Munca, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 4792-4816)

1963-04-02 / nr. 4792

Pag. 2-a POI CRISTili MUNIŢIILOR Duminică, Poiana Braşov şi-a primit ca de obicei oaspeţii. Cîteva mii de excursionişti din aproape toa­te colţurile ţării, sosiţi aici cu auto­carele, cu trenul, cu turisme ori motociclete au venit să-şi petreacă în mod plăcut ziua de odihnă. Să însoţim prin Poiana cîteva din grupurile de turişti. Evident, braşo­venii, şi ei mari amatori de drumeţie, sunt ghizi buni şi iniţiatorii multor jocuri distractive. Primul popas : Hotelul Sporturi­lor. Afluenţa de excursionişti acum la ora prînzului este deosebită. Nu-i nimic. Masa se serveşte repede, este gustoasă şi variată. Amatorii de fotbal s-au şi instalat în faţa tele­vizoarelor de la sala culturală, pen­­tr­u a fi martorii „oculari" ai me­ciurilor de pe stadionul 23 August. Mulţi dintre ei sunt bucureşteni, muncitori, ingineri şi funcţionari de la uzinele Tudor Vladimirescu, Se­mănătoarea, 7 Noiembrie, Griviţa Roşie. Comentează cu pasiune fieca­re fază de joc, îşi spun părerile des­pre jucători şi arbitri. Concursurile oficiale de schi au atras fireşte, şi de data aceasta, pe mulţi oameni ai muncii, veniţi în Poiana. Nu mai puţin animate erau însă pîrtiile rezervate amatorilor. Aici întrecerile se organizează „ad hoc“ între diferite grupuri de excursionişti, dar de ciştigat, câşti­gă în special spectatorii. Erau singurii care se amuzau copios şi care nu cădeau niciodată. La cabana Vînătorilor tonomatul cu cele 200 de discuri, nu a cunos­cut în această duminică nici un pic de răgaz. Sutele de excursionişti de la Uzinele de tractoare „Steagul Roşu“ şi „Rulmentul“ sunt mari ama­tori de muzică şi dans. Poiana Braşovului aşteaptă în fiecare duminică oamenii muncii şi Ie oferă din plin satisfacţii. Nu este însă singurul loc de atracţie din Braşov. Mulţi localnici au preferat ca în această duminică să meargă prin intermediul O.N.T. în diferite alte localităţi din ţară. 400 munci­tori, ingineri, tehnicieni de la uzi­nele „Steagul Roşu“, „Rulmentul“ au făcut excursii la Doftana, alţii la Iaşi. (Coresp. „Munca") Audiţie muzicală organizată pentru minerii şi familiile lor la clubul din Lupeni. Una în program şi alta... Duminică dimineaţa. Ora 9. In f­aţa uşii clubului salariaţilor? ■S.B din Capitală, un grup de p­iionieri şi şcolari împreună cu a ni­ţi cetăţeni aşteptau. 9 — Fiind o zi de odihnă —2 punea cineva dintre ei, — m-am g­­îndit să nu stau acasă, ci să p dn aici să joc o partidă de şah...§ Cei mici, cu toate că se luase-o ă cu joaca, deveniseră nerăbdă-t­ori. § — Aştept pînă la ora 10. Daca 5 nu vine nimeni plec, spune ci-9 ceva din grup. § — Eu mai aştept o jumătate dert­­ră. 9 — Eu trebuie să predau nea-2­­ărat cartea la bibliotecă. Lip-s­esc cîteva săptămîni din Bucu-9 eşti.. . Au aşteptat cu toţii dar n-au venit nimeni să le deschidă. La­ 9­­ătul a stat la uşa clubului I.S.B.2 Dominica toată ziua. Aceasta nu e datorită faptului că în programul d­­e activitate al clubului n-ar fi f­ost planificată nici o acţiu­ p­­ă. Nu ! Dimpotrivă. Clubul I .S.B. are un program de acti-9 itate bine întocmit. Sînt pre-§ v ăzute manifestări interesante î­n fiecare zi. Dar ce folos că o parte dintre ele rămîn nu- 0 nai pe hîrtie... Să luăm cîteva c­azuri mai recente. Vineri 29 O nartie în programul de acti- § itate era prevăzută o întîl-P lire a cititorilor cu unul dintre s­­criitorii noştri. Sîmbătă 30 mar-t­ie: „Seară dedicată pionierilor".0­­uminică 31 martie : spectacol c cu piesa : „Tache, lanche şi Ka-$ iar“„. Dar, nici una din aceste f­icţiuni nu s-a ţinut. Sîmbătă? 