale organizaţiilor sindicale membre contra colonialismului şi contra ori­cărei forme de exploatare, de a lupta pentru revendicările economice şi sociale ale oamenilor muncii. Aceas­tă conferinţă a avut loc la Cotonu, capitala Dahomey-ului. Noua organizaţie urma să reuneas­că 9 zecimi din muncitorimea Africii occidentale şi ecuatoriale franceze. La conferinţa de la Cotonu, liderul sin­dical Fagmalighe a declarat: „Orga­nizaţia pe care o vom înfiinţa va uni şi organiza pe oamenii muncii afri­cani, va coordona toate organizaţiile lor în lupta împotriva dominaţiei co­lonialiste, pentru apărarea revendică­rilor economice şi pentru cucerirea e­­galităţii în drepturi a africanilor... Pe plan social, este vorba de a lupta Îm­potriva tuturor formelor de exploata­re, pe plan economic, de a lupta — in interesul întregii populaţii — pentru industrializarea rapidă a ţârilor noa­stre, pe plan politic, de a obţine drep­turi egale pentru toţi oamenii mun­cii" Din 1957 şi pină anul acesta, U.G.TA.N., deşi nu era constituită definitiv şi avea numai o conducere provizorie, a fost continuu in miezul luptelor de clasă din Africa Neagră, acţionind in acelaşi timp pentru apă­rarea revendicărilor economice şi so­ciale ale oamenilor muncii, împotriva colonialismului. In această perioada au avut loc numeroase lupte revendi­cative unitare, mai ales in Senegal, Nigeria, Dahomey, Coasta de Fildeș, pentru mărirea salariilor, aplicarea u­­nui statut democratic Lucrătorilor din serviciile publice, pentru îmbunătăţi­rea securităţii sociale şi pentru satis­facerea altor revendicări. Intre 14 — 18 ianuarie 1959, la Co­nakry (capitala Republicii Guineea) a avut loc Congresul constitutiv al U.G.T.A.N. (Uniunea generală a oa­menilor muncii din Africa Neagră). La această mare întrunire sindicală a oa­menilor muncii africani au participat, sub semnul unităţii, 218 delegaţi din diferite teritorii din Africa occidenta­lă şi ecuatorială; la tribună erau pre­zenţi reprezentanţii F.S.M., ai Federaţ­­iei Sindicatelor din întreaga Chină, reprezentanţii C.G.M. din Franţa, de­legaţi ai sindicatelor tunisiene, gha­­neze, cameruneze etc. Rolul important ce­­ deţine U.G.T.A.N. în mişcarea sindicală africană, faptul că această mare organizaţie păşeşte cu consecvenţa pe drumul lărgirii lup­tei pentru unitate, apare limpede şi din aceea că ea s-a raliat acum acţiunilor întreprinse în vederea constituirii FE­DERAŢIEI SINDICATELOR PE ÎN­TREAGA Af­RICA. După cum se ştie, in noiembrie a. c. a avut Loc in capi­tala Ghanei — Accra — o întrunire a reprezentanţilor sindicatelor din dife­rite ţări africane, cu­ scopul de a dis­­cuta problema făuriii unei federaţii sindicale cuprinzătoare şi unitare pe întreaga Africă. U.G.T A.N. a spriji­nit cu fermitate acest proiect. Confe­rinţa de la Accra s-a încheiat cu suc­ces. A fost adoptat un apel către toţi muncitorii africani în care se anunţa crearea unui comitet pregătitor al Fe­deraţiei sindicatelor pe întreaga Afri­că. Din comitet fac parte reprezen­tanţi ai sindicatelor din Ghana, Gui­neea, Maroc, R.A.U., Uganda, Nigeria, Algeria, Tunisia şi alte ţări. In apel se spune că Conferinţa a ho­­tărit să convoace congresul constitutiv al Federaţiei in mai 1950 la Casablanca (Maroc). ★ Apare limpede că mişcarea