Munca, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 4377-4403)

1961-12-01 / nr. 4377

Pag. 2-a Pentru valorificarea superioara și complexă a masei lemnoase (urmare din pag. l­ a­­nului pe 1961 cit și a celui pe anul viitor. Organele sindicale cit și cele administrative trebuie să creeze toa­te condițiile ca muncitorii să cu­noască pînă în cele mai mici amăr­nunte sarcinile de plan ce le revin în anul viitor. Cunoașterea din timp a planului pe 1962 dă posibilitate muncitorilor să vină cu numeroase propuneri me­nite să contribuie la stabilirea mă­surilor tehnico-organizatorice în scopul asigurării îndeplinirii lui în mod ritmic chiar din primele zile ale anului. In același scop este ne­cesar ca întrecerea socialistă să fie ridicată pe o treaptă mai înaltă, iar la baza ei să stea obiective concre­te, mobilizatoare, din care să nu lipsească cele care­­ se referă la va­lorificarea superioară și complexă a masei lemnoase, la mai buna utili­zare a mijloacelor mecanizate din dotarea unităților. Din experiența dobîndită pînă acum reiese că organizarea munci­torilor in brigăzi complexe cu plata in acord global este o metodă prin care se obțin rezultate deosebit de frumoase, precum și creșterea ciști­­gului muncitorilor respectivi. De aceea este necesar ca organele sin­dicale să sprijine conducerile tehni­­co-administrative din exploatările forestiere pentru extinderea acestor brigăzi astfel încât să cuprindă cel puțin 60 la sută din efectivul de muncitori. De asemenea, organele sindicale trebuie să se ocupe mai mult de răspîndirea experien­și­ței înaintate, prin organizarea de schimburi de experiență care să fie urmate de demonstrații practice. Un mijloc important pentru producției și productivității sporirea pentru obținerea unui indice muncii, supe­rior în exploatarea lemnului, îl con­stituie creșterea indicilor de utiliza­re a mecanismelor. Comitetele sin­dicatelor au datoria să se ocupe în­deaproape de organizarea unor schimburi de experiență cu colecti­vele fruntașe, pe această temă, să îndrepte atenția muncitorilor antre­nați în întrecerea socialistă și spre acest important obiectiv. Prin creș­terea numai cu 1 la sută a produc­tivității fizice la fierăstraiele meca­nice, producția ar spori la faza re­coltat mecanic cu zeci de mii m.c. lemn. In plus, însemnatele cantități de lemn ce se pierd în cazul recol­tatului manual s-ar economisi. In anul 1962 sectorul forestier va fi înzestrat cu noi mecanisme și uti­laje. Ridicarea nivelului de mecani­zare în exploatări și, mai ales, în noile fabrici și complexe de indus­trializare, necesită un număr mult sporit de muncitori, maiștri și ingi­neri cu înaltă pregătire profesiona­lă. De aceea este nevoie ca de pe acum organele sindicale în strînsă colaborare cu organizațiile U.T.M. și conducerile să-și îndrepte tehnico-administrative atenția spre luarea unor măsuri eficace care să ducă la ridicarea continuă a nivelului tehni­­co-profesional al muncitorilor și ca­drelor tehnice, la educarea acestora in spiritul întăririi permanente a disciplinei socialiste în muncă. In anul 1962 prețul de cost va trebui redus in mod simțitor. Comi­tetelor sindicatelor le revin­e înda­torirea să pună la baza întrecerii socialiste obiective care să se refe­re la reducerea normelor de con­sum la materia primă, la folosirea integrală a capacității utilajelor. Practica de zi cu zi a dovedit că atunci cînd nu se dă atenție cali­tății produselor, consumul de mate­rial lemnos este mai mare. Trebuie spus că în special în fabricile de mobilă, placaj și de cherestea se dau încă multe rebuturi, se debitea­ză