Munca, aprilie 1962 (Anul 18, nr. 4481-4506)
1962-04-01 / nr. 4481
Pag. 2 a Recent a avut loc conferinţa locală a sindicatelor din raza de activitate a C.L.S. Tg. Jiu. Majoritatea celor care au luat cuvîntul pe marginea dării de seamă prezentate au subliniat aportul adus de organizaţiile sindicale din cuprinsul raionului la mobilizarea oamenilor muncii pentru înfăptuirea Directivelor Congresului al IlI-lea al P.M.R. şi a sarcinilor trasate în acest scop de Congresul al IV-lea al Sindicatelor. Faptul acesta a fost ilustrat în mod convingător de succesele obţinute în întrecerea socialistă de numeroase colective de muncă, succese concretizate în : îndeplinirea planului producţiei globale în 1961 în procent de 108 la sută, iar al producţiei-marfă cu 108,2 la sută, realizarea de economii peste plan în sumă de 19 830.000 lei şi beneficii de 23 100 000 lei, depăşindu-se cu mult angajamentele luate. In cadrul conferinţei s-a analizat fiecare latură a activităţii sindicale (organizarea şi conducerea întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie, munca cultural-educativă de masă, cea financiară, de protecţia muncii etc.). în cuvîntul lor, tovarăşii Ion Voichiţoiu, preşedintele comitetului sin- dicatului de la întreprinderea forestieră Tîrgu Jiu, Constantin Plopşoreanu de la întreprinderea de extracţie Bîlteni, Constantin Chesnoiu, învăţător, secretar al comitetului sindicatului salariaţilor din comuna Arcarii, şi alţii au arătat prin exemple concrete, cum sprijinul, îndrumarea şi controlul Consiliului local al sindicatelor au dus la îmbunătăţirea activităţii comitetelor sindicatelor din unităţile respective. După cum a reieşit din lucrările conferinţei, C.L.S Tîrgu Jiu a studiat experienţa înaintată în activitatea organelor sindicale, ajutînd comitetele sindicatelor în mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru a participa activ la rezolvarea problemelor de producţie şi la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor. Acest studiu s-a făcut prin înfiinţarea unor colective obşteşti alcătuite din activişti sindicali, tehnicieni, economişti şi fruntaşi în producţie, care s--au deplasat în întreprinderi, unde au cercetat îndeaproape activitatea organelor sindicale. Aşa, de pildă, sesizîndu-se metodele bune folosite de comitetele sindicatelor de la Uzina mecanică din Tîrgu Jiu şi întreprinderea minieră Rovinari în domeniul organizării întrecerii socialiste, C.L.S. a organizat mai multe schimburi de experienţă, la care a participat activul sindical din întreprinderile oraşului şi raionului Tîrgu Jiu. Referatele prezentate cu acest prilej şi îndeosebi discuţiile purtate pe marginea lor au ajutat ca aceste metode să fie generalizate. Pornind de la ideea că organizaea unor asemenea acţiuni constiuie doar începutul, că important este ca învăţămintele ce reies să fie puse în practică la fiecare loc de muncă. Consiliul local al sindicatelor Tîrgu Jiu a urmărit pe parcurs cum fac aceasta participanţii la acţiunile respective, odată înapoiaţi în întreprinderile lor. Preocuparea C.L.S. pentru eficacitatea unor acţiuni ale sale se vede şi din următorul exemplu. Organizez într-o anumită perioadă mai multe consfătuiri cu activiştii sindicali în legătură cu unele probleme de protecţia muncii, ulterior el a trimis în cîteva unităţi colective obşteşti cu sarcina de a urmări cum aplică ei în organizaţiile lor cele învăţate. Constatările făcute cu acest prilej la întreprinderea minieră Rovinari, întreprinderea de extracţie Bîlteni, Fabrica de ţigarete şi în alte unităţi au fost îmbucurătoare. Astfel, s-a observat că, datorită îndrumărilor primite, organele sindicale şi conducerile administrative de aici au început a se ocupa cu mai mult simţ de răspundere de problemele protecţiei muncii. Ele analizează periodic aceste probleme, luînd operativ măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii în domeniul respectiv. Referindu-se la stilul şi metodele de muncă ale unor membri ai Consiliului local al sindicatelor, unii