Munca, august 1962 (Anul 18, nr. 4585-4610)
1962-08-01 / nr. 4585
Pag 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale nu pricep şi spirit de iniţiativă La recenta conferinţă sindicală de la întreprinderea metalurgică „Energia" din Constanţa în care s-a analizat felul cum au fost îndeplinite prevederile din contractul colectiv, delegaţii au făcut multe aprecieri pozitive în legătură cu munca sindicală dusă în această unitate, aprecieri de a căror temeinicie te convingi imediat ce studiezi îndeaproape activitatea sindicală de aici. Pe semestrul I 1962, îndeplinirea planului de producţie în proporţie de 108,11 la sută vorbeşte de la sine şi despre eficacitatea muncii sindicale. Se constată de asemenea o creştere permanentă a conştiinţei socialiste a celor ce lucrează aici, se îmbunătăţesc necontenit şi condiţiile de muncă ale oamenilor, fapte ce dovedesc şi preocuparea organelor sindicale pentru rezolvarea sarcinilor în toate domeniile activităţii sindicale. Realizările amintite sunt rod al conducerii colective exercitate de comitetul sindicatului, al orientării lui spre problemele principale, precum şi al priceperii şi iniţiativei manifestate de fiecare activist sindical, ceea ce constituie o latură însemnată a muncii colective. Viaţa oamenilor muncii, a întreprinderilor, ridică zi de zi probleme la a căror rezolvare sindicatele sunt chemate să-şi aducă contribuţia, care va fi cu atît mai preţioasă cu cît activul sindical dă dovadă de maximum de iniţiativă şi se străduieşte să găsească căile cele mai bune pentru rezolvarea sarcinilor ce-i revin. Cum este şi firesc, în centrul preocupărilor comitetului sindicatului stau în permanenţă mobilizarea oamenilor muncii la lupta pentru realizarea sarcinilor de plan, sprijinirea organelor tehnico-administrative în organizarea mai bună a procesului de producţie. Membrii comitetului au ştiut să sesizeze ceea ce este important în viaţa întreprinderii, în munca oamenilor şi contribuie la promovarea noului şi la învingerea unor greutăţi apărute în desfăşurarea producţiei, în luna martie a. c. planul întreprinderii nu se realiza la toate sortimentele, lucru determinat, în bună parte, de faptul că secţia vulcanizare nu-şi realiza sarcinile. Situaţia de aici a fost studiată imediat de preşedintele comitetului sindicatului, tovarăşul Sandu Straton, ajutat de comisia pentru problemele întrecerii socialiste. Ei au stat de vorbă cu muncitorii, tehnicienii şi activiştii sindicali din secţia respectivă şi au constatat că se produceau stagnări din cauză că nu soseau la timp unele prefabricate, ce se lucrau la alte întreprinderi şi care contribuiau la realizarea produselor ce se fabricau aici. Din discuţii a reieşit că deficienţele s-ar putea rezolva dacă s-ar instala aici două dispozitive : unul pentru gumat pînză şi altul pentru debavuat curelele trapezoidale. Muncitorii au arătat că dispozitivele de care e vorba s-ar putea realiza, chiar în întreprindere, din resurse interne. Această propunere a fost pusă de preşedintele comitetului sindicatului în discuţia unei şedinţe de lucru a conducerii întreprinderii. Imediat s-au luat măsuri pentru confecţionarea dispozitivelor şi astăzi planul la secţia vulcanizare, ca şi al întreprinderii, se realizează la toţi indicii. Aceeaşi preocupare şi iniţiativă în abordarea şi rezolvarea problemelor se vădeşte în toate domeniile activităţii sindicale. Lăcătuşul Gh. Vătafu — un om care