cherestea de calitate inferioară din lemn bun, intr-un cuvînt, lem­nul nu este folosit la valoarea sa. E necesar deci ca organele cale și tehnico-administrative sindi­îndrepte atenția și in această să-și di­recție. Sindicatelor din întreprinderile economiei forestiere le revine sarci­na să extindă experiența dobîndită în organizarea și pozitivă condu­cerea întrecerii socialiste desfășu­rată în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea partidului nos­tru. Creșterea indicilor de utilizare a masei lemnoase, reducerea pierde­rilor de recoltare și manipulare a lemnului, valorificarea căzăturilor din pădure sunt numai o parte din obiectivele ce trebuie să stea în fața organelor sindicale și a con­ducerilor administrative, a colecti­velor de muncitori și tehnicieni din ramura forestieră. Perioada actuală este socotită pentru sectorul economiei forestiere ca sezonul cel mai bun de lucru. De aceea, conducerile tehnico-ad­ministrative și comitetele sindicate­lor trebuie să ia toate măsurile pentru desfășurarea unei activități bine organizate în toate exploată­rile. Folosindu-se din plin lunile de iarnă, să se asigure stocuri impor­tante de materii prime pentru fabri­cile de cherestea și placaje, panele, furnire, precum și necesarul de bușteni pentru perioada de vară. De bunul mers al muncii, al întrecerii socialiste în exploatări, în perioada actuală depinde in mare măsură realizarea și depășirea sarcinilor, de plan în anul viitor. La înfăptuirea planului pe 1962 o contribuție de seamă o va aduce și intrarea în funcțiune a noilor com­binate. In atenția conducerilor teh­nico-administrative și a comitetelor sindicatelor trebuie să stea termina­­rea lucrărilor la datele fixate, darea în funcțiune a acestor combinate în cele mai bune condițiuni. De ase­menea, trebuie sprijinită și executa­rea celorlalte lucrări de investiții din cadrul întreprinderilor fores­tiere. Ridicînd la un nivel tot mai înalt întrecerea socialistă, perfecționînd în permanență munca organizatori­că, culturăl-educativă, stilul și me­todele de lucru, sindicatele din în­treprinderile economiei forestiere vor contribui din plin la succesul luptei pentru valorificarea superioa­ră a masei lemnoase, la reducerea prețului de cost a produselor, la îmbunătățirea calității. IULIA BRlNZEI, ne scrie că este angajată la întreprinderea de Transporturi Ploiești, de la data de 3 februarie 1961 și în­treabă cînd va avea dreptul la concediu de odihnă. RĂSPUNS : In situația arătată, ca hou angajată, aveți dreptul la con­cediu de odihnă după 11 luni de muncă. Cum aceste 11 luni le veți Împlini la 3 ianuarie 1962, de-abia cu începere de la această dată s­e va naște dreptul dvs. la concediul de odihnă. RADU CAMBUR din București, Calea Crîngași nr. 12, întreabă dacă angajații care, potrivit le­gii au dreptul la concediu supli­mentar pentru muncă grea și vă­tămătoare sănătății și în același timp și la concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă, pot beneficia de un con­cediu anual de odihnă mai mare de 24 zile lucrătoare. RĂSPUNS : Codul Muncii preci­zează în art. 63 al. 2 că angajații care lucrează la munci grele și vă­tămătoare sănătății au dreptul la un concediu de odihnă plătit, pînă la 24 zile lucrătoare. Același articol, la aliniatul 6 prevede că muncitorii cu o vechime neîntreruptă Ia mun­că au dreptul la un concediu d­e odihnă plătit pînă la 24 zile lucră­toare anual, in raport cu vechimea respectivă. După cum se vede însă, precizarea pe care o face Codul Muncii se referă la fiecare catego­rie In parte. Dar atunci cînd un an­gajat, cazul dvs. are dreptul în