delegaţi au criticat, pe bună dreptate, pe tovarăşii Constantin Ecobescu, membru în biroul executiv, şi Vasile Cărbunescu, secretar, arătînd că aceştia au neglijat uneori ajutorarea organelor sindicale din întreprinderile de care răspundeau. Hotărîrea adoptată de conferinţă cuprinde indicaţii preţioase pentru noul organ ales. înfăptuirea acestora va duce la îmbunătăţirea activităţii organelor sindicale în toate domeniile. M. ADRIAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Oltenia Acţiuni eficace, rezultate bune MUNKA Adunări de dări de seamă şi alegeri sindicale A munca culturală — la nivelul sarcinilor Constanţa, departe de a fi numai U.-I centru turistic şi balnear, a devenit in anii regimului de democraţie populară un oraş industrial în plină devoltare, in care mii de oameni ai muncii desfăşoară o vie şi rodnică activitate productivă. Despre munca acestora — docheri, marinari, constructori navali, constuctori de locuinţe, textilişti, mecanzatori etc. — despre sprijinul acordat organizaţiilor sindicale din care ei fac parte, s-a ocupat pe larg zilele trecute conferinţa locală a sindicatelor din raza de activitate a C.L.S. Constanţa. Din darea de seamă prezentată cit şi din cuvîntul delegaţilor şi invitaţilor la conferinţa sindicatelor din raza de activitate a C.L.S. Constanţa, a reieşit că membrii de sindicat, mobilizaţi de organele sindicale, sub conducerea celor de partid, au hărnicit pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anii 1960 şi 1961, precum şi a angajamentelor luate în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R. şi a celei de-a 40-a aniversări a partidului. Anul trecut, bunăoară, planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 102,1 la sută, iar indicele planificat de creştere a productivităţii muncii în proporţie de 101,1 la sută. De asemenea, s-au obţinut peste plan economii la preţul de cost de 34.321.000 lei, cu mult peste angajamentele luate. ★ Realizările remarcabile dobîndite de oamenii muncii din întreprinderile industriale şi unităţile agricole din raza oraşului Constanţa dovedesc înalta lor conştiinţă socialistă, capacitatea lor creatoare. La creşterea conştiinţei lor socialiste, la educarea lor în spiritul dragostei faţă de partid, faţă de statul nostru democrat-popular, o contribuţie importantă au adus-o — aşa cum a subliniat conferinţa — organele şi organizaţiile sindicale, îndrumate, coordonate şi controlate de C.L.S. Constanţa. Darea de seamă a arătat că sindicatele din raza de activitate a C.L.S. Constanţa dispun de o importantă bază materială destinată muncii cultural-educative : 4 cluburi, 72 săli culturale, 5 cinematografe sindicale, 117 biblioteci cu peste 280.000 volume, costume şi instrumente pentru formaţiile artistice de amatori, aparate de radio, televizoare, magnetofoane. Folosirea de către sindicate a acestei baze materiale a stat permanent în atenţia C.L.S. în cadrul unei şedinţe plenare ce a avut loc anul trecut. C.L.S. a analizat cum sunt utilizate mijloacele cultural-educative ale sindicatelor, urmărind prin amintita analiză generalizarea experienţei bune în această privinţă. — întreprinderea noastră e tînără, — a arătat în cadrul conferinţei tovarăşul Ion Grigore, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea Şantierele de construcţii de pe litoral. Plenara de anul trecut a C.L.S. şi după aceea membrii biroului executiv ne-au ajutat să ne organizăm munca şi să folosim cît mai bine mijloacele culturale de care dispunem. Avem azi — după 2 ani de activitate — 5 săli culturale, un aparat de proiecţie, biblioteci volante etc. Şi alţi delegaţi la conferinţă au subliniat ajutorul pe care C.L.S. l-a dat sindicatelor din raza sa de activitate, prin membrii săi şi prin activul său obştesc, în vederea îmbunătăţirii activităţii cultural-educative, a dezvoltării în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor a atitudinii noi faţă de muncă. — Dacă în cadrul unităţilor noastre comerciale am reuşit să reducem cu peste 50 la sută numărul