Munca, aprilie 1962 (Anul 18, nr. 4481-4506)

1962-04-01 / nr. 4481

Pag. 2 a Recent a avut loc conferinţa lo­cală a sindicate­lor din raza de activitate a C.L.S. Tg. Jiu. Majoritatea celor care au luat cuvîntul pe marginea dării de sea­mă prezentate au subliniat aportul adus de organizaţiile sindicale din cuprinsul raionului la mobilizarea oamenilor muncii pentru înfăptuirea Directivelor Congresului al IlI-lea al P.M.R. şi a sarcinilor trasate în acest scop de Congresul al IV-lea al Sindicatelor. Faptul acesta a fost ilustrat în mod convingător de succesele obţinute în întrecerea so­cialistă de numeroase colective de muncă, succese concretizate în : în­deplinirea planului producţiei globa­le în 1961 în procent de 108 la sută, iar al producţiei-marfă cu 108,2 la sută, realizarea de economii peste plan în sumă de 19 830.000 lei şi beneficii de 23 100 000 lei, depăşin­­du-se cu mult angajamentele luate. In cadrul conferinţei s-a analizat fiecare latură a activităţii sindicale (organizarea şi conducerea întrece­rii socialiste, a consfătuirilor de pro­ducţie, munca cultural-educativă de masă, cea financiară, de protecţia muncii etc.). în cuvîntul lor, tovarăşii Ion Voi­­chiţoiu, preşedintele comitetului sin- dicatului de la întreprinderea fo­restieră Tîrgu Jiu, Constantin Plop­­şoreanu de la întreprinderea de extracţie Bîlteni, Constantin Ches­­noiu, învăţător, secretar al comite­tului sindicatului salariaţilor din co­muna Arcarii, şi alţii au arătat prin exemple concrete, cum spri­jinul, îndrumarea şi controlul Con­siliului local al sindicatelor au dus la îmbunătăţirea activităţii comite­telor sindicatelor din unităţile res­pective. După cum a reieşit din lucrările conferinţei, C.L.S Tîrgu Jiu a stu­diat experienţa înaintată în activi­tatea organelor sindicale, ajutînd­ comitetele sindicatelor în mobiliza­rea muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor pentru a participa activ la rezolvarea problemelor de pro­ducţie şi la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor. Acest studiu s-a fă­cut prin înfiinţarea unor colective obşteşti alcătuite din activişti sindi­cali, tehnicieni, economişti şi frun­taşi în producţie, care s--au depla­sat în întreprinderi, unde au cerce­tat îndeaproape activitatea organe­lor sindicale. Aşa, de pildă, sesizîn­­du-se metodele bune folosite de co­mitetele sindicatelor de la Uzina mecanică din Tîrgu Jiu şi întreprin­derea minieră Rovinari în domeniul organizării întrecerii socialiste, C.L.S. a organizat mai multe schim­buri de experienţă, la care a parti­cipat activul sindical din întreprin­derile oraşului şi raionului Tîrgu Jiu. Referatele prezentate cu acest prilej şi îndeosebi discuţiile purtate pe marginea lor au ajutat ca aceste metode să fie generalizate. Pornind de la ideea că organiza­­ea unor asemenea acţiuni consti­­uie doar începutul, că important este ca învăţămintele ce reies să fie puse în practică la fiecare loc de muncă. Consiliul local al sindicate­lor Tîrgu Jiu a urmărit pe parcurs cum fac aceasta participanţii la acţiunile respective, odată înapoiaţi în întreprinderile lor. Preocuparea C.L.S. pentru efica­citatea unor acţiuni ale sale se vede şi din următorul exemplu. Organi­zez într-o anumită perioadă mai multe consfătuiri cu activiştii sindi­cali în legătură cu unele probleme de protecţia muncii, ulterior el a trimis în cîteva unităţi colective ob­şteşti cu sarcina de a urmări cum aplică ei în organi­zaţiile lor cele în­văţate. Constatări­le