același timp la ambele categorii de concediu suplimentar, firește că du­rata totală a concediului de odihnă poate depăși 24 de zile lucrătoare. ION TOADER și IOS­IF SALA­­GEA, din comuna Bistra, regiunea Cluj, întreabă dacă pentru copiii care au depășit vîrsta de 14 ani se mai plătesc în continuare alo­cația de stat în cazul cînd ei merg la școală. RĂSPUNS . Potrivit dispozițiunilor legale, alocația de stat se plătește pentru copii pînă la vîrsta de 14 ani împliniți. Excepție se face nu­mai pentru copiii care au contractat o invaliditate pînă la această vîrstă, caz în care alocația se plătește pe durata invalidității și maximum pînă la 16 sau 18 ani, în funcție de gra­dul invalidității. Deci, în situația arătată, intrucît copiii dvs. au împlinit vîrsta de 14 ani și n-au nici­ o invaliditate nu mai aveți dreptul la alocație de stat pentru ei. NICOLAE MITRANOVICI, din Hunedoara, întreabă dacă tim­pul cit a satisfăcut stagiul militar se include în vechimea in muncă pe baza căreia se calculează ajutoarele în cadrul asigurărilor sociale și la ce cuantum de ajutor ar ave­a dreptul finind seama că este an­el­gajat din august 1950. RĂSPUNS : Potrivit art. 133 din Codul Muncii vechimea în muncă se consideră neîntreruptă pe timpul cît un angajat își satisface stagiul mi­litar dacă acesta se reîncadrează în muncă în termen de 90 zile de la data lăsării la vatră. Cum dvs, v-ați reîncadrat în ter­men de 24 zile de la data lăsării la vatră, înseamnă că timpul cit ați sa­tisfăcut stagiul militar se va lua în calcul la stabilirea vechimii neîn­trerupte în muncă. Deci aveți o ve­chime neîntreruptă în muncă, mai mare de 8 ani și ca atare în caz de boală, cuantumul ajutorului ce vi se cuvine în cadrul asigurărilor sociale este de 90 °/e din salariul tarifar. Aportul inovatorilor Comitetul sindicatului și condu­cerea tehnico-administrativă a Uzinei de produse sodice din Govora acor­dă un sprijin larg dezvoltării mișcă­rii de inovații și raționalizări. Acest sprijin se reflectă în contribuția pe care tot mai mulți muncitori, ingi­neri și tehnicieni și-o aduc la rezol­varea problemelor de introducere a tehnicii noi, creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității pro­duselor. Astfel, de la începutul anu­lui și pînă în prezent au fost Înre­gistrate la cabinetul tehnic aproape 100 de asemenea propuneri, mai mult de jumătate din ele fiind aplicate în practică sau in curs de rezolvare. Economiile post calculate, la propu­nerile aplicate, totalizează suma de 1.262.513 lei. (Coresp. „Munca") Brigada artistică de agitație a sindicatului complexului de lucrări Săvinești-Roznov, regiunea Bacău, care­­ la finala celui de-al VI-lea concurs al formațiilor artistice de amatori s-a situat pe locul II, pregătește noul ei program intitulat: „Așa da... mai zic și eu" Foto:­L. TIBERIU MUNCA ile uuine penvxip m­aps pop0 BP* null 1101 lL­ n­ CATE „Mai aproape de preferințele și preocupările oamenilor muncii“ La cluburile din orașul Arad se desfășoară o bogată activitate. Cu toate acestea , se arăta în artico­lul apărut în ziarul nostru nr. 4305 — unele manifestări organi­zate la cluburi erau departe de pre­ferințele și preocupările oamenilor și, bineînțeles, în acest fel cluburile nu contribuiau în suficientă măsură la desfășurarea muncii culturale de masă organizată de sindicate. Socotind că cele arătate în ma­terialul respectiv corespund reali­tății, Consilului local al sindicate­lor Arad, în răspunsul trimis re­dacției, arată că pentru remedierea lipsurilor semnalate a fost întocmit un plan de măsuri cu obiective concrete care să ducă la îmbunătă­țirea