reclamaţiilor — a arătat în cadrul conferinţei tovarăşul Ion Radu — director al O.C.L. „Alimentara“ şi delegat al organizaţiei sindicale de aici — aceasta se datoreşte în bună măsură faptului că C.L.S a ajutat comitetul sindicatului nostru să pună pe picioare brigada artistică de agitaţie, a orientat colectivul care redactează foaia volantă a O.C.L. spre tratarea problemelor majore ale organizaţiei noastre comerciale şi a instruit temeinic colectivele de redacţie ale gazetelor noastre de perete pentru desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare. Munca culturală în sprijinul producţiei — fie prin intermediul formaţiilor artistice de amatori, al gazetelor de perete sau al foilor volante etc. — a constituit obiectul a numeroase consfătuiri organizate de C.L.S. Această activitate s-a desfăşurat şi prin organizarea mai temeinică a propagandei tehnice prin conferinţe, în secţii, în sălile culturale şi la cluburi, colectivele de conferenţiari din întreprinderi au ţinut 466 conferinţe. De asemenea, în cadrul cluburilor au fost organizate 6 consfătuiri tehnico-ştiinţifice axate pe problemele arzătoare ale producţiei : „Avantajele construcţiei sudate faţă de cea nituită“, „Automatizarea in procesul tehnologic de fabricaţie a superfosfaţilor şi acidului sulfuric“ etc. In conferinţă au fost subliniate iniţiativele unor colective de conducere ale cluburilor, ca cele de la Uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric de la Năvodari, D.R.N C, S.N.M.C. şi altele, care au organizat, in sprijinul realizării de către muncitori a angajamentelor luate, întîlniri între fruntaşi ai întrecerii socialiste şi cei rămaşi în urmă, seri ale fruntaşilor, concursuri „Cine ştie cîştigă“ între muncitori de diferite profesii ş.a.m.d. Conferinţa a apreciat de asemenea sprijinul pe care C.L.S. l-a acordat sindicatelor în domeniul muncii cu cartea. Printre acţiunile iniţiate de C.L.S. Constanţa în această direcţie se numără organizarea unui curs cu bibliotecarii din întreprinderile oraşului, în cadrul căruia s-a predat la începutul anului trecut un ciclu de zece lecţii, axate pe metodele de atragere a membrilor de sindicat la citirea cît mai multor cărţi beletristice, politice şi tehnice. Pe lingă C.L.S a luat fiinţă Sfatul bibliotecarilor, care în cadrul şedinţelor bilunare scoate în evidenţă realizările ca şi lipsurile din domeniul muncii cu cartea în perioada respectivă. Vorbind despre rezultatele bune obţinute de C.L.S. în sprijinirea activităţii cultural-educative de masă în sindicate, delegaţii la conferinţă au arătat totodată şi căile de remediere a unor lipsuri. Astfel s-a recomandat, printre altele, să se facă o planificare mai judicioasă a deplasărilor unor brigăzi artistice de agitaţie, să fie activizate altele care nu dau decît spectacole „festive“, nelegate de viaţa întreprinderilor respective. Hotărîrea adoptată de conferinţă cere noului organ ales să întărească colaborarea cu S.R.S.C. în vederea intensificării propagandei prin conferinţe, să îmbunătăţească frecvenţa la cursurile Universităţii muncitoreşti. Subliniind rezultatele bune obţinute de sindicate în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor de plan, delegaţii care au luat cuvîntul în cadrul conferinţei au făcut numeroase propuneri privind îmbunătăţirea activităţii sindicatelor în domeniul organizării şi desfăşurării întrecerii socialiste şi a consfătuirilor de producţie. Parte din vorbitori s-au referit şi la sarcinile ce revin sindicatelor în direcţia îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă şi de trai al celor ce muncesc. Ei au arătat că experienţa bună dobîndită de sindicatele din raza C.L.S. Constanţa în domeniul bunei gospodăriri a fondurilor destinate pentru lucrări de protecţia muncii, alimentaţie specială şi echipament trebuie să fie larg răspîndită pentru a ajuta organele administrative să folosească cu maximum de eficacitate aceste fonduri. Conferinţa a subliniat de asemenea necesitatea atragerii unui larg activ obştesc