3 După ora 17 şi duminică toa-5 ă ziua, lacătul n-a fost scos de l­e uşă. 2 De ce se programează activi-t­ăti interesante dacă ele nu se? in? De ce conducerea clubului ( directoare Teodora Jana) nu ia? exemplu de la alte cluburi, cump int : „Griviţa Roşie“, „Monetă-Q ■ia statului“, „Vulcan“ şi altele,? înde sîmbătă şi duminica, oa-p nenii muncii îşi petrec într-un­ nod plăcut şi util timpul liber ? ? ION ZOROCLIU MUNKA Compozitori şi interpreţi de muzică uşoară s-au întîlnit cu ascultătorii Sîmbătă după-amiază, îndată ce s-a stins sunetul sirenei care a a­­nunţat terminarea lucrului, în sala de spectapele a­ clubului uzinelor „Semănătoarea...cu greu mai pu­teai găsi un loc liber. Sute de mun­citori, tehnicieni şi funcţionari îşi aşteptau cu nerăbdare oaspeţii , cu­noscuţi compozitori şi interpreţi de muzică uşoară care veneau să pre­zinte, în primă audiţie, cîteva din cele mai recente creaţii ale lor. Organizată din iniţiativa Uniunii Compozitorilor, în colaborare cu comitetul sindicatului de la uzinele „Semănătoarea“, această audiţie a­­vea scopul de a prilejui un schimb de păreri între compozitori şi ascul­tătorii lucrărilor lor, despre conţinu­tul de idei şi calitatea artistică a ultimelor creaţii de muzică uşoară. Cele 13 cîntece noi,­­­­ cuprinse în această audiţie — au vădit stră­dania compozitorilor de a îmbogăţi necontenit conţinutul de idei al lu­crărilor de acest gen prin reflec­tarea pregnantă a noului din viaţa oamenilor care construiesc socialis­mul, prin înfăţişarea sentimentelor şi gîndurilor acestora, într-o haină melodică, originală/plăcută şi acce­sibilă S-a făcut simţită, la audie­rea acestor cîntece, contribuţia va­loroasă a unor poeţi cunoscuţi, ca Eugen Frunză, autor al textului pentru trei dintre ele, Cicerone Theodorescu şi Vlaicu Barna, ale că­ror versuri de un pătrunzător lirism, cuprinzînd imagini de o reală fru­museţe, au inspirat pe compozitori în crearea unor lucrări, în cea mai mare parte, deosebit de valoroase. S-a bucurat de un mare succes, fiind răsplătite cu îndelungi aplauze de participanţii la audiţie, cîntecele : „Mergea un om“ de George Grigo­­riu (versuri de Eugen Frunză), „Fetiţa de pe Dîmboviţa“ de H. Mă­­lineanu (versuri de N. Constantines­­cu şi G. Voinescu), „Sondăriţa“ de Emanuel Ionescu (versuri de H. Ne­­grin), „Bărăgan“ de Elly Roman (versuri de Cicerone Theodorescu) şi multe altele. La sfîrşitul audiţiei, cîţiva dintre spectatori au luat cuvîntul, spunîn­­du-şi­ părerea despre lucrările de muzică uşoară ascultate. Lăcătuşul Victor Chiriţă şi-a ex­primat, în cuvinte pline de căldură, bucuria de a participa la o ase­menea întîlnire între compozitori şi cei cărora le sunt adresate creaţiile lor. „M-a impresionat — a spus el printre altele — conţinutul bogat de idei al cîntecelor, exprimat în ver­suri uneori de-a dreptul emoţionan­te şi melodiile lor plăcute, uşor de reţinut şi de fredonat. „Mi-a plăcut în mod deosebit — a spus lăcătuşul Cornel Stănescu — melodia originală şi optimismul cîn­­tecului „Sondăriţa“ de Emanuel Io­­nescu şi apreciez cîntecul „Bărăgan“ de Elly Roman, care se apropie mai mult de lied prin profunzimea idei­lor pe­ care le exprimă“. „Mi se pare demn de a fi subli­niat — a spus laboranta Liliana Ma­­rinescu — faptul că în majoritatea cazurilor, ritmul şi melodia sunt în perfectă concordanţă cu conţinutul exprimat prin ele. M-a impresionat cîntecul „Mergea un om“ de George Grigoriu pe versuri de Eugen Frunză, interpretat cu multă sensibilitate chiar de compo­zitor. Am avut impresia, ascultîn­­du-l, că merg şi eu, în ritmul lent al melodiei, alături de omul cu pă­rul nins de aui, de bătrînul cefe­rist care „Mergea pe calea Griviţei, în seară, / Vrăjit de noul ei decor / Ca de o nouă primăvară“... Şi-au spus părerea despre lucră­rile prezentate şi alţi auditori, făcînd aprecieri şi observaţii critice, subliniate de compozitorul Alfred Mendelsohn — în cuvîntul său de mulţumire — ca fiind deosebit de interesante şi folositoare pentru creatorii din domeniul muzicii uşoa­re, care se străduiesc să ofere oa­menilor muncii creaţii cit mai va­loroase în acest gen atît de îndrăgit de mase. Organizînd o asemenea acţiune interesantă şi folositoare, comitetul sindicatului de