activității cluburilor. Ca primă măsură biroul executiv al C.L.S. a ținut o ședință de in­structaj cu responsabilii directorii de cluburi, culturali și bibliote­carii, în care s-a arătat pe larg cum trebuie să se muncească pentru a­­tragerea oamenilor la diversele ac­țiuni ce se organizează în cluburi. De asemenea, s-au luat măsuri pen­tru îmbunătățirea activității forma­țiilor artistice existente și înființa­rea altora noi. »Contractul colectiv in viață“ In materialul de la rubrica cu ti­tlul de mai sus apărut în ziarul nostru nr. 4241, se arată că la Uzi­nele de utilaj greu construcții din Brăila, dacă celorlalte obiective cuprinse în contractul colectiv li s-a acordat atenția cuvenită, despre rezolvarea dosarelor cu propuneri de inovații nu se poate spune ace­lași lucru. Ca urmare a celor arătate în ar­ticol C.L.S.­­ Brăila a analizat cum urmăresc conducerea uzinei și co­mitetul sindicatului rezolvarea pro­punerilor de inovații. S-a întocmit apoi un­­ plan de măsuri menit să îmbunătățească această activitate. Fiind tradus în viață, el a dat roa­dele așteptate, în sensul că în scurtă vreme 182 de inovații, cu un efect economic de aproape 4.000.000 lei, au fost aplicate în producție. Costache Orașanu este unul dintre cei mai buni cazangii de la uzi­nele de utilaj greu „Progresu”-Brăila Experiența de pînă acum­­ la baza succeselor viitoare O vorbă bătrînească spune: „Ce semeni aceea culegi“. Această zica­lă a fost verificată de nenumărate ori și în munca noastră. Căpătînd an de an o experiență tot mai bo­gată, noi am avut satisfacția de a culege din plin roadele muncii de­puse, însuflețit de luminoasele pers­pective ale planului economic de 6 ani, colectivul nostru a obținut în primele 10 luni ale anului impor­tante succese: în cifre, ele se tra­duc prin : foraj cu turbina 71,6 la sută din totalul metrilor forați, iar economii în 9 luni la preț de deviz peste 4 milioane lei. Aceste succese n-au venit de la sine. O preocupare de seamă in ac­tivitatea noastră a constituit-o in­troducerea și folosirea pe largă a metodelor înaintate și scară în special a forajului cu turbina. Și trebuie să subliniem ca un lucru foarte important că datorită ridi­cării continue a calificării briga­dierilor și sondorilor, în lucrările de foraj se respectă întotdeauna și cu strictețe comenzile geologo-teh­­nice, ceea ce permite urmărirea ju­dicioasă a procesului tehnologic de foraj și alegerea în mod diferen­țiat­ a satelor în funcție de rocile traversate. O atenție deosebită am acordat organizării consfătuirilor de pro­ducție, în cadrul cărora s-au dez­bătut pe lărg probleme legate de tehnica nouă în foraj și în special de reducerea timpului neproductiv. Paralel, ne-am preocupat și de re­ducerea continuă a consumurilor specifice de materiale și chimicale, fapt ce a contribuit la scăderea prețului de cost pe m­etru forat. De altfel, această reducere a fost obiectul principal în întrecerea so­și­cialistă pe care o desfășoară mun­citorii și inginerii noștri, sub con­ducerea organizațiilor de partid și mobilizați de comitetul sindica­tului. Rezultatele obținute pînă în pre­zent ne obligă să luptăm pentru înregistrarea altora și mai valoroa­se. Și colectivul întreprinderii noas­tre este hotărît să se prezinte în anul viitor cu un bilanț și mai bo­gat. Pentru aceasta este însă nece­sar să pregătim temeinic noul an de muncă, să luăm măsuri com­plexe și eficiente, ceea ce conduce­rea întreprinderii, împreună cu co­mitetul sindicatului, sub îndruma­rea organizației de partid, au și fă­cut. Principala măsură preconizată este stabilirea, cu cel­ puțin trei luni