în activitatea C.L.S. şi a recomandat noului organ să-şi îmbunătăţească în permanenţă stilul şi metodele de muncă. Conferinţa a hotărît ca C.L.S. să analizeze trimestrial activitatea cultural-educativă desfăşurată în sprijinul producţiei şi să vegheze ca comitetele sindicatelor să organizeze şi ele lunar astfel de analize. GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Dobrogea Aspect de la conferinţa locală a sindicatelor — Constanţa. Ajutoare de nădejde în activitatea de asigurări sociale şi protecţia muncii Nu de mult, conferinţa pentru alegeri de la fabrica „Adesgo“ din Bucureşti a ales noul comitet al sindicatului. Majoritatea membrilor acestuia sunt oameni cu experienţă şi chiar în primele zile după alegeri ei au pornit la treabă. Cum era şi firesc, printre cele dinţii acţiuni pe care le-a întreprins, a fost constituirea comisiilor pe probleme şi îndrumarea membrilor ce le alcătuiesc. — Cum v-aţi început activitatea ? Care sunt primele rezultate obţinute ? Cu aceste întrebări ne-am adresat tovarăşei Maria Georgescu, responsabila comisiei de asigurări sociale, şi tovarăşului Andrei Dobrin, responsabilul comisiei de protecţia muncii, tehnica securităţii muncii şi legislaţie. — In primul rind trebuie să arăt — ne-a răspuns tovarăşa Georgescu — că comitetul sindicatului a avut grijă să atragă în comisia de care răspund oameni pricepuţi, cu tragere de inimă pentru munca încredinţată. Comisia noastră se compune din 9 tovarăşi. — La fel s-a orientat comitetul şi atunci cînd a trebuit să constituie comisia de protecţia muncii — a spus tovarăşul Dobrin. Cei 5 noi membri ai acesteia au fost desemnaţi dintre cei mai capabili muncitori. Pentru secţiile cu un profil mai greu, cum sunt atelierul mecanic şi vopsitorie, au fost atraşi în comisie chiar maiştrii acestora. Întrebarea care a urmat s-a referit la felul cum au fost pregătiţi membrii comisiilor. Comitetul sindicatului a prevăzut în plan instruirea comisiilor pe probleme. Printre primele comisii instruite au fost cele de asigurări sociale şi de protecţia muncii, tehnica securităţii muncii şi legislaţiei ne-a informat tovarăşul Dobrin. Aceasta a dat posibilitatea comitetului sindicatului să întreprindă o serie de acţiuni. De curînd, cu sprijinul comisiei de asigurări sociale, el a ţinut o şedinţă de analiză a morbidităţii. Constatîndu-se o oarecare creştere a cazurilor de gripă, s-au propus şi s-au şi tradus în viaţă o serie de măsuri. Cu concursul cabinetului medical şi al grupei sanitare de Cruce Roşie, a fost intensificată munca de educaţie sanitară. Insecţii au fost afişate sfaturi medicale, au fost ţinute la staţia de radioamplificare scurte conferinţe pe tema prevenirii gripei, mînerele uşilor au fost înfăşurate cu tifon, îmbibat cu soluţie dezinfectantă, la intrarea în secţii s-au aşezat vase cu aceeaşi soluţie în care oamenii au fost îndrumaţi să-şi spele mîinile. Posturile de prim-ajutor au fost bine aprovizionate cu medicamentele necesare. Atenţie mare s-a acordat distribuirii biletelor de odihnă şi tratament. Discutarea cererilor în grupele sindicale, repartizarea din timp a locurilor pe secţii, grija pentru acordarea biletelor de tratament după indicaţiile medicului, au fost preocupări de căpetenie. Aşa se face că toate biletele ce ne-au fost repartizate de C.L.S. au fost atribuite, ba s-au mai solicitat şi altele, care ne-au fost date. Responsabila comisiei de asigurări sociale ne-a mai informat despre faptul că activiştii comisiei, ţinînd seama de indicaţiile comitetului sindicatului, urmăresc îndeaproape îndeplinirea planului unic complex, controlează permanent activitatea cabinetului medical, etc. Merită menţionate şi primele acţiuni întreprinse de comitetul sindicatului pe linie de protecţia muncii. Urmărind şi sprijinind — şi prin comisia respectivă — realizarea angajamentelor din contractul colectiv privitoare la protecţia muncii, comitetul poate arăta acum că la maşinile Triplok din secţia lenjerie au fost deja montate apărătoare, că s-a reparat