se îngrijeşte cu mult suflet de cerinţele sociale ale colectivului — este responsabilul comisiei de asigurări sociale de pe lîngă comitetul sindicatului. Urmărind împreună cu comisia de asigurări sociale cum este asigurată asistenţa medicală a salariaţilor, el a observat că unii oameni pierd timp mult cu tratamentele medicale, pe care trebuiau să şi le facă în afara întreprinderii. Problema a fost adusă în discuţia comitetului sindicatului, care a hotărît să se intervină pe lîngă organele sanitare ale Sfatului popular pentru înfiinţarea unui post sanitar în întreprindere. Temei exista : datorită dezvoltării întreprinderii, numărul salariaţilor a crescut şi deci se putea lua o asemenea măsură. Tot tovarăşului Vătafu i-a revenit sarcina să urmărească aducerea la îndeplinire a acestei sarcini, de care s-a achitat cu multă pricepere. în prezent, muncitorii de la „Energia" își pot efectua tratamentele medicale chiar în incinta întreprinderii. Pentru ridicarea neîncetată a nivelului profesional al muncitorilor, pentru educarea lor, s-au făcut la „Energia“ multe lucruri bune. La staţia de radioamplificare s-a întocmit un program variat şi interesant, s-a înfiinţat o brigadă artistică de agitaţie, s-au organizat pe secţii concursuri „Cine ştie meserie, cîştigă", s-a iniţiat un ciclu de conferinţe şi altele. Meritoriu este că acest ciclu de conferinţe a fost realizat cu posibilităţi din întreprindere. Iniţiativă şi pricepere în rezolvarea sarcinilor se observă atît la comitetul sindicatului, la membrii acestuia, cît şi în rîndurile activiştilor din grupe şi secţii. La turnătorie se toarnă, de obicei, dimineaţa. După-amiază vine o echipă de cîţiva muncitori care scoate piesele din forme şi face pregătirile pentru operaţia de turnare de a doua zi. într-o zi însă, această echipă nu şi-a făcut pe de-a-ntregul datoria, nefăcînd bine pregătirile pentru turnare. Din această cauză, a doua zi, lucrul a trebuit să înceapă mai tîrziu. Turnătorul Ion Purcărea, organizator de grupă sindicală, nu a rămas pasiv. Imediat a convocat o scurtă adunare a grupei sindicale şi s-a discutat acest caz. Criticile făcute celor vinovaţi au contribuit la întărirea simţului de răspundere şi ca urmare asemenea lucruri nu s-au mai întîmplat. Ca organele sindicale, activiştii sindicali, să acţioneze cu pricepere şi iniţiativă trebuie depusă o susţinută muncă de instruire şi educare. Comitetul sindicatului de aici s-a preocupat să arate în cadrul instruirii cum trebuie să muncească fiecare activist sindical, să generalizeze experienţa pozitivă din munca unor organe sindicale, să promoveze iniţiativele valoroase în munca activului, să analizeze periodic activitatea depusă. De pildă, în ultimele şase luni, comitetul sindicatului a analizat activitatea desfăşurată în domeniul întrecerii socialiste, cultural-educativ şi protecţiei muncii. B. SEBASTIAN Clipe plăcute, recreative şi în acelaşi timp instructive. Zile de neuitat pentru şcolarii care se află in tabăra de la Timişul de Jos Invariabil: ora 9 fără un sfert... In urmă cu vreo 4 săptămîni în centrul oraşului Galaţi a fost instalat un ceas a cărui utilitate nu mai trebuie demonstrată. Dar, chiar după o zi de la montare ceasul a început să funcţioneze cu întîrziere, indicînd diferenţe apreciabile de minute faţă de ora reală. Situaţia aceasta nu a durat mult, deoarece de la data de 24 iulie limbile ceasului s-au oprit definitiv. De atunci, indiferent