făcute cu acest prilej la întreprin­derea minieră Ro­vinari, întreprinderea de extracţie Bîlteni, Fabrica de ţigarete şi în alte unităţi au fost îmbucurătoare. Astfel, s-a observat că, datorită în­drumărilor primite, organele sindi­cale şi conducerile administrative de aici au început a se ocupa cu mai mult simţ de răspundere de problemele protecţiei muncii. Ele a­­nalizează periodic aceste probleme, luînd operativ măsuri pentru îmbu­nătăţirea continuă a activităţii în domeniul respectiv. Referindu-se la stilul şi metodele de muncă ale unor membri ai Con­siliului local al sindicatelor, unii delegaţi au criticat, pe bună drep­tate, pe tovarăşii Constantin Eco­­bescu, membru în biroul executiv, şi Vasile Cărbunescu, secretar, ară­­tînd că aceştia au neglijat uneori ajutorarea organelor sindicale din întreprinderile de care răspundeau. Hotărîrea adoptată de conferinţă cuprinde indicaţii preţioase pentru noul organ ales. înfăptuirea acesto­ra va duce la îmbunătăţirea activi­tăţii organelor sindicale în toate domeniile. M. ADRIAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Oltenia Acţiuni eficace, rezultate bune MUNKA Adunări de dări de seamă şi alegeri sindicale A munca culturală — la nivelul sarcinilor Constanţa, departe de a fi numai U.-I centru turistic şi balnear, a deve­nit in anii regimului de democraţie po­pulară un oraş industrial în plină d­evoltare, in care mii de oameni ai muncii desfăşoară o vie şi rodnică activitate productivă. Despre munca acestora — docheri, m­arinari, constructori navali, con­st­uctori de locuinţe, textilişti, meca­­n­zatori etc. — despre sprijinul acor­dat organizaţiilor sindicale din care ei fac parte, s-a ocupat pe larg zilele trecute conferinţa locală a sindica­telor din raza de activitate a C.L.S. Constanţa. Din darea de seamă prezentată cit şi din cuvîntul delegaţilor şi invita­ţilor la conferinţa sindicatelor din raza de activitate a C.L.S. Constanţa, a reieşit că membrii de sindicat, mo­bilizaţi de organele sindicale, sub conducerea celor de partid, au hăr­nicit pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anii 1960 şi 1961, precum şi a angajamentelor luate în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R. şi a celei de-a 40-a aniversări a par­tidului. Anul trecut, bunăoară, planul pro­ducţiei globale a fost realizat în pro­porţie de 102,1 la sută, iar indicele planificat de creştere a productivită­ţii muncii în proporţie de 101,1 la sută. De asemenea, s-au obţinut peste plan economii la preţul de cost de 34.321.000 lei, cu mult peste angaja­mentele luate. ★ Realizările remarcabile dobîndite de oamenii muncii din întreprinderile industriale şi unităţile agricole din raza oraşului Constanţa dovedesc înalta lor conştiinţă socialistă, capa­citatea lor creatoare. La creşterea conştiinţei lor socialiste, la educa­rea lor în spiritul dragostei faţă de partid, faţă de statul nostru demo­crat-popular, o contribuţie impor­tantă au adus-o — aşa cum a subli­niat conferinţa — organele şi orga­nizaţiile sindicale, îndrumate, coor­donate şi controlate de C.L.S. Con­stanţa. Darea de seamă a arătat că sindi­catele din raza de activitate a C.L.S. Constanţa dispun de o importantă bază materială destinată muncii cul­tural-educative : 4 cluburi, 72 săli culturale, 5 cinematografe sindicale, 117 biblioteci cu peste 280.000 vo­lume, costume şi instrumente pentru formaţiile artistice de amatori, apa­rate de radio, televizoare, magneto­­foane. Folosirea de către sindicate