bandzigul, că la magazia de control au fost puse podeţe de scînduri în faţa meselor şi a început confecţionarea şi punerea perdelelor în secţii. In planul de muncă al comitetului sindicatului figurează o serie de alte puncte importante, de care comisia respectivă va trebui să se ocupe în mod deosebit. In cursul acestei luni va începe o acţiune de control obştesc în sectoare. Vor fi verificate toate maşinile şi instalaţiile electrice, se va controla felul cum respectă muncitorii normele de tehnica securităţii, cum se distribuie şi se foloseşte echipamentul şi alimentaţia de protecţie etc. La indicaţia comitetului sindicatului, comisia de protecţia muncii, tehnica securităţii muncii şi legislaţie şi-a propus să analizeze permanent cum se face instructajul muncitorilor, să dezvolte propaganda de tehnica securităţii. Anul trecut, datorită faptului că comitetul sindicatului a sprijinit şi îndrumat comisiile respective, s-au obţinut succese de seamă în aceste domenii de activitate. Avînd experienţa îmbogăţită şi bizuindu-se pe largul activ obştesc de care dispune, el va putea adăuga noi realizări celor de pînă acum. EL. DIMITRIU Au desprins învăţăminte bogate Consiliul local al sindicatelor din raionul Turnu Severin a pregătit cu multă temeinicie instruirea noilor comitete ale sindicatelor din raza sa de activitate. Au participat 163 de preşedinţi, vicepreşedinţi şi secretari ai comitetelor sindicatelor. Printre alte lecţii prezentate cu prilejul cursurilor de instruire a fost şi aceea referitoare la : „Organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie şi extinderea mişcării de inovaţii“. Fiecare lecţie a fost urmată de seminarii cu care prilej s-a scos în evidenţă experienţa pozitivă a unor comitete ale sindicatelor, în zilele următoare a început şi instruirea comitetelor sindicatelor salariaţilor din comune. Nicolae C. Marin membru al C.L.S. Turnu Severin Primele acţiuni de la alegerea comitetului sindicatului salariaţilor din comuna Traian, raionul Bacău, a trecut puţin timp. In această perioadă s-a acordat o atenţie deosebită muncii cultural-educative de masă. Pe baza hotărîrii adoptate de adunarea generală pentru dare de seamă şi alegeri, s-a trecut la organizarea unei brigăzi artistice de agitaţie. Rezultate bune au fost obţinute şi în munca cu cartea. La căminul cultural s-a făcut recenzia cărţii „Dobrogea în marş" şi a avut loc o seară literară intitulată: „Chipul nou al ţăranului oglindit în literatura noastră“. Printre alte acţiuni organizate în această perioadă se numără : conferinţa „Căile de întărire economico-organizatorică a G.A.C.“ şi seara de calcul pe tema : „Avantajele cultivării porumbului pentru siloz". (Rep.). O după-masă de audiţii muzicale pe plăci, organizată de comitetul sindicatului la clubul minerilor din bazinul carbonifer Schitu Goleşti, mina Pescăreasa. Foto L. TIBERIU CORESPONDENŢII VOLUNTARI din Arad ne comunică: COLECTIVUL UZINEI DE REPARAŢII ...se străduieşte să execute lucrări de calitate şi totodată să reducă preţul de cost la toate produsele. Economiile realizate pînă acum se ridică la 210.000 lei. In lupta pentru economii s-au evidenţiat strungarii Nicolae Cameniţă, Rudolf Princz şi Alexandru Badea, turnătorii Petru Nădăban şi Francisc Begov, sudorii Grigore Urucu, Constantin Grigoreşcuţă şi FI. Tamaş, precum şi maiştrii Gheorghe Şerban, Ioan Drăgan, Alexandru Eberlei şi Simion Dibel. (Gh. Roşea, pensionar). LA FABRICA DE CONFECŢII ...se lucrează la 12 modele de rochii şi bluze din stofă şi mătase pentru primăvară. Pînă acum s-au dat 500 bucăţi peste plan. Succesul acesta se datoreşte mai ales hărniciei oamenilor şi faptului că fabrica a fost înzestrată cu maşini noi. Numai în secţia a 5-a au fost instalate 60 maşini complexe, care au un randament sporit. (Ştefan Iacob, ţesător). LA PARTERUL UNUI BLOC ...dar recent în folosinţă pe strada Republicii s-a deschis magazinul „Metalul“. Noua unitate este bine asortată cu frigidere, aragazuri, maşini de cusut şi diferite articole