dacă este miezul zilei, după amiază sau noaptea tîrziu, ceasul indică invariabil ora 9 fără un sfert. Ba se mai întîmplă că cei care nu cunosc „calitatea" acestuia şi au ghinionul să treacă pe lingă el în timp cînd ora este apropiată de cea indicată de cadran, sunt pur şi simplu dezorientaţi. Este cazul ca tovarăşii de la secţia de gospodărie comunală a Sfatului popular 4— oraş Galaţi să ia măsuri, măcar în „ceasul al 12-lea“, pentru ca ornicul din centrul orașului să folosească scopului propus. NICU ALEXE -------0»6--------Expoziţia inovatorilor Intr-una din sălile clubului „Minerul“ din Filipeşti de Pădurea Ploieşti, s-a deschis, din iniţiativa comitetului sindicatului, o expoziţie a inovatorilor mineri de la această exploatare. Sunt expuse aici numeroase dispozitive şi inovaţii realizate anul acesta, grafice şi panouri prin care se arată contribuţia inovatorilor în procesul de producţie pentru introducerea tehnicii noi. La loc de cinste stau fotografiile celor mai harnici inovatori de la exploatarea minieră Filipeşti de Pădure. (Coresp. „Munca") MÜNDA Colectivul Teatrului de estradă din Ploieşti este apreciat de spectatorii ploieşteni, cit şi de cei din ţară, datorită programelor de calitate prezentate. De curînd, sărbătorinduşi cinci ani de activitate, estrada ploieşteană a prezentat un concert-spectacol reuşit. In programul spectacolului un loc important îl ocupi oglindirea succeselor muncitorilor petrolişti, viaţa staţiunilor de odihnă de pe Valea Prahovei. în clişeu , prezentăm două aspecte din spectacolul dedicat aniversării a cinci ani de la înfiinţare. « Foto P. COZIA ] »»»..V Si. Si,-«-Vn.wwwiwwwl Din scrisorile corespondenţilor voluntari ÎN EXCURSII In prima jumătate a anului, peste 11.000 de oameni ai muncii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară au participat la excursii organizate de O.N.T. „Carpaţi“. Printre obiectivele vizitate de către aceştia se află litoralul Mării Negre, capitala ţării, Valea Prahovei, Orşova, precum şi insula Ada-Kaleh etc. La rindul lor, peste 3.000 de oameni ai muncii, aflaţi la odihnă în staţiunile din regiune, au vizitat — tot prin O.N.T. — locurile pitoreşti din această parte a ţării. Săptămînal, sîmbătă şi duminică, se organizează excursii la Bicaz şi Lacul Roşu. De asemenea, din iniţiativa cercului turistic de pe lîngă Casa de Cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, un număr de 54 turişti au plecat în ziua de 22 iulie într-o excursie pe o durată de două săptămîni. Făcînd o călătorie în circuit, ei vor face înconjurul patriei, parcurgînd 2.952 km. Ioan Păuş tipograf ★ Secţia de turism a U.C.F.S. Sebeş, se preocupă în permanenţă de organizarea unor excursii pentru oa- menii muncii din raion. In anul acesta s-au organizat excursii la Hunedoara, Păltiniş, Miercurea Băi şi în alte locuri turistice la care au luat parte cca 800 de persoane. De asemenea, 30 de tovarăşi au luat parte la o excursie prin ţară, vizitînd Braşovul, Muzeul Doftana, Bucureştii şi altele. Gustav Sebeş pensionar ZILE DE VACANTA Nu-i nevoie de prea multe îndrumări ca să ajungi în taberele pionierilor şi şcolarilor din Sinaia. Urcînd pe şoseaua ce duce spre Furnica întîlneşti mai întîi tabăra „Mureşul“, apoi sus de tot, în inima pădurii, în mijlocul unui peisaj ca de basm, dai de tabăra regională nr. 2. Ca să intri însă înăuntru e mai puţin uşor. Politicoşi dar severi, pătrunşi de importanţa misiunii lor, pionierii de serviciu te opresc şi numai după ce-ai căpătat dezlegare de la instructorul superior sau de la director poţi păşi pe domeniile ai căror stăpîni vremelnici sînt copiii in aceste zile de vacanţă. Cînd ai intrat, iureşul glasurilor vesele te prinde în hora lor, adueîndu-ţi zîmbetul pe buze şi, fără voie, şi părerea de rău că nu mai eşti la vîrsta cînd ţi-ai putea amesteca vocea ta cu vocile lor, părerea de rău pentru copilăria ta monotonă, sumbră poate. N-ai însă mult timp pentru gînduri triste. Te cheamă intr-un anumit loc glasurile unui grup care cîntă şi dansează, interpretînd unul din cunoscutele jocuri pioniereşti. Mai încolo răsună larma unor suporteri inimoşi, care îşi îndeamnă echipele ce-şi dispută întîietatea intr-un meci de volei. In dormitoarele luminoase, curate, n-a rămas nimeni. Toată lumea e afară, în aer liber, căutînd să profite cît mai mult de ultimele zile care au mai rămas de stat în tabără. La bucătării se lucrează de zor, dar lucrătorii de aici nu se plîng. E o plăcere să găteşti cînd ştii că munca ta e apreciată de cei care consumă cu o foame de lup toată porţia, ba mai cer şi supliment. Nu degeaba cintarul a arătat, in preajma plecării, că aproape fiecare copil a crescut în greutate. Ce păcat că zilele au trecut aşa de repede ! Parcă abia ieri Silvia Suciu — preşedinta detaşamentului 5 de la tabăra „Mureşul“ în care îşi petrec vacanţa copiii din raionul „1 Mai“ din Capitală — notase un caiet: „Deschiderea festivă a taberei ! Moment solemn şi impresionant, în care gîndurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă şi dragoste către partid şi guvern. Steagul care urcă încet pe catarg face să vibreze inimile celor 282 de pionieri ai taberei. Clipa în care ei, în cor vorbit, rostesc cuvintele „Iţi mulţumim, partid iubit, pentru copilăria noastră fericită“, este emoţionantă...“ Cite n-au notat de atunci preşedinţii detaşamentelor în caietele lor, cite impresii n-au adunat pionierii ! Gabriela Ghioca, Cristina Budişteanu, Doina Cernat, Simona Cristea, Maria Puişor, Tacuiţa Chioran şi toţi ceilalţi copii sunt gata să-ţi povestească ceasuri în şir despre minunatele excursii făcute la Urlătoarea, la Piscul Cîinelui, precum şi despre vizitele la Muzeul Peleş, Casa de Cultură din Sinaia, grădina zoologică din Buşteni şi multe altele. Şi fiecare plimbare a fost plină de învăţăminte, pentru că instructorii le-au dat de fiecare dată explicaţii ample despre locurile vizitate, îmbogăţindu-le cunoştinţele în domeniul istoriei, geografiei, ştiinţelor naturii. In ambele tabere plimbările şi excursiile au fost îmbinate cu alte activităţi culturale, artistice, sportive. Să lăsăm din nou să vorbească caietele detaşamentelor, pentru că impresiile notate în ele exprimă cel mai bine simţămintele celor care au trăit evenimentele respective. De data asta spicuim dintr-un caiet de la tabăra regională nr. 2, unde au petrecut două săptămîni minunate copiii din regiunea Ploieşti. „...După 2 ore de mers am ajuns la cota 1400. Jocurile pionierilor au dat viaţă poienii. Ecoul glasurilor lor a străbătut pînă departe, peste crestele munţilor. Sinaia, văzută de la cota 1400, e o privelişte ce nu se poate uita. Frumoasă eşti, patria mea! — acestea sînt cuvintele care iţi vin imediat pe buze". „...Excursia de orientare turistică a fost plină de învăţăminte". „...La 1 iulie s-a disputat meciul de volei între echipele oraşelor Rîmnicu Sărat şi