Munca, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 4325-4350)

1961-10-01 / nr. 4325

Pag. 2-a m­m­um O BUNA APROVIZIONARE Toamna a venit pe nesimțite și a început să se statornicească pe toate meleagurile patriei. O simțim în răcoarea din ce în ce mai accentuată a serilor și dimineților, o vedem desprinzînd frunzele gal­bene și așezîndu-le în straturi, straturi sub pomii din parcuri, o vedem înlocuind petuniile din gră­dini și scuaruri cu crizanteme, schimbînd decorurile din vitrinele magazinelor. Și simțim prezența și în piețe, unde legumele și zarzavaturile, fructele spe­cifice anotimpului, îmbie pe cetățenii gospodari să-și asigure proviziile pentru iarnă. Și cetățenii as­cultă Îndemnul. Le întîlnești pe gospodine cu sa­coșele doldora de castraveciori, gogoșari, ardei, ro­șii, prune și îți imaginezi cum vor arăta toate aces­tea peste puțină vreme, transformate în conserve și așezate ordonat în rafturile cămărilor. Găsesc totdeauna și pretutindeni cumpărătorii tot ce le trebuie pentru a-și face proviziile ? Sunt bine serviți, cu mărfuri de calitate ? Ce măsuri s-au luat pentru ca aprovizionarea să decurgă în condiții sa­tisfăcătoare ? Cu aceste întrebări am pornit pe te­ren. Și iată ce am constatat: Ce am aflat la O.C.L. „Aprozar“ Un prim popas am făcut la Cen­trala O.C.L.­„Aprozar“. Binevoitor, tov. Florin Popescu, șeful serviciu­lui desfacere, ne-a furnizat o serie de informații. Astfel, am aflat de la el că în acest an, din majorita­tea produselor se vor aduce pe pie­țele Capitalei cantități sporite față de anul trecut. Din partea Ministe­rului Comerțului s-au primit deja toate repartițiile pentru principa­lele produse agro-alimen­tare și fructe. In afară de aceasta, O.C.L. „Aprozar" va asigura o cantitate a­­preciabilă de produse legumicole prin achiziții proprii, pentru care s-au și încheiat contracte cu o se­rie de G.A.C. și G.A.S. 70.000 tone de cartofi vor fi aduse in Capitală, din care o parte va fi vîndută cum­părătorilor atît pentru aproviziona­rea curentă cît și pentru cea de iar­nă, iar restul va fi însilozat. Ca și anul trecut, o cantitate însemnată de cartofi vor fi însilozați pe loc în regiunile furnizoare (Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară), iar alta în silozurile din București, a căror pregătire este pe sfîrșite. Foarte curînd va fi dat în folosință un nou siloz modern cu o capacitate de 3.000 tone. în piețe și în preajma unităților „Aprozar“ din toate cartierele se vor înființa 196 centre volante unde se vor vinde cartofi pentru iarnă. Important este și faptul că o bună parte din oamenii muncii își vor pu­tea procura acest aliment prin li­vrări direct la domiciliu. După cum ne-a informat tov. Florin Popescu, și calitatea mărfurilor va fi asigu­rată prin sporirea exigenței la re­cepție a delegaților „Aprozar". Evident că sunt și oameni care, fie din cauză că nu au spațiu de depo­zitare, fie din alte motive nu-și procură acum cantități mai mari de produse. După cum ne informează O.C.L.­„Aprozar“, aceștia vor găsi în tot timpul iernii mărfurile de care au nevoie în unitățile din car­tierele unde locuiesc. In adevăr, re­țeaua de desfacere a O.C.L. „Apro­zar" s-a dezvoltat, în ultimele luni, 5 noi unități moderne au fost des­chise la parterul blocurilor noi, iar altele au fost reamenajate. în aces­tea se vor găsi pe lingă legume și fructe proaspete și o serie de pro­duse semiindustrializate. O.C.L. „Aprozar“ va pune la dispoziția cumpărătorilor sau a I.A.P.L. 500 tone castraveciori murați (pînă a­­cum s-au și preparat 426 tone), 1.000 tone