sindicală din Africa progresează cu repeziciune, Infrîngind sciziunea, acţionind cu ma­turitate politică pe linia făuririi uni­taţii pe scară naţionala şi regională, deoarece numai printr un front comun de luptă pot oamenii muncii africani să reziste atacurilor colonialiste şi sa atinga obiectivul generaţiei actuale. INDEPENDENŢA DEPLINA PENTRU POPOARELE CONTINENTULUI NE­GRU! Acest avînt al mişcării sindicale mai întîlneşte însă mari obstacole. In Al­geria, colonialiştii francezi au arestat şi aruncat in lagăre de concentrare 75.000 de cadre şi simpli membri ai sindicatelor. In Kenya, colonialiştii englezi s-au năpustit cu furie împo­triva sindicatelor, edictind legi şi re­gulamente în baza cărora trupele sunt folosite contra greviştilor, iar adună­rile publice muncitoreşti sunt interzi­se. In Nigeria britanică, în Cameru­nul francez şi englez, în Uniunea Sud­­africană, plutoanele de execuţie, pre­siunile scizioniste, arestarea frunta­şilor sindicali, reprimarea grevelor sunt practici curente ale colonialiştilor. În Uniunea Sud-africană guvernul fas­cist acţionează pentru a împărţi sin­dicatele după criterii de rasă, sperînd să împingă astfel pe muncitori la lup­te fratricide care să ducă la slăbirea forţei mişcării sindicale. Este normal că, în aceste condiţii, mişcarea sindicală încă tînără din ţă­rile Africii are de desfăşurat o luptă extrem de grea. Punind însă în cen­trul activităţii lor ţelurile luptei de eliberare naţională — realizind îmbi­narea acestor ţeluri cu lupta pentru cucerirea drepturilor şi libertăţilor de­­mocratice, cu lupta pentru Îmbunătă­ţirea situaţiei materiale şi sociale a oamenilor muncii — sindicatele afri­cane işi lărgesc baza de masă şi obţin importante izbînzi. Cu atît mai mult cu cit clasa muncitoare şi sindi­catele progresiste din întreaga lume în frunte cu F.S.M. sînt mereu alături de oamenii muncii şi sindicatele afri­cane- Sprijin activ şi solidaritate largă din partea F.S.M. Intr-adevăr lupta împotriva colo­nialismului reprezintă pentru mişcarea ■ sindicală mondială o necesitate isto­rică, pentru că ea corespunde in­tereselor vitale ale oamenilor mun­cii din toate ţările. De aceea, incă din momentul creării sale, Fede­raţia Sindicală Mondială s-a situat de partea oamenilor muncii din ţările co­loniale şi semicoloniale in lupta pentru cucerirea şi apărarea independenţei naţionale, pentru o viaţă mai bună. Şi tot cursul existenţei sale F.S.M. a stat cu fermitate pe această poziţie. Deplin ataşată principiilor internaţio­nalismului proletar, F.S.M. iniţiază şi organizează acţiuni unitare ale oame­nilor munca in sprijinul luptei po­poarelor coloniale, împotriva imperia­lismului. In documentele adoptate la cea de-a 17-a­ sesiune a Comitetului Executiv al F­ S.M. se arată: „Comi­tetul Executiv îşi reafirmă convinge­rea că lupta oamenilor muncii din ţă­rile coloniale şi dependente pentru In­dependenţa lor naţională este insepa­rabilă de lupta pentru pace, chiar şi pentru faptul că ambele aceste forme de luptă sunt îndreptate împotriva monopolurilor şi politicii lor de asu­prire şi de pregătire a războiului“. Din iniţiativa F.S.M., in colaborare cu Con­federaţia Internaţională a Sindicatelor Arabe, a fost creat Comitetul interna­ţional de solidaritate cu oamenii