Buzău, cîştigătoare fiind echipa Rîmnicului Sărat, care s-a dovedit mai pregătită şi în finala jocului“. Ce ziceţi ? O adevărată pană de reporter sportiv ! Dar cite nu mi-au mai povestit Felicia Bălan şi Clarisa Leontiev, în timp ce împleteau cu măiestrie linguri şi furculiţe din trestia aceea subţire care creşte în locurile umede din munţii noştri ! Aurelia Dogan, Constantin Bălăceanu, Alexandru Nanu şi atîţia alţii — copii de muncitori, funcţionari şi colectivişti au petrecut aci zile de vacanţă a căror amintire nu se va şterge uşor din memoria lor. Seara, la focul de tabără, cînd cu ochii la miile de steluţe jucăuşe cîntau cu însufleţire „Urcă, urcă prinse-n vînt Mii scîntei ca licurici.* au strivit şi oite o lacrimă intre gene. Lacrimi de regret că se apropie plecarea. Dar melancolia nu e tovarăşa vîrstei copilăriei. Optimismul şi voia bună şi-au dat mina din nou în jurul focului, exprimate la cîntece, recitări, dansuri. Ei au plecat acum din tabără. Insă vacanţa nu s-a sfîrşit. In oraşele şi satele în care merg îi aşteaptă atîtea alte zile frumoase ! Alte excursii şi activităţi interesante, organizate la cadrul şcolilor, de casele pionierilor. Ii aşteaptă grădinile şi parcurile, bibliotecile şi cinematografele din oraşe sau din căminele culturale de la sate. Petrecere frumoasă, copii ! Jucaţi-vă, odihniţi-vă, distraţi-vă ! In toamnă vă veţi întoarce la şcoală mai voinici, mai sănătoşi, cu noi cunoştinţe dobîndite in vacanţă. EL. DIMITRIU Veşti din Arad • Comitetul sindicatului și conducerea întreprinderii „7 Noiembrie“ acordă o mare atenție înfăptuirii obiectivelor din contractul colectiv. 34 din cele 51 de obiective înscrise în contractul colectiv au şi fost înfăptuite. Printre acestea se află acoperirea conductelor din sala de distilare, instalarea unui malaxor pentru ouă la fabricarea lichiorurilor, instalarea ventilatoarelor la secţia spirt şi altele. (T. Hotăran — funcţionar). • La cabinetul tehnic al Uzinei de strunguri au fost înregistrate de la începutul anului pînă acum 93 de inovaţii. Cele aplicate aduc anual 140.000 lei economii (antecalculate). Printre cele mai importante sunt : matriţarea fără bavură roţilor dinţate — inovaţie propusă de inginerul Liviu Lazăr, cu o eficienţă economică de peste 115.000 lei (I. Ionescu — economist). • Numeroase gospodării agricole colective din raionul Arad au crescut în vara aceasta şi viermi de mătase. Cele mai mari cantităţi au fost predate de G.A.C. „30 Decembrie" din comuna Vinga, care a predat 320 kg gogoşi de mătase, G.A.C. „Tudor Vladimirescu" din comuna Macea — 291 kg gogoşi. (S. Radulescu — muncitor). • La clubul fabricii Teba", după lăsarea lucrului este multă animaţie. Conform planului de activitate, formaţiile artistice de amatori fac repetiţii. Echipa de dansuri, de pildă, pregăteşte dansul cu temă „Nuntă înfrăţită“, iar brigada artistică de agitaţie compusă din 14 membri, finisează un nou program pe care urmează să-l prezinte în faţa colectivului întreprinderii şi la serbările cîmpeneşti. (H. Tiberiu — tehnician) • Un nou bloc muncitoresc cu 30 de apartamente a fost dat recent in folosinţă, iar alte 5 blocuri vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. In ultimii ani în oraşul Arad au fost construite 32 de blocuri cu un total de 110 apartamente. (Gh. Roşea — pensionar) Din 1953 lucrează tînărul comunist Alexandru Szabó în cadrul fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare ca lăcătuş de întreţinere, făr a fi pus în situaţia ca o maşină să stagneze din cauza lui. Clişeul ii prezintă reglînd unul din strungurile automate. Foto : FRANCISC IUF.S muncitor ‘ • Inovaţiile înregistrate de la jj începutul anului pînă acum la g cabinetul tehnic al întreprinderii g pentru industrializarea cărnii § î sínt în număr de 105. Cele apli g i! cate vor aduce economii ante- g ij calculate în valoare de 159.500 g i lei. Printre inovaţiile mai impor■ g I fante sínt cea a fochistului Ion g Ulici (instalaţie pentru recupe- g rarea aburului) cu ajutorul că g I reia se economisesc anual 29.282 gei lei şi inovaţia muncitorilor 11 » P. Şarpe şi Ion Burceag, care li sr aduce 32.413 lei economii. Dato- birită eficacităţii lor, 10 dintre 8 I inovaţiile mai importante au fi ■ţ) fost propuse pentru genera- 8 )1 Uzare şi aplicare în alte unităţi. 8 • La Fabrica de conserve din fructe de la Burdujeni s-au fă- i cut în cîteva zile 2.160 borcane i gem de caise, 800 borcane dul-i ceaţă de caise şi 3.000 borcane i fasole verde. In curînd va începe conservarea castraveţilor în oţet. Prin realizările obţinute s-au evidenţiat în mod deosebit municitoarele Saveta Focaciu, Marian Bardan, Saveta Ştefănescu şi Alexandru Ramega. • Mii de oameni ai muncii 8 din regiunea Suceava au plecat 8 prin sindicate de la începutul 8 anului pînă acum la odihnă şi 8 tratament în toate staţiunile 8 balneo-climaterice din ţară. Din 8 aceştia, 600 au plecat în staţiuni- 8 le de pe litoral. • Membrii formaţiei de teatru 8 de la Complexul industrial din 8 Valea Sucevei pregătesc, sub în-n drumarea actorului 1, Dumbravă , de la Teatrul de Stat din Botogşani, punerea în scenă a poemu- lui dramatic „Cînd fluviul îşi agdună apele“ de Dan Tărchilă. • O nouă formaţie artistică de amatori s-a înfiinţat la Combinatul de celuloză şi hîrtie — orchestra de muzică uşoară şi muzică populară romînească. Din orchestră fac parte muncitorii Vasilica Ciornei, Pricop Lăcătuş, P. Gogiu, I. Cozma şi alţi 16 care se străduiesc să se ridice la înălţimea aşteptărilor colectivului întreprinderii. Repertoriul cuprinde 20 de cîntece printre care „Vicovanca", „Hora moldovenească“ şi „Fata mîndră“. Sigi Sontag funcţionar şi Dumitru Bogdan operator chimist CINEMATOGRAFE MONGOLII cinemascop : rulează la cinematografele Patria, Elena Pavel (sală şi grădină), 23 August, Stadionul Dinamo, Stadionul Republicii, Grădina Progresul ; UN PUMN DE NOTE — cinemascop : Republica, Gh. Doja, G. Coşbuc, Arenele Libertăţii ; ACADEMICIANUL DIN ASPANIA: rulează la cinematografele Magheru, Drumul Serii ; CERASELLA , Bucureşti , FANTOMELE DIN SPESSART : rulează la cinematemrafala V Aleccandri Tineretului Al. Sahia (sală şi grădină), Volga, Grădina 13 Septembrie ; PLĂCERILE ORAŞULUI : rulează la cinematografele I. C. Frimu (sală şi grădină) înfrăţirea intre popoare, Vasile Roaită (sală şi grădină), Stadionul Ciuleşti ; TEROARE IN MUNŢI — cinemascop : Lumina, 1 Mai ; FOCURI ÎN MUNŢI : Victoria, 30 Decembrie ( URME TĂCUTE : Central, Unirea (sală şi grădină) ; PROGRAM PENTRU COPII — dimineaţa , 13 Septembrie ; CIELITO LINDO — după-amiază : 13 Septembrie; FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi ; POST-RESTANT : rulează la cinematograful Maxim Gorki ; ÎNVIEREA — ambele serii : Cultural, Munca ; ALBA CA ZĂPADA : rulează la cinematograful Al. Popov ; AL NOUALEA CERC : 8 Martie (sală şi grădină), Libertăţii (sală şi grădină) ; CIND