a aces­tei baze materiale a stat permanent în atenţia C.L.S. în cadrul unei şe­dinţe plenare ce a avut loc anul trecut. C.L.S. a analizat cum sunt uti­lizate mijloacele cultural-educative ale sindicatelor, urmărind prin amin­tita analiză generalizarea experien­ţei bune în această privinţă. — întreprinderea noastră e tînără, — a arătat în cadrul conferinţei tovarăşul Ion Grigore, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea Şan­tierele de construcţii de pe litoral. Ple­nara de anul trecut a C.L.S. şi după aceea membrii biroului executiv ne-au ajutat să ne organizăm munca şi să folosim cît mai bine mijloacele culturale de care dispunem. Avem azi — după 2 ani de activitate — 5 săli culturale, un aparat de proiec­ţie, biblioteci volante etc. Şi alţi delegaţi la conferinţă au subliniat ajutorul pe care C.L.S. l-a dat sindicatelor din raza sa de acti­vitate, prin membrii săi şi prin acti­vul său obştesc, în vederea îmbună­tăţirii activităţii cultural-educative, a dezvoltării în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţio­narilor a atitudinii noi faţă de muncă. — Dacă în cadrul unităţilor noas­tre comerciale am reuşit să reducem cu peste 50 la sută numărul recla­­maţiilor — a arătat în cadrul confe­rinţei tovarăşul Ion Radu — director al O.C.L. „Alimentara“ şi delegat al organizaţiei sindicale de aici — a­­ceasta se datoreşte în bună măsură faptului că C.L.S a ajutat comitetul sindicatului nostru să pună pe pi­cioare brigada artistică de agitaţie, a orientat colectivul care redactează foaia volantă a O.C.L. spre tratarea problemelor majore ale organizaţiei noastre comerciale şi a instruit te­meinic colectivele de redacţie ale ga­zetelor noastre de perete pentru des­făşurarea unei activităţi corespunză­toare. Munca culturală în sprijinul pro­ducţiei — fie prin intermediul for­maţiilor artistice de amatori, al gazetelor de perete sau al foilor vo­lante etc. — a constituit obiectul a numeroase consfătuiri organizate de C.L.S. Această activitate s-a desfăşu­rat şi prin organizarea mai temeinică a propagandei tehnice prin confe­rinţe, în secţii, în sălile culturale şi la cluburi, colectivele de conferen­ţiari din întreprinderi au ţinut 466 conferinţe. De asemenea, în cadrul cluburilor au fost organizate 6 con­sfătuiri tehnico-ştiinţifice axate pe problemele arzătoare ale producţiei : „Avantajele construcţiei sudate faţă de cea nituită“, „Automatizarea in procesul tehnologic de fabricaţie a superfosfaţilor şi acidului sulfuric“ etc. In conferinţă au fost subliniate ini­ţiativele unor colective de condu­cere ale cluburilor, ca cele de la Uzina de superfosfaţi şi acid sulfu­ric de la Năvodari, D.R.N C, S.N.M.C. şi altele, care au organizat, in spri­jinul realizării de către muncitori a angajamentelor luate, întîlniri între fruntaşi ai întrecerii socialiste şi cei rămaşi în urmă, seri ale fruntaşilor, concursuri „Cine ştie cîştigă“ între muncitori de diferite profesii ş.a.m.d. Conferinţa a apreciat de asemenea sprijinul pe care C.L.S. l-a acordat sindicatelor în domeniul muncii cu cartea. Printre acţiunile iniţiate de C.L.S. Constanţa în această direcţie se numără organizarea unui curs cu bibliotecarii din întreprinderile ora­şului, în cadrul căruia s-a predat la începutul anului trecut un ciclu de zece lecţii, axate pe metodele de atragere a membrilor de sindicat la citirea cît mai multor cărţi beletris­tice, politice şi tehnice. Pe lingă C.L.S a luat fiinţă Sfatul biblioteca­rilor, care în cadrul