înainte de începerea trimestru­lui, a sondelor ce urmează a fi să­pate, asigurîndu-se astfel continui­tatea lucrărilor de montaj și pre­darea în termen a sondelor. Atenția noastră se va îndrepta, de asemenea, spre extinderea tot mai mare a forajului cu turbina și creșterea eficienței acestuia, care constituie o rezervă importantă pentru reducerea timpilor nepro­ductivi și a prețului de cost pe me­tru forat. în anul viitor vom fora cu turbina cel puțin’ 75 la sută din totalul metrilor săpați. Vom conti­nua să ne preocupăm de construc­ția rațională a sondelor prin elimi­narea unor coloane intermediare și prin folosirea sapelor cu diametre corespunzătoare regimului tehno­logic. Totodată, în vederea îmbună­tățirii calității noroaielor, vom ex­tinde folosirea hidrocicloanelor, în complexul de măsuri prevă­zut, un loc de seamă îl ocupă efec­tuarea — înainte de terminarea săpării unei sonde — a carotajelor electrice informative, în vederea stabilirii programului de tubaj. De asemenea, pentru­ evi­tarea așteptă­rilor în anotimpul friguros, unele sonde vor fi prevăzute cu conducte de alimentare cu motorină și cu re­zervoare de m­are capacitate pentru depozitarea combustibilului. O a­­tenție deosebită se va acordă revi­zuirii și reparării instalațiilor. Se vor întocmi grafice lunare pentru reparațiile medii și curente. Se știe că prețul de cost este un adevărat „barometru“ al activității economice a unei întreprinderi. De aceea vom introduce, în secțiile unde încă nu există, f­ișe-limite­ de cheltuieli, pentru ca fiecare briga­dă să aibă posibilitatea să urmă­rească zilnic stadiul­­ prețului de cost. Totodată, vom ține o evidentă strictă a consumurilor de materia­le, combustibil și lubrifianți, în scopul reducerii acestora și a bu­getelor de cheltuieli. Comitetul sindicatului va conti­nua să acorde toată atenția ridică­rii continue a calificării fiecărui bri­gadier și sondor, organizînd cursuri cu caracter practic și teoretic. în cadrul acestora, pe lingă lecțiile cu conținut tehnic, vom ține și confe­rințe pe teme economice­­ privind productivitatea, muncii ,­și reduce­rea prețulu­i de cost. Procedînd în felul acesta și atră­­gînd un număr tot mai mare de muncitori la rezolvarea problemelor concrete ale producției, la descope­rirea și valorificarea rezervelor in­terne ale întreprinderii, suntem­ con­vinși că vom obține în viitor noi și importante succese. CONSTANTIN SPOIALĂ director, și MATEI GUȚA președintele comitetului sindicatului, întreprinderea de foraj-Craiova Aspect dintr-un magazin modern deschis recent In orașul Bacău Foto : C. PETRE Artiștii profesioniști în mijlocul artiștilor amatori Echipele artistice de teatru din întreprinderile și instituțiile orașu­lui Tg. Mureș, se pregătesc de pe acum pentru cel de-al III-lea festi­val bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale 1962“. Ca și în anii precedenți ele primesc un ajutor ca­lificat din partea artiștilor Teatru­lui Secuesc de Stat. Peste 30 de ar­tiști și regizori ai teatrului se de­plasează frecvent în întreprinderi și instituții, sprijinind efectiv pe ar­tiștii amatori în ridicarea măiestriei lor artistice. (Coresp. „Munca"). In primele trei trimestre din acest an, în întreprinderile regiunii Ga­lați s-au cheltuit pentru măsuri de protecția muncii și tehnica securi­tății mai mult de 18.500.000 lei. A­­ceste fonduri au slujit la îmbună­tățirea condițiilor de lucru. Mai tre­buie arătat că atît conducerile teh­nico-administrative cît și comitetele sindicatelor din majoritatea între­prinderilor s-au îngrijit de folosi­rea judicioasă a sumelor prevăzute, dînd