VINE DRAGOSTEA : Griviţa , COMEDIANŢII : rulează la cinematograful C. David ; DUELUL N-A AVUT LOC : Flacăra : LUNGA NOAPTE A lUI ’43 : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (sală şi grădină) * M-AM SATURAT DE CĂSNICIE : Mioriţa, Arta, Floreasca " CÎND COMEDIA ERA REGE : rulează la cinematografele Popular, Ilie Pintilie (sală şi grădină), Luceafărul (sală şi grădină) ; OMUL AMFIBIE : Moşilor (sală şi grădină) ; NUMAI O GLUMĂ : rulează la cinematografele Donca Simo (sală şi grădină).: 8 Mai : DOUĂ REPRIZE ÎN IAD: 16 Februarie : UN OM TRECE PRIN ZID : rulează la cinematograful M. EMINESCU : POMPIERUL ATOMIC rulează la cinematograful G. Bacovia: SCRISOARE DE LA O NECUNOSCUTĂ : rulează la cinematograful Olga Buncic (sală și gradină) : BATRÎNUL ȘI MAREA : cinematograful Aurel Vlaicu : AVENTURIL T7 LUI EROS • rulează la cinematograful 87 Delavrancea : ARTICOLUL 420 - ambele serii : Grădina, 23 August. RADIO JOI 2 AUGUST PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnastică. 6,30 Cîntece de muncă. 7,30 Sfatul medicului : Artritele. 8,30 Divertisment pentru corn şi orchestră de coarde de Alfred Mendelsohn. 9,25 Muzică uşoară. 11,03 Cvartetul opus 9 de Mihail Jora. 12,35 Muzică populară romînească — cîntă SO- TELEVIZIUNE MIERCURI 1 AUGUST 17:00 EMISIUNEA PENTRU CLUBURILE DIN ÎNTREPRINDERI. Din cuprins : „ Telejurnalul săptămînii * Extinderea mecanizării şi automatizării producţiei la Uzinele ,rRulmentul“-Braşov • Oameni obişnuiţi • Dicţionar tehnico-economic • Fruntaşii noştri • Muzică distractivă • Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Jean Ionescu. Solişti : Livia Brătulescu, Coca Alexiu, Alin Noreanu şi Georgeta Mihalache. 19:00 EMISIUNEA PENTRU SATE, fia Popa şi Aurel Gore. 13:10 Fragmentedin opereta ,,întîlnire cu dragostea” de Nicolae Kirculescu. 14,30 Muzica uşoară de compozitori romîni. 15,45 Program de uverturi. 16,15 VORBEŞTE MOSCOVA ! 17,15 Cintă corul de copii al Radioteleviziunii. 18,30 Concert distractiv. 19,15 Program muzical pentru fruntaşi în producţie din industrie şi agricultură. 20,30 Muzică de dans. 21,30 Muzică populară romînească. 22,45 „Festivalul Helsinki — 1962". 23,00 Muzică de dans. PROGRAMUL II : 12,15 Muzică uşoară. 13,25 Cîntece şi jocuri populare romîneşti. 14,30 „Programe muzicale alcătuite de ascultători“. Program de muzică de balet de compozitori ruşi şi sovietici. 15,30 Concert de estradă. 16,30 Muzică populară romînească. 17,30 Sfatul medicului : Artritele. 18,30 Solişti şi orchestre de muzică populară romînească. 18,45 Să învăţăm limba rusă chitind : „Un cîntec de dragoste" de Muradeli. 19,50 Muzică de dans. 20,40 Muzică populară din ţări socialiste .21,45 PĂRINŢI ŞI COPII. 22,30 Concert de muzică uşoară. 23,15— 24,00 Sextetul pentru coarde opus 36 în Sol major de Johannes Brahms (1833—1897). Blocuri noi • La Cîmpia Turzii au fost date în folosinţă zilele trecute 2 blocuri noi cu 36 de apartamente. In total au fost terminate aici în acest an 4 blocuri cu 68 apartamente, încă două blocuri urmînd să fie ridicate pînă în ziua de 23 august. Ioan Bara funcţionar Capacitatea de aparare cca * Rfl rufe uscate in 2-5’ Cu maşina ».Pel la* ae potpăta st stoarce 10 kp rufe uscate în decurs de una oro Consum de curent electric 0,50 le' Noua maşină este de construct»1 rezistentă cu aspect placut şl Pr* zintă deplină siguranţă *.n funcţio nare. In curînd se va găsi de vinzare la magazinele de specialitat