varză murată, 56 tone foi de viță de vie în sare, 150 tone gogonele în saramură, 3 vagoane de bulion , apoi gogoșari, salată de varză roșie, ardei la saramură etc. (în total 177 tone). Se vor desface și cantități sporite de fructe. Pentru ca publicul cumpărător să fie cît mai bine servit, o mare parte din personalul magazinelor a fost pregătit în cadrul cursurilor orga­nizate de secția comercială a sfatu­lui popular pentru funcțiile de ges­tionari și vînzători. Magazinele „Aprozar" din Piața Unirii din Capitală vînd zilnic cca. 30 tone cartofi, 15 tone roșii, 3 tone ardei gras etc. In clișeu : un aspect din timpul vînzării cartofilor. Foto : P. COZIA In piața Obor aspecte diferite Primele ore de dimineață. In cu­noscuta piață Obor domnește mare animație, firească de altfel. Un lu­cru care te izbește aici este aglome­rația în jurul unor producători. De ce ? Pentru că au marfă multă, fru­moasă și la un preț rezonabil. Cine sunt ei ? Sunt trimișii gospodăriilor agricole colective din regiune. Co­lectiviștii din Brezoaiele și cei de la G.A.C. „7 Noiembrie" din Răcari vînd, printre altele, castraveciori numai buni de pus în oțet sau la saramură, iar cei de la G.A.C. Dobreni, raionul Oltenița, au adus o mulțime de gogoșari întîlnești in piață și reprezentanții altor gospodării colective. Cei de la G.A.C. „8 Martie" din raionul Ur­­ziceni sînt prezenți cu circa 7.000 kg cartofi frumoși pe care ii vînd cu 0,80 lei kg, cei de la ,,Răscoala din 1907" au venit cu cantități în­semnate de ardei, vinete, iar zilele următoare au de gînă să aprovi­zioneze piața cu gogoșari și caș­a­­veți pentru murături. Dar parcă poți înșira pe toți reprezentanții G.A.C. și mărfurile lor ? Fapt este că marea majoritate a produselor­­ lor atrag cumpărători, atît prin­­ bună cit și prin prețurile nația la unitățile „A­­­n incinta halelor 7 destul de bună ! mărfurile îmbiau trebuie spus că în erau aprovizionate lipseau nici carto­­pgoșarii, conopida. Toate aceste pro­late satisfăcătoare, umpleau repede­­ vin­ civilizat de însă ceapa, vine­­supă. Centrul re avea in ziua ?, ora 10­ roșii, aflate aici erau alteva centre se se găseau ștru­­acestora din , de natură să "­mpărători. b­" a raionu­­l putea de­­lință pentru a centrele sale ? C­­elor de sezon i se pare cu toate că stă repartiz­e de altfel, la la plecarea erca nr. 208 a lăzi In­­­ circa 400 a doar atît. Din toate fructele comandate cu o zi înainte de gestionar nu se pri­mise nimic. Cumpărătorii așteaptă. Hai, tova­răși, de la filiala „Aprozar" a raio­nului 23 August, nu-i dezamăgiți pe clienți! De ce nu și celelalte? „Dacă vrei să vezi ceva frumos, un magazin care să-ți „meargă și suflet", apoi vizitează unitatea Gostat din strada Aviator Belor (vis-a-vis de piața Dorobanți) care desface produsele G.A.S. Popești- Leordeni". Desigur, o astfel de invitație ten­tează și nu poate fi ignorată. Acum cîteva zile am picat, pe ne­pusă masă, in incinta magazinului. Intr-o parte, un rind cam mărișor de consumatori așteptau să fie ser­viți cu niște struguri ,amuzații" cu boabe cât nuca, iar la compartimen­tul cu zarzavaturi alții cumpărau prin mai multe mîini, a venit di­rect de la grădină. Pe­­ngă aceasta, aici găsesc de toate. Iarna și pri­măvara, trufandale, vara și toamna, marfă de calitate... Cît am stat acolo se terminaseră roșiile. Tovarășul Dumitru Pîrvu, res­ponsabilul magazinului, a făcut comandă la gospodărie. In mai pu­­­țin de o oră o mașină a adus can­titatea de roșii solicitată. Tot atunci G.A.S. din Burdujeni, raionul Fe­tești, l-a înștiințat pe responsabil să