şedinţelor bilu­nare scoate în evidenţă realizările ca şi lipsurile din domeniul muncii cu cartea în perioada respectivă. Vorbind despre rezultatele bune obţinute de C.L.S. în sprijinirea ac­tivităţii cultural-educative de masă în sindicate, delegaţii la conferinţă au arătat totodată şi căile de reme­diere a unor lipsuri. Astfel s-a re­comandat, printre altele, să se facă o planificare mai judicioasă a depla­sărilor unor brigăzi artistice de agi­taţie, să fie activizate altele care nu dau decît spectacole „festive“, nele­gate de viaţa întreprinderilor res­pective. Hotărîrea adoptată de conferinţă cere noului organ ales să întărească colaborarea cu S.R.S.C. în vederea intensificării propagandei prin con­ferinţe, să îmbunătăţească frecvenţa la cursurile Universităţii muncito­reşti. Subliniind rezultatele bune obţi­nute de sindicate în mobilizarea oa­menilor muncii la îndeplinirea sar­cinilor de plan, delegaţii care au luat cuvîntul în cadrul conferinţei au făcut numeroase propuneri pri­vind îmbunătăţirea activităţii sindi­catelor în domeniul organizării şi desfăşurării întrecerii socialiste şi a consfătuirilor de producţie. Parte din vorbitori s-au referit şi la sarcinile ce revin sindicatelor în direcţia îm­bunătăţirii continue a condiţiilor de muncă şi de trai al celor ce muncesc. Ei au arătat că experienţa bună do­­bîndită de sindicatele din raza C.L.S. Constanţa în domeniul bunei gospo­dăriri a fondurilor destinate pentru lucrări de protecţia muncii, alimen­taţie specială şi echipament trebuie să fie larg răspîndită pentru a ajuta organele administrative să folosea­scă cu maximum de eficacitate aceste fonduri. Conferinţa a subliniat de aseme­nea necesitatea atragerii unui larg activ obştesc în activitatea C.L.S. şi a recomandat noului organ să-şi îm­bunătăţească în permanenţă stilul şi metodele de muncă. Conferinţa a hotărît ca C.L.S. să analizeze trimestrial activitatea cul­­tural-educativă desfăşurată în spri­jinul producţiei şi să vegheze ca co­mitetele sindicatelor să organizeze şi ele lunar astfel de analize. GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Dobrogea Aspect de la conferinţa locală a sindicatelor — Constanţa. Ajutoare de nădejde în activitatea de asigurări sociale şi protecţia muncii Nu de mult, conferinţa pentru a­­legeri de la fabrica „Adesgo“ din Bucureşti a ales noul comitet al sindicatului. Majoritatea membrilor acestuia sunt oameni cu experienţă şi chiar în primele zile după ale­geri ei au pornit la treabă. Cum era şi firesc, printre cele dinţii ac­ţiuni pe care le-a întreprins, a fost constituirea comisiilor pe probleme şi îndrumarea membrilor ce le al­cătuiesc. — Cum v-aţi început activitatea ? Care sunt primele rezultate obţi­nute ? Cu aceste întrebări ne-am adre­sat tovarăşei Maria Georgescu, res­ponsabila comisiei de asigurări so­ciale, şi tovarăşului Andrei Dobrin, responsabilul comisiei de protecţia muncii, tehnica securităţii muncii şi legislaţie. — In primul rind trebuie să arăt — ne-a răspuns tovarăşa Georgescu — că comitetul sindicatului a avut grijă să atragă în comisia de care răspund oameni pricepuţi, cu tra­gere de inimă pentru munca încre­dinţată. Comisia noastră se compune din 9 tovarăşi. — La fel s-a orientat comitetul şi atunci cînd a trebuit să consti­tuie comisia de protecţia muncii — a spus tovarăşul Dobrin. Cei 5 noi membri ai acesteia au fost desem­naţi dintre cei mai capabili munci­tori. Pentru secţiile cu un profil mai greu, cum sunt atelierul meca­nic şi vopsitorie, au fost atraşi în comisie chiar maiştrii acestora. Întrebarea care a urmat s-a re­ferit la felul cum au fost pregătiţi membrii comisiilor.­­ Comitetul sindicatului a prevă­zut în plan instruirea comisiilor pe probleme. Printre primele comisii instruite au fost cele de asigurări sociale şi de protecţia muncii, teh­nica securităţii muncii şi legislaţie­i ne-a informat tovarăşul Dobrin. Aceasta a dat posibilitatea comi­tetului sindicatului să întreprindă o serie de acţiuni. De curînd, cu sprijinul comisiei de asigurări so­ciale, el a ţinut o şedinţă de ana­liză a morbidităţii. Constatîndu-se o oarecare creştere a cazurilor de gripă, s-au propus şi s-au şi tradus în viaţă o serie de măsuri. Cu con­cursul cabinetului medical şi al grupei sanitare de Cruce Roşie, a fost intensificată munca de educa­ţie sanitară. In­secţii au fost afi­şate sfaturi medicale, au fost ţinute la staţia de radioamplificare scurte conferinţe pe tema prevenirii gripei, mînerele uşilor au fost înfăşurate cu tifon, îmbibat cu soluţie dezinfec­­tantă, la intrarea în secţii s-au aşezat vase cu aceeaşi soluţie în care oamenii au fost îndrumaţi să-şi spele mîinile. Posturile de prim-ajutor au fost bine aprovizio­nate cu medicamentele necesare. Atenţie mare s-a acordat distri­buirii biletelor de odihnă şi trata­ment. Discutarea cererilor în gru­pele sindicale, repartizarea din timp a locurilor pe secţii, grija pen­tru acordarea biletelor de tratament după indicaţiile medicului, au fost preocupări de căpetenie. Aşa se face că toate biletele ce ne-au fost repar­tizate de C.L.S. au fost atribuite, ba s-au mai solicitat şi altele, care ne-au fost date. Responsabila comisiei de asigurări sociale ne-a mai informat despre faptul că activiştii comisiei, ţinînd seama de indicaţiile comitetului sindicatului, urmăresc îndeaproape îndeplinirea planului unic complex, controlează permanent activitatea cabinetului medical, etc. Merită menţionate şi primele ac­ţiuni întreprinse de comitetul sin­dicatului pe linie de protecţia mun­cii. Urmărind şi sprijinind — şi prin comisia respectivă — realiza­rea angajamentelor din contractul colectiv privitoare la protecţia muncii, comitetul poate arăta acum că la maşinile Triplok din secţia lenjerie au fost deja montate apă­rătoare, că s-a reparat bandzigul, că la magazia de control au fost puse podeţe de scînduri în faţa me­selor şi a început confecţionarea şi punerea perdelelor în secţii. In planul de muncă al comitetu­lui sindicatului figurează o serie de alte puncte importante, de care co­misia respectivă va trebui să se ocupe în mod deosebit. In cursul acestei luni va începe o acţiune de control obştesc în sectoare. Vor fi verificate toate maşinile şi instala­ţiile electrice, se va controla felul cum respectă muncitorii normele de tehnica securităţii, cum se distri­buie şi se foloseşte echipam­entul şi alimentaţia de protecţie etc. La indicaţia comitetului sindica­tului, comisia de protecţia muncii, tehnica securităţii muncii şi legis­laţie şi-a propus să analizeze per­manent cum se face instructajul muncitorilor, să dezvolte propaganda de tehnica securităţii. Anul trecut, datorită faptului că comitetul sindicatului a sprijinit şi îndrumat comisiile respective, s-au obţinut succese de seamă în aceste domenii de activitate. Avînd expe­rienţa îmbogăţită şi bizuindu-se pe largul activ obştesc de care dis­pune, el va putea adăuga noi reali­zări celor de pînă acum. EL. DIMITRIU Au desprins învăţăminte bogate Consiliul local al sindicatelor din raionul Turnu Severin a pregătit cu multă temeinicie instruirea noilor co­mitete ale sindicatelor din raza sa de activitate. Au participat 163 de preşedinţi, vicepreşedinţi şi secretari ai comitetelor sindicatelor. Printre alte lecţii prezentate cu prilejul cursurilor de instruire a fost şi aceea referitoare la : „Orga­nizarea şi desfăşurarea întrecerii so­cialiste, a consfătuirilor de producţie şi extinderea mişcării de inovaţii“. Fiecare lecţie a fost urmată de semi­­narii cu care prilej s-a scos în evi­denţă experienţa pozitivă a unor co­mitete ale sindicatelor, în zilele ur­mătoare a început şi instruirea comitetelor sindicatelor salariaţilor din comune. Nicolae C. Marin membru al C.L.S. Turnu Severin Primele acţiuni de la alegerea comitetului sin­dicatului salariaţilor din comuna Traian, raionul Bacău, a trecut puţin timp. In această perioadă s-a acordat o atenţie deosebită muncii cultural-educative de masă. Pe baza hotărîrii adoptate de adunarea generală pentru dare de seamă şi alegeri, s-a tre­cut la organizarea unei brigăzi artistice de agitaţie. Rezultate bune au fost obţinute şi în munca cu cartea. La căminul cultural s-a făcut recenzia cărţii „Dobrogea în marş" şi a avut loc o seară literară intitulată: „Chipul nou al ţăranului oglin­dit în literatura noastră“. Prin­tre alte acţiuni organizate în a­­ceastă perioadă se numără : con­ferinţa „Căile de întărire econo­mico-organizatorică a G.A.C.“ şi seara de calcul pe tema : „Avan­tajele cultivării porumbului pen­tru siloz". (Rep.). O după-masă de audiţii muzicale pe plăci, organizată de comitetul sindicatului la clubul minerilor din bazinul carbonifer Schitu Goleşti, mina Pescăreasa. Foto­­ L. TIBERIU CORESPONDENŢII VOLUNTARI din Arad ne comunică: COLECTIVUL UZINEI DE REPARAŢII ...se străduieşte să execute lucrări de calitate şi totodată să reducă preţul de cost la toate produsele. Economiile realizate pînă acum se ridică la 210.000 lei. In lupta pentru economii s-au evidenţiat strungarii Nicolae Came­­niţă, Rudolf Princz şi Alexandru Badea, turnătorii Petru Nădăban şi Francisc Begov, sudorii Grigore Urucu, Constantin Grigoreşcuţă­­ şi FI. Tamaş, precum şi maiştrii Gheorghe Şerban, Ioan Drăgan, Alexandru Eberlei şi Simion Dibel. (Gh. Roşea, pensionar). LA FABRICA DE CONFECŢII ...se lucrează la 12 modele de rochii şi bluze din stofă şi mătase pentru primăvară. Pînă acum s-au dat 500 bucăţi peste plan. Succesul acesta se datoreşte mai ales hărni­ciei oamenilor şi faptului că fabrica a fost înzestrată cu maşini noi. Nu­mai în secţia a 5-a au fost instalate 60 maşini complexe, care au un randament sporit. (Ştefan Iacob, ţesător). LA PARTERUL UNUI BLOC ...dar recent în folosinţă pe stra­da Republicii s-a deschis magazinul „Metalul“. Noua unitate este bine asortată cu frigidere, aragazuri, maşini de cusut şi diferite articole sanitare. (T. Hotăran, funcţionar). CURSUL DE 3 LUNI ...de specializare de la Uzinele textile „30 Decembrie“, pentru cu­noaşterea războaielor automate este frecventat de 132 de lăcătuşi şi ajutori de maiştri din sectoarele I şi II. Lecţiile sunt predate de in­gineri bine pregătiţi din uzină (Petru Dobrea, ajutor de maistru ţesător). CINEMATOGRAFE PUSTIUL : Patria ! CÎNTECUL ÎNTRE­RUPT : rulează la cinematografele Republi­ca, Bucureşti, Floreasca, 23 August CASA SURPRIZELOR : rulează la cinematografele Magheru. E Pavel. G. Coşbuc­­ TOT AURUL DIN LUME , Flacăra, 30 Decembrie, IN NOAPTEA DE AJUN rulează la cine­matograful V. Alecsandri; VALEA MÎNDRĂ, rulează la cinematograful 8 Martie ; MOARTEA IN­SA . Lumina » GARDIANUL- rulează la cinematografele Maxim Gorki, înfrățirea între popoare ; CAVALERII TEU­TONI - ambele serii rulează la Central : NOPTILE CABIRIEI . Victoria­­ LANTERNA FERMECATA • Timpuri Noi ; POVESTEA CĂLUŢULUI COCOŞAT • 13 Septembrie (dimineaţa), N. Bălcescu­­ PESCUITORII DE BUREŢI - după­ amiază : 13 Septembrie , ÎN NOAPTEA SPRE 13 , Tineretului : PROCESUL MAI­MUŢELOR : rulează la cinematografele l Mai. Arta Libertăţii , VIZI­TA PREŞEDINTELUI : rulează la cinemato­­grafele Gh. Doja, Alex. Sabia, Miorita ! DRUM BUN, AUTOBUZULE : rulează la Cultural Popular . MUZICANTUL ORB : rulează la cinematograful Alex. Popov ! CURSA DE 100 DE KM rulează la cinema­­tografele Griviţa Drurnul Serii, Iile Pintilie « ARTISTUL­­ rulează la cinemato- ' grafele I. C. Frimu. V Roaită, Volga ; FII FERICIT­­ ANI I Unirea, Aurel Vlaicu , CETATEA HURRAMZAM1N T. Vladimirescu ! DE PARTEA CEALALTA : Munca ; NANA Moșilor ! ROSITĂ , rulea­ză la cinematograful Doina Simo . INSULA — cinemascop M Eminescu ; FLĂCĂRI ÎN TAIGA , 8 Mai , BĂDĂRĂNII Lucea, fărul 1 STRĂZILE AU AMINTIRI : rulează la cinematografele G. Bacovia, Olga Bancic. PERLE NEGRE • rulează la cinematograful Barbu Delavrancea ! PRIMĂVARA FETELOR: rulează la cinematograful C-tin David . SENTINȚA : rulează la cinematograful „15 Februarie. R­ADIO LUNI 2 APRILIE PROGRAMUL I : 5,10 Melodii populare rominești ; 6,10 Cîntece inspirate din mun­ca gospodăriilor agricole colective ; 7,10 Muzică de estradă ; 8,00 Muzică ; 9,20 Dansuri slave opus 46 de Antonin Dvorak ; 10,30 Muzică populară din Oltenia ; 11,03 Fragmente din opera ,,Portretul vorbitor“ de Gretry ; 12,00 Jocuri populare româneşti; 13,05 Estrada melodiilor ; 14,30 Valsuri din operete ; 15,45 Instrumentişti de muzică uşoară din ţări socialiste ; 17,15 „Compozi­torii noştri cintă patria socialistă“, program de cîntece ; 18,38 Muzică uşoară de Radu Şerban ; 19,25 Program pentru iubitorii mu­­zicii populare româneşti ; 20,20 Suita tine­rească pentru pian de Hilda Jerea — inter­­pretează compozitoarea ; 21,00 Concert de seară ; 22,30 Solişti de muzică uşoară ; PROGRAMUL II : 12,15 Interpreţi de operă din ţări de democraţie populară ; 13,22 Suita „Anotimpuri“ de Ceaikovski ; 14,30 Muzică instrumentală ; 15,00 Cintă orches­tra de muzică populară „Doina Argeşului“ din Piteşti ; 16,30 Vorbeşte Moscova ; 17,30 Sfatul medicului : Curăţenia şi aerisirea camerei în care doarme copilul ; 18,39 In­terpreţi la microfon ; 20,20 Concert de es­­tradă ; 21,15 Muzică instrumentală ; 22,00 Din folclorul popoarelor ; 23,15—24,00 Frag­mente din opere „Vasul fantomă“ de Ri­­chard Wagner. ­oto- TELEVIZIUNE DUMINICĂ 1 APRILIE 9,00 Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar ; 10,30 Emisiune pentru sate ; în ju­rul orei 16,00 transmisie de pe stadionul „23 August“ a întîlnirii de fotbal Dinamo- Rapid; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Sonete de dragoste ; 19,35 „Concertul artiş­­tilor mexicani“ — emisiune primită din­ partea Studioului central de Televiziune din Moscova . 19,55 Filmul artistic „Unchiul meu Jacinto“, o producţie a studiourilor hispano-italiene. 21,20 Muzică distractivă. Interpretează o formaţie condusă de Flo­rentin Delmar. Solişti : Ioana Radu, artistă emerită, Jean Iacobescu, Norocel Dimitriu, Trio Calan. In încheiere : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive.

Next