mun­cii şi Poporul din Algeria. Oamenii muncii din ţările coloniale, sindicatele lor, văd in F.S.M. un sprijin de nă­dejde, un apărător principal al inte­reselor lor vitale. Solidaritatea munci­torească internaţionala faţă de oame­nii muncii şi sindicatele din Africa se manifestă prin acţiuni unitare vigu­roase, din organizarea cărora F.S.M. şi-a făcut un titlu de cinste. Repeta­tele mesaje de solidaritate şi acţiuni de sprijinire a luptei sindicatelor ain Camerun, Kenya, Rhodezia, Nyassu­­land, Africa de sud, Togo, Congo francez şi belgian. Sudan, Ruanda-U­­randi, au sporit imens influenţa şi prestigiul Federaţiei Sindicale Mon­diale in rindul oamenilor muncii din Africa, au dat mişcării sindicale din Continentul Negru noi forţe în lupta grea pentru independenţa naţională, contra exploatării și asupririi colonia­liste. P. TATARU SPECTACOL!; Televiziune MARŢI 1 DECEMBRIE 18.30 Informaţiile după amiezii ; 18.35 Emi­siune pentru cei mici ,­Căsuţa poveştilor îi scenetă de Mioara Cremene. Interpretează clasa a IlI-a D, şcoala „I. L. Caragiale“ . 19.00 Filmul artistic pentru copii „Mama s-a îmbolnăvit“ — o producţie a studiourilor sovietice. 19.10 Emisiune de ştiinţă şi teh­nică „Producţia de filme ştiinţifice romî­­neşti" de Aristide Moldovan, directorul Stu­dioului cinematografic „Alexandru Sahia" . 19.30 Transmisie de la Teatrul Municipal, sala Filimon Sîrbu „Soţul ideal" de Oscar Wilde, în pauze , jurnalul televiziunii şi ultimele ştiri. De azi emisiunile de televizi­une Încep la ora 18.30. Cinematografe IN CAUTAREA COMORII ~ Patria, 111« Pintilie ; TIZOC (cinemascop) — Republica, Gh. Doja ; ABUZ DE ÎNCREDERE - Maghe­­ru. Bucureşti, 1 Mai, Libertăţii ; NUNTA LUI FIGARO — V. Alecsandri ; NU AŞTEPTA LUNA MAI — I. C. Filmu, Unirea ; MAMA VITREGA — Lumina, 23 August, 8 Martie ; VINATORII DE TIGRI — Central ; CASA PĂRINTEASCA — Victoria, V. Roaită ; N. S. HRUŞCIOV IN AMERICA (film in culori) — Maxim Gorki ; AMNARUL FERMECAT completare : CUM PICTEAZĂ COPIII şi JUR­NAL 48 — Timpuri Noi ? PENTRU 100.000 DE MARCI — Tineretului, 8 Mai ; TOS­­CA (cinemas­­p — înfrăţirea Intre po­poare ; DANSEZ CU TINE — Al. Popov ; ULTIMA AVENTURA A LUI DON JUAN - Griviţa ; FRUMOASELE NOPŢII — C. David; FATA CU ULCIORUL — Al. Sabla ; MARILE FAMILII — Flacăra ; CARTEA JUNGLEI — Arta ; ANI DE ZBUCIUM — Munca ; SOAR­TA UNUI OM - T. Vladimirescu, M. Emi­­nescu, 30 Decembrie ; IN ZILELE LUI OC­TOMBRIE — Miorita ; MOARTEA ÎN SA — Donca Simo, Olga Bande ; KOCIUBEI — 16 Februarie, Popular ; PRIMAVARA — Vol­ga ; LADY HAMILTON - N. Bălcescu ; MI­SIUNEA PERICULOASA — G. Bacovia ; O ÎNTÎMPLARE EXTRAORDINARA (ambele serii) — Drumul Serii ; OMUL CU PANTA­LONI SCURTI — B. Delavrancea ; MOULIN ROUGE - Cultural ; VIATA E ÎN INIINILE TALE — 13 Septembrie. Timpul probabil INSTITUTUL METE­OROLOGIC CENTRAL COMUNICA timpul probabil din următoa­rele 24 de ore în Ca­pitală . Vremea în în­călzire uşoară cu ce­rul schimbător mai mult noros. Vint slab pină la potrivit din sectorul sudic, tempe­ratura în creştere uşoară. Minimele vor oscila între —1 şi +1 grade, iar maximele între 4 şi 7 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară . Vreme relativ călduroasă cu cer schimbător temporar noros. Precipitaţii slabe şi locale sub formă de burniţă şi ninsoare vor cădea mai ales în sud-vestul ţării. Vînt slab, pină la potrivit, din sectorul vestic. Temperatura în creştere la început apoi staţionară. Mi­nimele vor oscila între —4 şi +4 grade, iar maximele între 2 şi 12 grade, (local vor fi mai ridicate în sudul ţării). Pag. 3-a TELEGRAME, EXTERNE „Războiul rece“ silit să bată in retragere — Cuvintarea lui Maurice Thorez — PARIS 30 (Agerpres).