trimită o mașină pentru 28.000 ouă proaspete... Magazine Gostat mai sunt în Capi- cartofi, gogoșari, roșii, spanac, ar­dei. Dintr-o pivniță ieșeau cei care se aprovizionaseră cu vin, într-o în­căpere alăturată se vindeau prepa­rate de carne, conserve și brânzeturi, toate produse ale G.A.S. Popești- Leordeni și ale altor gospodării a­­gricole de stat. Pentru ce este apreciat acest ma­gazin am aflat de la cineva „de-ai casei". — Tot ceea ce se vinde aici — îmi spunea pensionarul Ion Cuciu­­reanu — este proaspăt. Vezi, stru­gurii aceștia au fost culeși aseară. La fel și ardeii, Marfa n-a trecut tată. Dar, nu prea se pot com­para cu acesta. Slab aprovizionate (aveau doar struguri) erau la 21 sep­tembrie chioșcurile G.A.S. Pante­­limon din piața Obor, cel al G.A.S. Pantelimon din piața „7 Noiembrie", ca și chioșcul din Piața Unirii al Combinatului agroalimentar „30 De­cembrie". De ce oare aceste gospo­dării nu caută să-și aprovizioneze cu de toate unitățile . Dacă n-o pot face, atunci să renunțe la ele, iar produsele ce­re au să le valorifice prin „Aprozar". Ar face o treabă mai bună. Din cauza proa­stei repartizări u­­neori unități ale „Aprozarului" nu sunt aprovizionate, cu toate sorturile de zarzavaturi și fructe. GOSPODINA s Zarzavat de supă aveți ? VÎNZATORUL : Ieri am avut, azi vedeți, poate găsiți la altă unitate. ," magazinele care vînd fructe și zarzavaturi" sînt bine aprovizionate, iar­­ în cele aflate de la conducerea O.C.L. „Aprozar -București am dedus că și pentru perioada de iarnă au fost luate o serie de măsuri, astfel încît populația să nu ducă lipsă de nimic. Lucrul acesta este bun. Păcat numai că aprovizionarea curentă a unor piețe și magazine nu se face așa cum trebuie. Intr-un loc găsești roșu­, pe ctnd in altă parte nu le găsești, in schimb te poți aproviziona cu­ poftești cu cono­pidă , sau in unele piețe găsești numai mere, iar in altele numai prune. La unitățile „Aprozar" din piața „16 Februarie“, de pildă, nu se găsea la 21 septembrie nici un pepene, în schimb la uni­tatea nr. 729 din blocul 6 A din Bucureștii Noi nu aveai unde te mișca din cauza lor. Repartiția — pentru că aici e hiba — trebuie fă­cută nu din birou, ci conform cerințelor cumpără­torilor. Când gospodina vrea să prepare supă, apoi să nu fie nevoită să cumpere morcovul din piața „16 Februarie“, iar albitura de la Obor, ci să le găsească pe toate in același loc. Deci, mai multă atenție in această direcție I ELENA DIMITRIU M. BOLDUR \ MUNCA Bine, dar nu la timp Duminică dimineața Piața Unirii semăna cu un furnicar. De fapt, cam același este aspectul și în celelalte zile ale săptămiînii. Aici vin după cumpărături cetățeni din toate păr­țile Capitalei. Cunosc ei bine acest vad, care nu se dezminte aproape niciodată. In Piața Unirii, sau Piața Mare, cum i se mai spune, cetățea­nul găsește tot ce poftește. Zarza­vaturi, fructe din toate varietățile, păsări, făină, murături etc. etc. Ma­joritatea unităților „Aprozar" sunt bine aprovizionate. — Aici găsesc oricând orice Îmi este necesar — spunea gospodina Aurica Nedelea. Eu mă aprovizio­nez zilnic și niciodată n-am plecat cu mina goală. Rar de tot se intîm­­­plă să lipsească cîte ceva. Privește și d-ta — îmi arătă ea cu mîna spre tarabele pline de toate și frumos a­­ranjate. — într-adevăr, față de duminica trecută (18 septembrie) — îmi con­firmă tovarășul Gheorghe Popescu, responsabilul ,,Aprozar“-ului — can­titățile aproape că s-au dublat. As­tăzi (23 septembrie) am primit 24.000 kg cartofi, 3.600 kg ceapă, 115.000 kg. roșii, 8.000 kg prune, 4.000 kg mere, 4.000 