prioritate lucrărilor menite să ducă la preîntâmpinarea îmbolnăvi­rilor și accidentelor, la ușurarea e­­fortului fizic al oamenilor. Creșterea simțului de răspundere în întreprinderi și pe șantiere față de condițiile în care se lucrează este și o consecință a muncii Consiliului regional al sindicatelor Galați. Ca organ de control, îndrumare și coor­donare a întregii activități sindica­le, el a acordat o atenție sporită pro­tecției muncii. Analizele pe care le-a făcut, ca și sarcinile pe care le-a trasat, au determinat o mai mare preocupare a organelor sindi­cale și a conducerilor tehnico-admi­­nistrative în acest domeniu. De curînd, bunăoară, și-au dat în­­tîlnire la Focșani conducătorii teh­nici și administrativi, precum și președinții comitetelor sindicale și alți activiști sindicali din unitățile forestiere ale regiunii Galați, îm­preună au dezbătut constatările și propunerile brigăzii Consiliului re­gional al sindicatelor, care timp de mai multe zile a cercetat condiții­le de muncă din exploatările fores­tiere din regiune, în vreme ce la Focșani se purtau astfel de discuții, la Galați se pregătea o ședință cu caracter similar, însă în ramura construcțiilor. Acesteia îi va urma o altă dezbatere cu conținut identic — tot la nivelul regiunii — dar în ramura metalurgică. Vor trece cîte­­va zile și va avea loc plenara Con­siliului regional al sindicatelor, pe a cărei ordine de zi va figura ca singur punct: „Activitatea organe­lor sindicale și tehnico-administra­­tiv­e din întreprinderile regiunii în domeniul protecției muncii“. Așadar, într-un interval de apro­ximativ o lună și jumătate sunt pre­văzute trei analize pe ramuri de producție și o plenară — toate pe aceeași temă și la nivel regional. Ședințe cu o asemenea tematică vor avea loc și la nivelul unor consilii locale ale sindicatelor. Insă, indife­rent dacă se vor ține pe ramuri de producție, pe regiune sau raioane, toate aceste ședințe își propun ca țel să analizeze felul cum s-a des­fășurat activitatea în perioada pre­cedentă și să adopte noi măsuri care să ducă la îmbunătățirea pe mai departe a condițiilor de lucru. Privite prin această prismă, ședin­țele sînt binevenite. Cu o singură condiție , ca măsurile stabilite să fie integral puse în practică. Or, punc­tul slab al activității de pînă acum este tocmai neurmărirea și necon­­trolarea felului cum consiliile lo­cale ale sindicatelor, comitetele sin­dicatelor și conducerile tehnico-ad­ministrative înfăptuiesc hotărîrile plenarelor Consiliului regional al sindicatelor. In cursul acestui an, de pildă, pro­blemele de protecție a muncii au fost analizate în două plenare ale C.R.S. Dar în ambele s-au adoptat planuri de măsuri care conțin cam aceleași prevederi. Și nu va sur­prinde pe nimeni dacă și planul de măsuri al viitoarei plenare se va a­­semana cu cele anterioare. De ce a­­ceastă repetare? In primul rînd pen­tru că în plenara convocată la 1 iu­nie nu s-a analizat temeinic modul cum au fost îndeplinite măsurile sta­bilite în cea din 15 martie, pentru că în materialul întocmit deja și care urmează a fi pus în dezbate­rea plenarei ce va avea loc peste pu­țin timp se fac referiri neaprofun­date asupra felului cum au fost tra­duse în viață măsurile adoptate de plenara din 1 iunie. Or, într-o ple­nară a Consiliului regional al sin­dicatelor — care de obicei consti­tuie un prilej de analiză temeinică și multilaterală a activității desfă­șurate într-un domeniu sau altul — ar trebui ca și în problema protec­ției muncii să se pună un accent deosebit tocmai pe felul cum au fost înfăptuite sarcinile stabilite ante­rior și cele