sanitare. (T. Hotăran, funcţionar). CURSUL DE 3 LUNI ...de specializare de la Uzinele textile „30 Decembrie“, pentru cunoaşterea războaielor automate este frecventat de 132 de lăcătuşi şi ajutori de maiştri din sectoarele I şi II. Lecţiile sunt predate de ingineri bine pregătiţi din uzină (Petru Dobrea, ajutor de maistru ţesător). CINEMATOGRAFE PUSTIUL : Patria ! CÎNTECUL ÎNTRERUPT : rulează la cinematografele Republica, Bucureşti, Floreasca, 23 August CASA SURPRIZELOR : rulează la cinematografele Magheru. E Pavel. G. Coşbuc TOT AURUL DIN LUME , Flacăra, 30 Decembrie, IN NOAPTEA DE AJUN rulează la cinematograful V. Alecsandri; VALEA MÎNDRĂ, rulează la cinematograful 8 Martie ; MOARTEA INSA . Lumina » GARDIANUL- rulează la cinematografele Maxim Gorki, înfrățirea între popoare ; CAVALERII TEUTONI - ambele serii rulează la Central : NOPTILE CABIRIEI . Victoria LANTERNA FERMECATA • Timpuri Noi ; POVESTEA CĂLUŢULUI COCOŞAT • 13 Septembrie (dimineaţa), N. Bălcescu PESCUITORII DE BUREŢI - după amiază : 13 Septembrie , ÎN NOAPTEA SPRE 13 , Tineretului : PROCESUL MAIMUŢELOR : rulează la cinematografele l Mai. Arta Libertăţii , VIZITA PREŞEDINTELUI : rulează la cinematografele Gh. Doja, Alex. Sabia, Miorita ! DRUM BUN, AUTOBUZULE : rulează la Cultural Popular . MUZICANTUL ORB : rulează la cinematograful Alex. Popov ! CURSA DE 100 DE KM rulează la cinematografele Griviţa Drurnul Serii, Iile Pintilie « ARTISTUL rulează la cinemato- ' grafele I. C. Frimu. V Roaită, Volga ; FII FERICIT ANI I Unirea, Aurel Vlaicu , CETATEA HURRAMZAM1N T. Vladimirescu ! DE PARTEA CEALALTA : Munca ; NANA Moșilor ! ROSITĂ , rulează la cinematograful Doina Simo . INSULA — cinemascop M Eminescu ; FLĂCĂRI ÎN TAIGA , 8 Mai , BĂDĂRĂNII Lucea, fărul 1 STRĂZILE AU AMINTIRI : rulează la cinematografele G. Bacovia, Olga Bancic. PERLE NEGRE • rulează la cinematograful Barbu Delavrancea ! PRIMĂVARA FETELOR: rulează la cinematograful C-tin David . SENTINȚA : rulează la cinematograful „15 Februarie. RADIO LUNI 2 APRILIE PROGRAMUL I : 5,10 Melodii populare rominești ; 6,10 Cîntece inspirate din munca gospodăriilor agricole colective ; 7,10 Muzică de estradă ; 8,00 Muzică ; 9,20 Dansuri slave opus 46 de Antonin Dvorak ; 10,30 Muzică populară din Oltenia ; 11,03 Fragmente din opera ,,Portretul vorbitor“ de Gretry ; 12,00 Jocuri populare româneşti; 13,05 Estrada melodiilor ; 14,30 Valsuri din operete ; 15,45 Instrumentişti de muzică uşoară din ţări socialiste ; 17,15 „Compozitorii noştri cintă patria socialistă“, program de cîntece ; 18,38 Muzică uşoară de Radu Şerban ; 19,25 Program pentru iubitorii muzicii populare româneşti ; 20,20 Suita tinerească pentru pian de Hilda Jerea — interpretează compozitoarea ; 21,00 Concert de seară ; 22,30 Solişti de muzică uşoară ; PROGRAMUL II : 12,15 Interpreţi de operă din ţări de democraţie populară ; 13,22 Suita „Anotimpuri“ de Ceaikovski ; 14,30 Muzică instrumentală ; 15,00 Cintă orchestra de muzică populară „Doina Argeşului“ din Piteşti ; 16,30 Vorbeşte Moscova ; 17,30 Sfatul medicului : Curăţenia şi aerisirea camerei în care doarme copilul ; 18,39 Interpreţi la microfon ; 20,20 Concert de estradă ; 21,15 Muzică instrumentală ; 22,00 Din folclorul popoarelor ; 23,15—24,00 Fragmente din opere „Vasul fantomă“ de Richard Wagner. oto- TELEVIZIUNE DUMINICĂ 1 APRILIE 9,00 Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar ; 10,30 Emisiune pentru sate ; în jurul orei 16,00 transmisie de pe stadionul „23 August“ a întîlnirii de fotbal Dinamo- Rapid; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Sonete de dragoste ; 19,35 „Concertul artiştilor mexicani“ — emisiune primită din partea Studioului central de Televiziune din Moscova . 19,55 Filmul artistic „Unchiul meu Jacinto“, o producţie a studiourilor hispano-italiene. 21,20 Muzică distractivă. Interpretează o formaţie condusă de Florentin Delmar. Solişti : Ioana Radu, artistă emerită, Jean Iacobescu, Norocel Dimitriu, Trio Calan. In încheiere : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive.