Munca, august 1962 (Anul 18, nr. 4585-4610)

1962-08-01 / nr. 4585

Pag 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale nu pricep şi spirit de iniţiativă La recenta conferinţă sindicală de la întreprinderea metalurgică „Energia" din Constanţa în care s-a analizat felul cum au fost îndepli­nite prevederile din contractul co­lectiv, delegaţii au făcut multe a­­precieri pozitive în legătură cu munca sindicală dusă în această u­­nitate, aprecieri de a căror temei­nicie te convingi imediat ce stu­diezi îndeaproape activitatea sindi­cală de aici. Pe semestrul I 1962, îndeplinirea planului de producţie în proporţie de­ 108,11 la sută vorbeşte de la sine şi despre eficacitatea muncii sindicale. Se constată de asemenea o creştere permanentă a conştiinţei socialiste a celor ce lucrează aici, se îmbunătăţesc necontenit şi con­diţiile de muncă ale oamenilor, fap­te ce dovedesc şi preocuparea orga­nelor sindicale pentru rezolvarea sarcinilor în toate domeniile activi­tăţii sindicale. Realizările amintite sunt rod al conducerii colective exercitate de comitetul sindicatului, al orientării lui spre problemele principale, pre­cum şi al priceperii şi iniţiativei manifestate de fiecare activist sin­dical, ceea ce constituie o latură însemnată a muncii colective. Via­ţa oamenilor muncii, a întreprin­derilor, ridică zi de zi probleme la a căror rezolvare sindicatele sunt chemate să-şi aducă contribuţia, care va fi cu atît mai preţioasă cu cît activul sindical dă dovadă de maximum de iniţiativă şi se stră­duieşte să găsească căile cele mai bune pentru rezolvarea sarcinilor ce-i revin. Cum este şi firesc, în centrul preocupărilor comitetului sindica­tului stau în permanenţă mobiliza­rea oamenilor muncii la lupta pen­tru realizarea sarcinilor de plan, sprijinirea organelor tehnico-admi­­nistrative în organizarea mai bună a procesului de producţie. Membrii comitetului au ştiut să sesizeze ceea ce este important în viaţa între­prinderii, în munca oamenilor şi contribuie la promovarea noului şi la învingerea unor greutăţi apărute în desfăşurarea producţiei, în luna martie a. c. planul între­prinderii nu se realiza la toate sor­timentele, lucru determinat, în bună parte, de faptul că secţia vulcani­zare nu-şi realiza sarcinile. Situaţia de aici a fost studiată imediat de preşedintele comitetului sindicatu­lui, tovarăşul Sandu Straton, aju­tat de comisia pentru problemele întrecerii socialiste. Ei au stat de vorbă cu muncitorii, tehnicienii şi activiştii sindicali din secţia res­pectivă şi au constatat că se pro­duceau stagnări din cauză că nu soseau la timp unele prefabricate, ce se lucrau la alte întreprinderi şi care contribuiau la realizarea produselor ce se fabricau aici. Din discuţii a reieşit că deficienţele s-ar putea rezolva dacă s-ar insta­la aici două dispozitive : unul pen­tru gumat pînză şi altul pentru de­­bavuat curelele trapezoidale. Mun­citorii au arătat că dispozitivele de care e vorba s-ar putea realiza, chiar în întreprindere, din resurse inter­ne. Această propunere a fost pusă de preşedintele comitetului sindica­tului în discuţia unei şedinţe de lucru a conducerii întreprinderii. Imediat s-au luat măsuri pentru confecţionarea dispozitivelor şi as­tăzi planul la secţia vulcanizare, ca şi al întreprinderii, se reali­zează la toţi indicii. Aceeaşi preocupare şi iniţiativă în abordarea şi rezolvarea probleme­lor se vădeşte în toate domeniile activităţii sindicale. Lăcătuşul Gh. Vătafu — un om care se îngrijeşte cu mult suflet de cerinţele sociale ale colectivului — este responsabi­lul comisiei de asigurări sociale de pe lîngă comitetul sindicatului. Ur­mărind împreună cu comisia de a­­sigurări sociale cum este asigurată asistenţa medicală a salariaţilor, el a observat că unii oameni pierd timp mult cu tratamentele medi­cale, pe care trebuiau să şi le facă în afara întreprinderii. Problema a fost adusă în discuţia comitetului sindicatului, care a hotărît să se intervină pe lîngă organele sanita­re ale Sfatului popular pentru în­fiinţarea unui post sanitar în în­treprindere. Temei exista : datori­tă dezvoltării întreprinderii, nu­mărul salariaţilor a crescut şi deci se putea lua o asemenea măsură. Tot tovarăşului Vătafu i-a revenit sarcina să urmărească aducerea la îndeplinire a acestei sarcini, de care s-a achitat cu multă price­pere. în prezent, muncitorii de la „Energia" își pot efectua tra­tamentele medicale chiar în incinta întreprinderii. Pentru ridicarea neîncetată a ni­velului profesional al muncitorilor, pentru educarea lor, s-au făcut la „Energia“ multe lucruri bune. La staţia de radioamplificare s-a întoc­mit un program variat şi intere­sant, s-a înfiinţat o brigadă artis­tică de agitaţie, s-au organizat pe secţii concursuri „Cine ştie meserie, cîştigă", s-a iniţiat un ciclu de con­ferinţe şi altele. Meritoriu este că acest ciclu de conferinţe a fost rea­lizat cu posibilităţi din întreprin­dere. Iniţiativă şi pricepere în rezolva­rea sarcinilor se observă atît la co­mitetul sindicatului, la membrii a­­cestuia, cît şi în rîndurile activişti­lor din grupe şi secţii. La turnătorie se toarnă, de obi­cei, dimineaţa. După-amiază vine o echipă de cîţiva muncitori care scoate piesele din forme şi face pre­gătirile pentru operaţia de turnare de a doua zi. într-o zi însă, această echipă nu şi-a făcut pe de-a-ntre­­gul datoria, nefăcînd bine pregăti­rile pentru turnare. Din această cauză, a doua zi, lucrul a trebuit să înceapă mai tîrziu. Turnătorul Ion Purcărea, organi­zator de grupă sindicală, nu a ră­mas pasiv. Imediat a convocat o scurtă adunare a grupei sindicale şi s-a discutat acest caz. Criticile făcute celor vinovaţi au contribuit la întărirea simţului de răspundere şi ca urmare asemenea lucruri nu s-au mai întîmplat. Ca organele sindicale, activiştii sindicali, să acţioneze cu pricepere şi iniţiativă trebuie depusă o susţi­nută muncă de instruire şi educare. Comitetul sindicatului de aici s-a preocupat să arate în cadrul in­struirii cum trebuie să muncească fiecare activist sindical, să genera­lizeze experienţa pozitivă din mun­ca unor organe sindicale, să pro­moveze iniţiativele valoroase în munca activului, să analizeze perio­dic activitatea depusă. De pildă, în ultimele şase luni, comitetul sindi­catului a analizat activitatea des­făşurată în domeniul întrecerii so­cialiste, cultural-educativ şi pro­tecţiei muncii. B. SEBASTIAN Clipe plăcute, recreative şi în acelaşi timp instructive. Zile de neuitat pentru şcolarii care se află in tabăra de la Timişul de Jos Invariabil: ora 9 fără un sfert... In urmă cu vreo 4 săptămîni în centrul oraşului Galaţi a fost instalat un ceas a cărui utilitate nu mai trebuie demonstrată. Dar, chiar după o zi de la mon­tare ceasul a început să funcţio­neze cu întîrziere, indicînd dife­renţe apreciabile de minute faţă de ora reală. Situaţia aceasta nu a durat mult, deoarece de la data de 24 iulie limbile ceasului s-au oprit definitiv. De atunci, indife­rent dacă este miezul zilei, după amiază sau noaptea tîrziu, ceasul­­ indică invariabil ora 9 fără un sfert. Ba se mai întîmplă că cei care nu cunosc „calitatea" aces­tuia şi au ghinionul să treacă pe lingă el în timp cînd ora este a­­propiată de cea indicată de ca­dran, sunt pur şi simplu dezo­rientaţi. Este cazul ca tovarăşii de la secţia de gospodărie comunală a Sfatului popular 4— oraş Galaţi să ia măsuri, măcar în „ceasul al 12-lea“, pentru ca ornicul din centrul orașului să folosească scopului propus. NICU ALEXE -------0»6--------­Expoziţia inovatorilor Intr-una din sălile clubului „Mi­nerul“ din Filipeşti de Pădure­a Ploieşti, s-a deschis, din iniţiativa comitetului sindicatului, o expoziţie a inovatorilor mineri de la această exploatare. Sunt expuse aici nu­meroase dispozitive şi inovaţii reali­zate anul acesta, grafice şi panouri prin care se arată contribuţia inova­torilor în procesul de producţie pentru introducerea tehnicii noi. La loc de cinste stau fotografiile celor mai harnici inovatori de la ex­ploatarea minieră Filipeşti de Pădure. (Coresp. „Munca") M­Ü­N­D­A Colectivul Teatrului de estra­dă din Ploieşti este apreciat de spectatorii ploieşteni, cit şi de cei din ţară, datorită programelor de calitate prezentate. De cu­­rînd, sărbătorinduşi cinci ani de activitate, estrada ploieşteană a prezentat un concert-spectacol reuşit. In programul spectacolu­lui un loc important îl ocupi oglindirea succeselor muncitori­lor petrolişti, viaţa staţiunilor de odihnă de pe Valea Prahovei. în clişeu , prezentăm două aspecte din spectacolul dedicat aniversării a cinci ani de la înfiinţare. « Foto P. COZIA ] »»»..V Si. Si,-«-Vn.wwwiwwwl Din scrisorile corespondenţilor voluntari ÎN EXCURSII In prima jumătate a anului, pes­te 11.000 de oameni ai muncii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară au participat la excursii organizate de O.N.T. „Carpaţi“. Printre obiec­tivele vizitate de către aceştia se află litoralul Mării Negre, capitala ţării, Valea Prahovei, Orşova, pre­cum şi insula Ada-Kaleh etc. La r­indul lor, peste 3.000 de oameni ai muncii, aflaţi la odihnă în staţiu­nile din regiune, au vizitat — tot prin O.N.T. — locurile pitoreşti din această parte a ţării. Săptămînal, sîmbătă şi duminică, se organizează excursii la Bicaz şi Lacul Roşu. De asemenea, din iniţiativa cercu­lui turistic de pe lîngă Casa de Cul­tură a sindicatelor din Tg. Mureş, un număr de 54 turişti au plecat în ziua de 22 iulie într-o excursie pe o durată de două săptămîni. Fă­­cînd o călătorie în circuit, ei vor face înconjurul patriei, parcurgînd 2.952 km. Ioan Păuş tipograf ★ Secţia de turism a U.C.F.S. Sebeş, se preocupă în permanenţă de or­ganizarea unor excursii pentru oa-­ menii muncii din raion. In anul a­­cesta s-au organizat excursii la Hu­nedoara, Păltiniş, Miercurea Băi şi în alte locuri turistice la care au luat parte cca 800 de persoane. De asemenea, 30 de tovarăşi au luat parte la o excursie prin ţară, vizi­­tînd Braşovul, Muzeul Doftana, Bucureştii şi altele. Gustav Sebeş pensionar ZILE DE VACANTA Nu-i nevoie de prea multe îndru­mări ca să ajungi în taberele pionie­rilor şi şcolarilor din Sinaia. Urcînd pe şoseaua ce duce spre Furnica în­­tîlneşti mai întîi tabăra „Mureşul“, apoi sus de tot, în inima pădurii, în mijlocul unui peisaj ca de basm, dai de tabăra regională nr. 2. Ca să intri însă înăuntru e mai puţin uşor. Po­­liticoşi dar severi, pătrunşi de impor­tanţa misiunii lor, pionierii de ser­viciu te opresc şi numai după ce-ai căpătat dezlegare de la instructorul superior sau de la director poţi pă­şi pe domeniile ai căror stăpîni vre­melnici sînt copiii in aceste zile de vacanţă. Cînd ai intrat, iureşul glasurilor vesele te prinde în hora lor, adueîn­­du-ţi zîmbetul pe buze şi, fără voie, şi părerea de rău că nu mai eşti la vîrsta cînd ţi-ai putea amesteca vo­cea ta cu vocile lor, părerea de rău pentru copilăria ta monotonă, sum­bră poate. N-ai însă mult timp pentru gîn­­duri triste. Te cheamă intr-un anu­mit loc glasurile unui grup care cîntă şi dansează, interpretînd unul din cunoscutele jocuri pioniereşti. Mai încolo răsună larma unor su­porteri inimoşi, care îşi îndeamnă echipele ce-şi dispută întîietatea in­tr-un meci de volei. In dormitoarele luminoase, curate, n-a rămas nimeni. Toată lumea e afară, în aer liber, căutînd să pro­fite cît mai mult de ultimele zile care au mai rămas de stat în tabără. La bucătării se lucrează de zor, dar lucrătorii de aici nu se plîng. E o plăcere să găteşti cînd ştii că munca ta e apreciată de cei care consumă cu o foame de lup toată porţia, ba mai cer şi supliment. Nu degeaba cintarul a arătat, in preajma plecării, că aproape fiecare copil a crescut în greutate. Ce păcat că zilele au trecut aşa de repede ! Parcă abia ieri Silvia Suciu — preşedinta detaşamentului 5 de la tabăra „Mureşul“ în care îşi petrec vacanţa copiii din raionul „1 Mai“ din Capitală — notase un caiet: „Deschiderea festivă a taberei ! Mo­ment solemn şi impresionant, în care gîndurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă şi dragoste către partid şi guvern. Steagul care urcă încet pe catarg face să vibreze inimile celor 282 de pionieri ai taberei. Clipa în care ei, în cor vorbit, rostesc cu­vintele „Iţi mulţumim, partid iubit, pentru copilăria noastră fericită“, este emoţionantă...“ Cite n-au notat de atunci preşe­dinţii detaşamentelor în caietele lor, cite impresii n-au adunat pionierii ! Gabriela Ghioca, Cristina Budiştea­­nu, Doina Cernat, Simona Cristea, Maria Puişor, Tacuiţa Chioran şi toţi ceilalţi copii sunt gata să-ţi po­vestească ceasuri în şir despre minu­natele excursii făcute la Urlătoarea, la Piscul Cîinelui, precum şi despre vizitele la Muzeul Peleş, Casa de Cultură din Sinaia, grădina zoolo­gică din Buşteni şi multe altele. Şi fiecare plimbare a fost plină de în­văţăminte, pentru că instructorii le-au dat de fiecare dată explicaţii ample despre locurile vizitate, îmbo­­găţindu-le cunoştinţele în domeniul istoriei, geografiei, ştiinţelor naturii. In ambele tabere plimbările şi ex­cursiile au fost îmbinate cu alte ac­tivităţi culturale, artistice, sportive. Să lăsăm din nou să vorbească caie­tele detaşamentelor, pentru că im­presiile notate în ele exprimă cel mai bine simţămintele celor care au trăit evenimentele respective. De data asta spicuim dintr-un caiet de la ta­băra regională nr. 2, unde au petre­cut două săptămîni minunate copiii din regiunea Ploieşti. „...După 2 ore de mers am ajuns la cota 1400. Jocurile pionierilor au dat viaţă poienii. Ecoul glasurilor lor a străbătut pînă departe, peste cres­tele munţilor. Sinaia, văzută de la cota 1400, e o privelişte ce nu se poate uita. Frumoasă eşti, patria mea! — acestea sînt cuvintele care iţi vin imediat pe buze". „...Excursia de orientare turistică a fost plină de învăţăminte". „...La 1 iulie s-a disputat meciul de volei între echipele oraşelor Rîm­­nicu Sărat şi Buzău, cîştigătoare fiind echipa Rîmnicului Sărat, care s-a do­vedit mai pregătită şi în finala jo­cului“. Ce ziceţi ? O adevărată pană de reporter sportiv ! Dar cite nu mi-au mai povestit Felicia Bălan şi Clarisa Leontiev, în timp ce împleteau cu măiestrie linguri şi furculiţe din tres­tia aceea subţire care creşte în locu­rile umede din munţii noştri ! Au­relia Dogan, Constantin Bălăceanu, Alexandru Nanu şi atîţia alţii — copii de muncitori, funcţionari şi colectivişti au petrecut aci zile de vacanţă a căror amintire nu se va şterge uşor din memoria lor. Seara, la focul de tabără, cînd cu ochii la miile de steluţe jucăuşe cîn­­tau cu însufleţire „Urcă, urcă prinse-n vînt Mii scîntei ca licurici.* au strivit şi oite o lacrimă intre gene. Lacrimi de regret că se apro­pie plecarea. Dar melancolia nu e tovarăşa vîrstei copilăriei. Optimis­mul şi voia bună şi-au dat mina din nou în jurul focului, exprimate la cîntece, recitări, dansuri. Ei au plecat acum din tabără. Insă vacanţa nu s-a sfîrşit. In oraşele şi satele în care merg îi aşteaptă atîtea alte zile frumoase ! Alte excursii şi activităţi interesante, organizate la cadrul şcolilor, de casele pionierilor. Ii aşteaptă grădinile şi parcurile, bi­bliotecile şi cinematografele din oraşe sau din căminele culturale de la sate. Petrecere frumoasă, copii ! Juca­ţi-vă, odihniţi-vă, distraţi-vă ! In toamnă vă veţi întoarce la şcoală mai voinici, mai sănătoşi, cu noi cu­noştinţe dobîndite in vacanţă. EL. DIMITRIU Veşti din Arad • Comitetul sindicatului și con­ducerea întreprinderii „7 Noiem­brie“ acordă o mare atenție înfăp­tuirii obiectivelor din contractul co­lectiv. 34 din cele 51 de obiective înscrise în contractul colectiv au şi fost înfăptuite. Printre acestea se află acoperirea conductelor din sala de distilare, instalarea unui malaxor pentru ouă la fabricarea lichioruri­lor, instalarea ventilatoarelor la sec­ţia spirt şi altele. (T. Hotăran — funcţionar). • La cabinetul tehnic al Uzinei de strunguri au fost înregistrate de la începutul anului pînă acum 93 de inovaţii. Cele aplicate aduc anual 140.000 lei economii (antecalculate). Printre cele mai importante sunt : matriţarea fără bavură roţilor dinţate — inovaţie propusă de in­ginerul Liviu Lazăr, cu o eficienţă economică de peste 115.000 lei (I. Ionescu — economist). • Numeroase gospodării agricole colective din raionul Arad au cres­cut în vara aceasta şi viermi de mătase. Cele mai mari cantităţi au fost predate de G.A.C. „30 Decem­brie" din comuna Vinga, care a pre­­dat 320 kg gogoşi de mătase, G.A.C. „Tudor Vladimirescu" din comuna Macea — 291 kg gogoşi. (S. Radu­­lescu — muncitor). • La clubul fabricii Teba", după lăsarea lucrului este multă animaţie. Conform planului de activitate, for­maţiile artistice de amatori fac re­petiţii. Echipa de dansuri, de pildă, pregăteşte dansul cu temă „Nuntă înfrăţită“, iar brigada artistică de agitaţie compusă din 14 membri, finisează un nou program pe care urmează să-l prezinte în­ faţa colec­tivului întreprinderii şi la serbările cîmpeneşti. (H. Tiberiu — tehnician) • Un nou bloc muncitoresc cu 30 de apartamente a fost dat recent in folosinţă, iar alte 5 blocuri vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. In ultimii ani în oraşul Arad au fost construite 32 de blocuri cu un total de 110 apartamente. (Gh. Roşea — pensionar) Din 1953 lucrează tînărul comunist Alexandru Szabó în cadrul fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare ca lăcătuş de întreţinere, făr a fi pus în situaţia ca o maşină să stagneze din cauza lui. Clişeul ii prezintă reglînd unul din strungurile automate. Foto : FRANCISC IU­F.S muncitor ‘ • Inovaţiile înregistrate de la jj începutul anului pînă acum la g cabinetul tehnic al întreprinderii g pentru industrializarea cărnii § î sínt în număr de 105. Cele apli­ g i! cate vor aduce economii ante- g ij calculate în valoare de 159.500 g i lei. Printre inovaţiile mai impor■ g I fante sínt cea a fochistului Ion g­­ Ulici (instalaţie pentru recupe- g­­ rarea aburului) cu ajutorul că­ g I reia se economisesc anual 29.282 g­ei lei şi inovaţia muncitorilor 11 » P. Şarpe şi Ion Burceag, care li sr aduce 32.413 lei economii. Dato- bi­­­rită eficacităţii lor, 10 dintre 8 I inovaţiile mai importante au fi ■ţ) fost propuse pentru genera- 8 )1 Uzare şi aplicare în alte unităţi. 8­­ • La Fabrica de conserve din­­ fructe de la Burdujeni s-au fă- i cut în cîteva zile 2.160 borcane i gem de caise, 800 borcane dul-­i ceaţă de caise şi 3.000 borcane i fasole verde. In curînd va începe­­ conservarea castraveţilor în oţet.­­ Prin realizările obţinute s-au­­ evidenţiat în mod deosebit mun­­i­citoarele Saveta Focaciu, Maria­n Bardan, Saveta Ştefănescu şi­­ Alexandru Ramega.­­ • Mii de oameni ai muncii 8 din regiunea Suceava au plecat 8 prin sindicate de la începutul 8 anului pînă acum la odihnă şi 8 tratament în toate staţiunile 8 balneo-climaterice din ţară. Din 8 aceştia, 600 au plecat în staţiuni- 8 le de pe litoral. • Membrii formaţiei de teatru 8 de la Complexul industrial din 8 Valea Sucevei pregătesc, sub în-­­n drumarea actorului 1, Dumbravă , de la Teatrul de Stat din Boto­­g­şani, punerea în scenă a poemu-­­ lui dramatic „Cînd fluviul îşi a­­g­dună apele“ de Dan Tărchilă.­­ • O nouă formaţie artistică de amatori s-a înfiinţat la Combi­natul de celuloză şi hîrtie — or­chestra de muzică uşoară şi mu­zică populară romînească. Din orchestră fac parte muncitorii Vasilica Ciornei, Pricop Lăcătuş, P. Gogiu, I. Cozma şi alţi 16 care se străduiesc să se ridice la înăl­ţimea aşteptărilor colectivului întreprinderii. Repertoriul cu­prinde 20 de cîntece printre care „Vicovanca", „Hora moldoveneas­că“ şi „Fata mîndră“. Sigi Sontag funcţionar şi Dumitru Bogdan operator chimist CINEMATOGRAFE MONGOLII cinemascop : rulează la cine­matografele Patria, Elena Pavel (sală şi grădină), 23 August, Stadionul Dinamo, Stadionul Republicii, Grădina Progresul ; UN PUMN DE NOTE — cinemascop : Re­publica, Gh. Doja, G. Coşbuc, Arenele Li­bertăţii ; ACADEMICIANUL DIN ASPANIA: rulează la cinematografele Magheru, Drumul Serii ; CERASELLA , Bucureşti , FANTO­MELE DIN SPESSART : rulează la cinema­temrafala V Aleccandri Tineretului Al. Sahia (sală şi grădină), Volga, Grădina 13 Septembrie ; PLĂCERILE ORAŞULUI : ru­lează la cinematografele I. C. Frimu (sală şi grădină) înfrăţirea intre popoare, Vasile Roaită (sală şi grădină), Stadionul Ciuleşti ; TEROARE IN MUNŢI — cinemascop : Lu­mina, 1 Mai ; FOCURI ÎN MUNŢI : Victo­ria, 30 Decembrie ( URME TĂCUTE : Cen­tral, Unirea (sală şi grădină) ; PROGRAM PENTRU COPII — dimineaţa , 13 Septem­brie ; CIELITO LINDO — după-amiază : 13 Septembrie; FILME DOCUMENTARE : Tim­puri Noi ; POST-RESTANT : rulează la cinematograful Maxim Gorki ; ÎNVIEREA — ambele serii : Cultural, Munca ; ALBA CA ZĂPADA : rulează la cinematograful Al. Popov ; AL NOUALEA CERC : 8 Martie (sală şi grădină), Libertăţii (sală şi gră­dină) ; CIND VINE DRAGOSTEA : Griviţa , COMEDIANŢII : rulează la cinematograful C. David ; DUELUL N-A AVUT LOC : Fla­căra : LUNGA NOAPTE A lUI ’43 : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (sală şi grădină) * M-AM SATURAT DE CĂSNICIE : Mioriţa, Arta, Floreasca " CÎND COMEDIA ERA REGE : rulează la cinematografele Popular, Ilie Pintilie (sală şi grădină), Lu­ceafărul (sală şi grădină) ; OMUL AMFI­­BIE : Moşilor (sală şi grădină) ; NUMAI O GLUMĂ : rulează la cinematografele Donca Simo (sală şi grădină).: 8 Mai : DOUĂ RE­PRIZE ÎN IAD: 16 Februarie : UN OM TRECE PRIN ZID : rulează la cinematogra­ful M. EMINESCU : POMPIERUL ATOMIC­­ rulează la cinematograful G. Bacovia: SCRI­SOARE DE LA O NECUNOSCUTĂ : rulează la cinematograful Olga Buncic (sală și gra­­dină) : BATRÎNU­L ȘI MAREA : cinematograful Aurel Vlaicu : AVENTURI­L T7 LUI EROS • rulează la cinematograful 87 Delavrancea : ARTICOLUL 420 - ambe­le serii : Grădina, 23 August. RADIO JOI 2 AUGUST PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnas­tică. 6,30 Cîntece de muncă. 7,30 Sfatul medicului : Artritele. 8,30 Divertisment pentru corn şi orchestră de coarde de Al­fred Mendelsohn. 9,25 Muzică uşoară. 11,03 Cvartetul opus 9 de Mihail Jora. 12,35 Muzică populară romînească — cîntă SO- TELEVIZIUNE MIERCURI 1 AUGUST 17:00 EMISIUNEA PENTRU CLUBURILE DIN ÎNTREPRINDERI. Din cuprins : „ Tele­jurnalul săptămînii * Extinderea mecaniză­rii şi automatizării producţiei la Uzinele ,rRulmentul“-Braşov • Oameni obişnuiţi • Dicţionar tehnico-economic • Fruntaşii noş­tri • Muzică distractivă • Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Jean Ionescu. So­lişti : Livia Brătulescu, Coca Alexiu, Alin Noreanu şi Georgeta Mihalache. 19:00 EMISIUNEA PENTRU SATE, fia Popa şi Aurel Gore. 13:10 Fragmente­­din opereta ,,întîlnire cu dragostea” de Nicolae Kirculescu. 14,30 Muzica uşoară de compozitori romîni. 15,45 Program de uverturi. 16,15 VORBEŞTE MOSCOVA ! 17,15 Cintă corul de copii al Radiotelevi­­ziunii. 18,30 Concert distractiv. 19,15 Pro­gram muzical pentru fruntaşi în produc­ţie din industrie şi agricultură. 20,30 Muzi­că de dans. 21,30 Muzică populară ro­mînească. 22,45 „Festivalul Helsinki — 1962". 23,00 Muzică de dans. PROGRAMUL II : 12,15 Muzică uşoară. 13,25 Cîntece şi jocuri populare romîneşti. 14,30 „Progra­me muzicale alcătuite de ascultători“. Pro­gram de muzică de balet de compozitori ruşi şi sovietici. 15,30 Concert de estradă. 16,30 Muzică populară romînească. 17,30 Sfatul medicului : Artritele. 18,30­­ Solişti şi orchestre de muzică populară romînească. 18,45 Să învăţăm limba rusă chitind : „Un cîntec de dragoste" de Muradeli. 19,50 Muzică de dans. 20,40 Muzică populară din ţări socialiste .21,45 PĂRINŢI ŞI COPII. 22,30 Concert de muzică uşoară. 23,15— 24,00 Sextetul pentru coarde opus 36 în Sol major de Johannes Brahms (1833—1897). Blocuri noi • La Cîmpia Turzii au fost date în folosinţă zilele trecute 2 blocuri noi cu 36 de apartamente. In total au fost terminate aici în acest an 4 blocuri cu 68 apartamente, încă două blocuri urmînd să fie ridicate pînă în ziua de 23 august. Ioan Bara funcţionar Capacitatea de aparare cca * Rfl rufe uscate in 2-5’ Cu maşina ».Pel la* ae pot­­păta st stoarce 10 kp rufe uscate în decurs de una oro Consum de curent electric 0,50 le' Noua maşină este de construct»1 rezistentă cu aspect placut şl Pr* zintă deplină siguranţă *.n funcţio nare. In curînd se va găsi de vin­zare la magazinele de specialitat

Next