care au intervenit pe parcurs, în acest caz s-ar putea face o justă apreciere a realizărilor și totodată ar putea fi scoase mai bine în evidență părțile slabe ale ac­tivității. în prezent, bunăoară, se constată că, deși activitatea de protecție a muncii s-a îmbunătățit mult de la o perioadă la alta, totuși sunt anu­mite rămîneri în urmă cauzate de neîndeplinirea integrală a măsurilor prevăzute. Așa se prezintă situația cu organizarea de schimburi de ex­periență în domeniul protecției mun­cii, cu extinderea controlului ob­ștesc asupra condițiilor de muncă, cu introducerea și extinderea in­struirii demonstrative, cu intensifi­carea propagandei asupra importan­ței respectării normelor de tehnica securității, cu activizarea colecti­velor obștești de la nivelul consili­ilor locale si a sindicatelor. E adevărat că cea mai mare parte din aceste sarcini privesc consiliile locale ale sindicatelor, însă nu toate consiliile s-au achitat de obligațiile ce le reveneau. In vreme ce Con­siliul local al sindicatelor Galați a analizat periodic activitatea comi­tetelor sindicatelor și a conducerilor tehnico-administrative în domeniul protecției muncii, acordînd un spri­jin substanțial în organizarea con­trolului obștesc și în pregătirea în­treprinderilor pentru iarnă, alte consilii locale au dovedit preocupa­re insuficientă în această direcție. Consiliul local al sindicatelor Fău­­rei, de piildă, nu și-a prevăzut în planurile de muncă din semestrul II nici o acțiune în sprijinul activi­tății de protecție a muncii, deși avea obligația sa facă analize in fiecare trimestru și să se ocupe de înfăptuirea celorlalte măsuri hotă­­rîte de plenara Consiliului regional al sindicatelor. Consiliul local al sindicatelor Brăila a inițiat multe acțiuni cu caracter de protecția muncii. Se remarcă, îndeosebi, grija pentru extinderea controlului ob­ștesc, însă de eficacitatea acestuia se interesează mai puțin. Deși în o­­rașul Brăila există condiții favora­bile pentru organizarea schimburi­lor de experiență în domeniul pro­tecției muncii și introducerii instrui­rii demonstrative, Consiliul local al sindicatelor a omis să inițieze ase­menea acțiuni. Pînă nu de mult, în regiunea Ga­lați numeroase consilii locale ale sindicatelor lăsau soluționarea pro­blemelor de protecția muncii pe seama Inspecției tehnice de stat res­pective. Treptat, practica aceasta greșită a fost înlocuită. Totuși, mai sunt consilii locale, ca cele din Fău­­rei, Panciu, Bujoru, care n-au re­nunțat la ea; în acest fel, munca de îndrumare a comitetelor sindicatelor și a conducerilor tehnico-administra­tive în legătură cu organizarea con­trolului obștesc este parțial înlocuită cu măsuri administrative, uneori birocratice. O dovadă în acest sens este modul cum a fost „declanșată“ acțiunea de control obștesc la S.M.T. Ianca, G.A.S. „Pavel Tcacenco" și alte unități. Aici, odată cu încheie­rea prescripțiilor, inspectorul tehnic a întocmit și procesele-verbale în care s-a consemnat... organizarea controlului obștesc. Bineînțeles că o asemenea acțiune, superficial pre­gătită și neurmărită, nu poate avea sorți de izbîndă. Din exemplificările de mai sus se vede limpede că organele sindicale din regiunea Galați nu-și respectă întrutotul propriile hotărîri în ceea ce privește protecția muncii. Pre­văd multe acțiuni, dar duc la bun sfîrșit puține. Acesta este un stil de muncă defectuos, căruia trebuie să i se pună capăt. Iar semnalul va trebui dat de Consiliul regional al sindicatelor prin urmărirea strictă a îndeplinirii măsurilor pe care le stabilește. feH. ILtd­TA Acțiuni multe - finalizări puține

Next