kg struguri, 1.500 kg gogoșari, 1.400 kg ardei gras, apoi spanac, verdeață, salată verde, conopidă și fasole verde. Mai puțin am primit castraveți, vinete, albitură și usturoi. După cît se vede, cantități sufi­ciente. Și ceea ce-i mai important, e că aproape toată marfa vitrată este calitativ superioară. Fructele, în special, au întrecut toate aștep­tările. Totuși, ceva curios. Era ora 9 și în fața tarabelor centrelor „Apro­zar“, mai ales a celor unde se vin­dea zarzavat, se aflau prea mulți cumpărători. — Care-i explicația ? l-am întrebat pe responsabil. — în mod normal, la ora aceasta n-ar fi trebuit să mai fie atîțea cum­părători la tarabe. Majoritatea gos­podinelor se aprovizionează de cu seară. Dimineața se fac numai com­pletările. Situația de astăzi este consecința neaprovizionării la timp. Aseară, de pildă, n-am avut decît două, trei feluri de zarzavat și nici un fel de fructe. Tot ceea ce se vede a intrat în­ cursul nopții. — Cu alte cuvinte, din cauza unei defecțiuni în graficul de aprovizio­nare, gospodinele și-au pierdut o jumătate din ziua lor liberă, pe care puteau să și-o petreacă altfel, nu în piață și la bucătărie. — Asta-i adevărat. — Bine ar fi dacă lucrul acesta nu s-ar repeta — am completat noi. Țesătoarele Elena Tăutu și Doina Botez pot fi adesea întâlnite, în timpul liber, pe scena clubului fabricii „Țesătura“ Iași. Foto : ST. ALBESCU 2.000.000 Borcane cu conserve își așteaptă cu­chriteri Ce este mult, este mult, spun muncitorii fabricii de conserve „Avîntul" din Oradea. Și pe bună dreptate. Ei văd în fiecare zi curtea, magaziile și celelalte încăperi ticsite cu borcane de conserve pe care le-au fabricat în urmă cu luni de zile. Mulți ar putea crede că con­servele respective nu sunt cău­tate. Realitatea este însă cu to­tul alta. Le lipsesc etichetele. Și pentru acest lucru, simplu la prima vedere, stau neexpediate peste 2 milioane borcane cu con­serve din fructe și legume, deși prin telegramele trimise I.C.R.A.­­Reșița, Arad, Rîmnicu Vilcea, Cluj, Baia Mare, București și al­tele solicită de urgență conserve. Se pune întrebarea: când va trimite Direcția Generală Con­serve Fructe și Legume din Mi­nisterul Industriei Alimentare e­­tichetele mult așteptate . (Rep.) un nou sistem. Se extinde de confecționare a tricotajelor La fabrica „Bela Bremer“ din Bucu­rești se folosește la confecționarea tricotajelor sistemul contex, care con­stă din lucrul cu ajutorul agregatelor de transpot mecanizate cu comandă de alimentare automată. Noul proce­deu a permis obținerea unei produc­tivități mărite. Procedeul respectiv este experi­mentat în prezent și la fabricile de confecții „Mondiala“ — Satu Mare, „Steaua Roșie“ din Sibiu și altele. (Rep.). — STANCU GH., Reșița, B-dul Lenin 35. Sectorul plan economic din cadrul Ministerului Metalur­giei și Construcțiilor de Mașini ne răspunde că pregătirea ce o aveți vă dă dreptul să fiți încadrat în­­tr-un post de tehnician II. Pentru echivalarea școlii de specializare trebuie să vă adresați însă Minis­terului învățământului și Culturii, singurul în drept să facă echiva­lări, să elibereze diplome. — MA­RIA I. PETRESCU, co­muna Brebeni, raionul Slatina. Pentru a se da o decizie în cazul d-voastră, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale i-a solicitat o serie de date pe care, pînă în prezent, nu le-ați trimis. Cînd vor exista toate datele necesare se vor face cercetări și vi se va comu­nica rezultatul. — LAZAR CORNELIU, monica de Stat „Moldova“ Filar­Iași. Fiind angajat la data de 1 mai 1961 nu aveți­ dreptul la concediu pe anul