­­ La 30 noiembrie, ziarul „L’Humanité“ a pu­blicat textul integral al cuvintării ros­tite la 29 noierfibrie de Maurice Thorez, secretar general al C.C. al P.C. Fran­cez, la un miting al tineretului care a avut loc la Gennevilliers. Maurice Thorez a consacrat î­n mare parte a cuvintării sale problemelor si­tuaţiei internaţionale, in ultimul timp, a spus el, în situaţia internaţională au avut loc schimbări importante. Dorin­ţă de pace a popoarelor şi, în primul rînd, acţiunile şi forţa Uniunii Sovie­­tice şi ţărilor lagărului socialist au silit „războiul rece“ să bată în retra­gere. Vizita tovarăşului Hruşciov în S.U.A., a continuat Thorez, a însemnat începutul unei mari cotituri. In curîrid el va veni în Franţa şi tineretul ţării noastre va fi în primele rînduri aie celor care vor saluta pe solul păcii, pe reprezentantul marelui popor care creează posibilităţi reale de preîntim­­pinare a războiului. In continuare, Maurice Thorez a vorbit despre planul de dezarmare generală şi totală pro­­pus de­­ S. Hruşciov. El a numit a­­cest plan o provocare plină de­ curaj adresată forţelor distrugerii. Referindu-se la problema algeriană, Thorez a continuat: Acum cinci ani spuneam : „Trebuie să ducem trata­tive cu reprezentanţii poporului alge­­rian. Trebuie să recunoaştem dreptul Algeriei de a şi determina soarta“. in prezent însă şi preşedintele Franţei s-a situat în mod oficial pe acest punct de vedere şi a recunoscut, cel puţin în vorbe, principiul autodeterminării. Desigur că el a legat această declara­­ţie de o mulţime de clauze şi condiţii restrictive. Cu toate acestea, a subli­niat vorbitorul, rămîne recunoaşterea faptului că Algeria nu este Franţa. Aceasta este o recunoaştere oficială a drepturilor algerienilor de a -şi de­termina soarta. De acum încolo există o singură problemă — pentru ce să se continue războiul ? Pe baza autodeter­minării este posibilă încheierea păcii mult aşteptate. Pot începe fără amm­­nare tratative, dar, din păcate, acest lucru nu s-a făcut încă. Numai socialismul, a declarat in continuare Thorez, va asigura măreţia Franţei. Răspunzînd celor care afirmă că, chipurile, „marxismul s-a învechit“ el a spus : in realitate în lume nu există nimic mai nou, nimic care să se orienteze într o măsură mai mare spre viitor, nimic care să reprezinte un a­­semenea factor de transformare și re­înviere ca marxismul și comunismul. O. N. u.: A început dezbaterea problemei algeriene NEW YORK 30 (Agerpres). — La 30 noiembrie, î­n Comitetul politic al Adunării Generale O­ N.U­ au început dezbaterile în p­roblema algeriană, ca urmare a cererii adresate la 14 iulie secretarului general al O.N.U., de că­­tre grupul de țări afro-asiatice de la O­N.U., ca această problemă să fie în­scrisă pe ordinea de zi a Adunării Generale. Delegaţia franceză nu par­ticipă la dezbateri întrucît guvernul francez