în curs. De acest drept vă puteți bucura după 11 luni da la angajare. — GH. STEFANESCU, str. Radu Popescu nr. 10 București, Secția Gospodărie Localuri și Locuințe a Sfatului popular al raionului „Gri­­vița Roșie“ ne înștiințează că vă puteți prezenta la biroul pentru reglementarea spațiului, ca să vi se facă formele spre a avea acces la baie. — ALEXANDRU GIUROIU. str Ion Cojescu nr. 13 București. Funcția de preparator pepsină nu se încadrează în categoria „func­țiuni de bază din Industria căr­nii“, astfel că cei încadrați în a­­ceastă funcție nu beneficiază de sporul pentru vechime și muncă ireproșabilă. Această precizare a fost făcută de către Ministerul Industriei Alimentare­­­ VARGA KOLOMAN, str. Ilie Pintilie 11 Petroșani. Regulamen­tul de premiere și instrucțiunile de aplicare prevăd ca: premiile pentru economiile realizate prin depășirea ciclului de funcționare normat între două reparații capi­tale se acordă la ieșirea utilaju­lui din reparația capitală. în con­secință, avînd în vedere că exca­vatorul nu a intrat încă în repa­rație capitală, prima vi se poate plăti numai după ieșirea lui din reparație, cînd se pot efectua și calculele necesare. — FLORIN PARAMON, G.A.S. Buciumeni. S-a făcut cunoscut con­ducerii gospodăriei de către De­partamentul Gostat ca în cazul cînd d-voastră nu aveți nicio le­gătură cu neîndeplinirea planului la producția de lună, să vi se plă­tească cota de 15 la sută. Pentru a beneficia însă de acest drept se cere ca d-voastră să fi îndeplinit restul Indicilor de plan. — ILIE NECULA, str. Lînăriei 69 București. In urma verificării făcute de Sfatul popular al raio­nului Stalin și delegatul întreprin­derii unde sînteți salariat, s-a constatat că sînteți îndreptățit să primiți o locuință corespunză­toare. In consecință, ați fost tre­cut pe tabelul de locuințe al În­treprinderii pentru una cameră și dependințe. — V. TUDUSCIUC-Iași. Direcția regională C.F.R. Iași ne răspunde că va ține seamă de propunerea d-voastră și în viitorul Mers al trenurilor, personalului 6004 i se va stabili oprire și în halta Bulboaca. — MARIN TANASE, Griviței 131 Brăila. Ministerul Invățământului și Culturii aprobă să dați exame­nul de corigență dacă nu ați mai dat niciodată acest examen. OAMENI DIN CIMPIA BANATEANA (Urmare din pag. I-a) nu­ ? Cîteva exemple ne vor lă­muri : în 1960, cooperativa din comună n-a vîndut nici un gram de zahăr vreunui colectivist și asta pentru că fiecare din ei primise cite 400 grame la ziua­­muncă datorită recoltei record de sfeclă de zahăr. Tot în 1960, producția de lapte pe cap de va­că furajată a atins media de 3320 litri. Adăugați la acestea re­coltele de grîu și de porumb, de struguri și de plante industriale, faptul că întreaga muncă agrico­lă este [UNK]­­mecanizată și că pe ogoa­rele fără margini există oameni ca Nicolae Piparcă, care a obți­nut 8200 kg porumb boabe la hectar, și atîția alții, că îngriji­tori de animale ca Constantin Cîrcel, Maria Engel, Heinrich Neidenbach și Gheorghe Maniuf au cucerit o calificare superioa­ră și veți înțelege cum s-a ajuns ca valoarea zilei-muncă în 1960 să ajungă la 40 de lei, din care 17 lei bani gheață. Ion Babău își reamintește cînd i s-a spus: „Trebuie să te per­manentizezi într-o anumită mun­că. Iată, înființăm brigăzi com­plexe în care fiecare om trebuie să-și aibă munca lui precisă, bi­ne definită. Așadar, gîndește-te ce anume ți-ar plăcea mai mult. Am avea nevoie de un șef la fer­ma de animale care să învețe pe lîngă medicul veterinar... Așa a ajuns el specialist în zootehnie, în vreme ce alți gos­podari s-au specializat în alte munci : în cultura griului, po­rumbului, sfeclei de zahăr, viței de vie, legumelor etc. Pasul acesta a însemnat foarte mult pentru fiecare în parte. Speciali­zarea și cointeresarea — prin in­troducerea retribuției suplimen­tare în toate ramurile — le-au ridicat nivelul de viață și în ace­lași timp au sporit considerabil veniturile gospodăriei. Oare ar fi putut visa Ion Ba­bău (și nu numai el) pe vremea cînd era argat că fiicele lui, Eva și Elisaveta, vor ajunge, una învățătoare, cealaltă profesoară, și că va avea puterea să-și re­construiască vechea casă și să și-o mobileze ca la oraș și în plus să-și înzestreze fetele cu tot ce trebuie unor gospodării, de la mobilă și pînă la mărunțișurile de bucătărie ? O, e atît de justificată bucuria din ochii lui Babău... Sînt con­vins că o voi întîlni mereu, cu fiecare an care trece și iată de ce, gospodarii din Comloșul­ Ma­­re și-au alcătuit planul de per­spectivă pînă în anul 1965. Ni-l desfășoară președintele, pe masa lungă, îmbrăcată in plus, din biroul său: fondul de bază va crește la 15.000.000 lei; producția de cereale va crește vertiginos prin cultura griului de soiurile Scropelca, Bezostaia și alte soiuri de înaltă productivi­tate. Iar în ce privește vitele, în anul 1965, pe cele 3206 hectare ale gospodăriei încărcătura la 100 hectare va fi de 32 taurine din care 24 vaci cu lapte, 85 porcine, din care 12 scroafe, 58 ovine, din care 34 oi mame. As­tăzi, gospodăria are 420 taurine de rasă bălțată romînească, 800 porcine alb de Banat, 1025 ovine țigăi și spance, păsări, albine. ...Ion Babău știe toate acestea și în ochii lui sclipește bucu­ria. Poate se gîndește cît de bogată, va fi viața lui atunci, sau poate se gîndește la dru­mul pe care l-au parcurs și el și toți ceilalți foști argați pîna aici și la cel pe care îl vor parcurge de atei înainte sau poate că se gîndește cum au început să prindă viață anga­jamentele din faptele lor zi de zi. Iată că cei de la ferma de vaci au și început să atingă me­dia de 3600 litri de lapte pe cap de vacă furajată, brigada a II-a a realizat anul acesta o produc­ție de grîu mult mai mare ca anul trecut iar... echipa de fotbal a gospodăriei „Comloșana" în care joacă tineri vrednici la cîmp ca Marin Rădeanu, Fran­­cisc Mayer și Milan Radulov, va intra în campionatul regional... ★ M am gîndit din nou la bucu­ria din ochii lui Ion Babău, la cea din ochii Floricăi Bîrsan, ai lui Vasile Petrovan, ai lui Petre Teodorescu, Gheorghe Bugaru, Ion Popa, toți oameni care n-aveau după ce bea apă și care astăzi închină în fiecare zi în ca­pul mesei lor familiale, paharul cu vin ce stă alături de plinea albă culeasă de pe pămînturile care sînt numai ale lor... Nu știu de ce, mi am adus aminte atunci și de splendidul parc cu terasă de dans și trandafiri creat de mîinile acestor oameni aproape de sediul gospodăriei și de mu­zica veselă transmisă de stația de radioficare și de copiii care zburdă la grădinița gospodăriei lor, de sala formațiilor muzicale ale G.A.C. „Vladimir Maiacovski“ și cu vocea de tenor a lui Ion Jiva, solist al orchestrei de mu­zică populară, și la atîtea altele... Cît de mult seamănă destinul lui Ion Babău și al tuturor celor­lalți cu destinul gospodăriei, cît de mu­lt înseamnă gospodăria pentru ei și cît de departe i-a în­vățat partidul să privească. 1___. Mîine la cinematograful „M. GORKI 11 Houl film sovi­etic „DN­ Tomi MI II PRIMMRA“ . O producție a studioului „Lenfilm". In completare filmul romînesc „ZIUA UNEI ARTISTE" O productie a studioului cinematografic „București"

Next