consideră că această problemă nu este de competenţa O­N.U. Membri­­ai guvernului provizoriu al Republicii Algeria participă la dezbateri în ca­litate de observatori. Primul a luat cuvîntul Mongi Slim, reprezentantul permanent al Tunisiei la O.N.U., care, reamintind declaraţia preşedintelui De Gaulle şi răspunsul guvernului provizoriu, a declarat că „deşi nici un dezacord de fond nu pare să subziste între părţile în cauză to­tuşi războiul continuă". In ciuda celor cinci ani de război, a subliniat dele­gatul tunisian, răscoala algeriană nu a putut fi zdrobită „căci nu poate fi zdrobit un popor care luptă cu hotă­­rîre pentru independenţa sa naţio­nală". Mongi Slim a declarat că prin nu­mirea­ celor cinci conducători ai insu­recţiei algeriene închişi de autorităţile franceze, ca delegaţi ai guvernului provizoriu la tratativele cu Franţa, a­­cest guvern a dat o dovadă incontes­tabilă de bunăvoinţă şi a reamintit în l­­egătură cu aceasta că și Marea Britanie l-a scos pe Nkrumah din în­chisoare pentru a discuta cu el, după cum și Franța a readus din Madagas­car pe Mohamed V, regele Marocului. In amintirea lui Dinu Lipatti ELVEȚIA. — la Conservatorul de muzica­­ din Geneva a avut loc la 28 noiembrie dez­velirea unei plăci comemorative în amin­tirea marelui muzician si compozitor romín Dinu Lipatti, donată de guvernul romín. Cu­­ acest prilej ioșli elevi ai Iul Dinu Lipatti­­ ai^ dat un recital de pian. Au luat parte E. Dupont, preşedintele guvernului cantonu­­lt­i Geneva, reprezentanţi ai vieţii publice, personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, ziarişti, mama şi soţia lui Dinu Lipatti, pre­cum şi un numeros public. De asemenea au participat membri ai misiunilor diplomatice din Berna și Geneva. Festivităţile de la Belgrad BELGRAD 30 (Agerpres). — In Iu­goslavia au avut loc festivităţile pri­lejuite de sărbătoarea naţională, 29 noiembrie, Ziua Republicii Oraşul Belgrad, capitala Iugosla­viei, a fost pavoazat sărbătoreşte. In numeroase locuri au fost dezvelite monumente şi plăci comemorative. Cu prilejul sărbătorii, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, I. B. Tito, a oferit la 28 noiembrie o recepţie. Printre partici­panţii la recepţie se aflau conducăto­rii de stat ai Iugoslaviei, oameni ai artei, culturii şi ştiinţei, reprezentanţi ai întreprinderilor din Belgrad. Au a­­sistat de asemenea prinţul Norodom Stanik, primul ministru al Cambod­­giei, care vizitează Iugoslavia, precum şi şefii ambasadelor şi legaţiilor acre­ditaţi la Belgrad. In cursul zilei de duminică au avut loc mitinguri. Ciocniri sîngeroase în Panama PANAMA. — In cursul zilei de sîmbăta, trupe ale S.U.A. şi unităţi ale gărzii naţio­nale a Republicii Panama au trebuit sa facă uz de bombe cu gaze lacrimogene pentru a opri o coloană puternică de d­e­­monstranţi, care a încercat să pătrundă cu forţa In apropiere de localitatea Ancon în zona canalului Panama, controlată de S.U.A. In cursul Încăierărilor, care au durat trei ore, au fost răniţi opt soldaţi americani şi 19 panamezi, printre care se număra 18 de­monstranţi şi un soldat din garda naţionala. Demonstranţii s-au îndreptat spre oraș nu­mai după ce comandantul trupelor america­­­­ne a avertizat că acestea vor deschide focul pentru a se apăra.

Next