la uzinele „Semănă­toarea“ a oferit colectivului de mun­citori şi tehnicieni de aici, prilejul de a-şi petrece timpul liber, la sfîr­­şit de săptămînă, în mod plăcut și instructiv. LUCIA BOGDAN S-au întîlnit aici, în această expoziţie cu vinzare, produse din anotimpuri diferite , fructe bine păstrate culese anul trecut şi legume din sere, promoţie 1963. Sînt aranjate cu atîta gust, încît nu ştii ce să cumperi mai întii. Numai într-o zi, s-au vîndut peste 2.000 kg spanac, 300 kg castraveţi verzi, 6.000 legături ceapă verde, 3.000 bucăţi salată, 4.000 kg mere selecţionate, roşii, ardei etc. Magazinul „Gostat" din Piaţa Unirii din Capitală, al Combinatului agroalimentar „30 Decembrie", poate fi considerat un model de felul cum sunt prezentate produsele, iar Aurel Stănescu, Marin Morărescu şi Ion Staicu, vânzători, întregesc această plăcută ambianţă printr-o servire exemplară. Foto : P. COZIA lami Amintiri plăcute din timpul vacanţei In aceste zile de va­canţă, clubul fabricii noastre cunoaşte mai mult ca de obicei vo­ioşia a zeci şi sute de copii. Sunt fiii munci­torilor noştri pentru care, colectivul de conducere al clubului s-a îngrijit să organi­zeze interesante pro­grame cultural-educa­tive. Concursurile ghi­citoare, acţiunile cu cartea organizate la bibliotecă, vizionările colective la televizor, spectacolele teatrului de păpuşi şi filmele de desene animate prezentate în sala ci­nematografului — iată numai cîteva din ma­nifestările care au reuşit să-i captiveze pe micii vizitatori ai clubului, în duminica aceasta, programul pentru copii a început cu o dimineaţă litera­ră intitulată „Poeţii noştri contemporani cîntă pacea". Bibliote­carele Marin Avram şi Tinca Bărduţă le-au citit copiilor poezii pe această temă din ope­rele poeţilor Mihai Beniuc, Maria Banuş, Dan Deşliu. Fără îndoială, însă, că cea mai plăcută a­­mintire din timpul va­canţei, copiii noştri o vor păstra în legătu­ră cu reuşitul specta­col artistic la care ei înşişi şi-au dat con­cursul sub îndrumarea profesorilor de la şcoa­lă. Cîntecele interpre­tate de cor, dansurile, scenetele ca şi celelalte numere din program au dat prilej de desfătare nu numai sutelor de copii aflaţi în sala de spectacol a clubului, ci şi părinţi­lor care i-au însoţit. ELENA CLINCIU muncitoare membră a comitetului sindicatului fabricii de hîrtie „Steaua Roșie" din Bacău INSTRUIREA ACTIVULUI SINDICAL —■— --- — ..........- —■— '• ' '■■■■■ — 1 — . "1 ' Cit mai multe exemple concrete In legătură cu munca de orga­nizare și desfășurare a instruirii organelor sindicale din raza de activitate a Consiliului local al sindicatelor Cimpina, regiunea Ploiești, am solicitat tov. Alexan­dru Stoica, secretarul Consiliului local, un scurt interviu : — Ce măsuri a luat biroul executiv pentru o cit mai te­meinică instruire a membrilor comitetelor sindicatelor din întreprinderi, instituţii şi co­mune ? — In primul rînd aş vrea să subliniez faptul că datorită aju­torului primit din partea Consi­liului regional am putut întocmi din timp un plan concret de in­struire. La baza acestuia stă ex­perienţa practică acumulată în acest sens de comitetele sindica­telor şi consiliul local în ultimii ani. In acest plan, ţinîndu-se seama de numărul întreprinderi­lor, instituţiilor şi de comune am stabilit cîteva centre pentru in­struire, temele care vor fi expuse şi colectivele care vor întocmi ex­punerile. Pe cît posibil am cău­tat ca instruirea preşedinţilor vi­cepreşedinţilor, secretarilor şi a celorlalţi membri din comitetele sindicatelor să se facă pe ramuri de producţie asemănătoare sau ramuri înrudite. Astfel au fost stabilite 6 centre de instruire în localităţile Moreni, Băicoi, Câm­pina, Sinaia, Buşteni şi Azuga. O atenţie deosebită a acordat bi­roul executiv calităţii materiale­­lor ce vor fi expuse, urmărind ca acestea să fie scurte, cit mai con­cise şi clare, strîns legate de munca practică desfăşurată de sindicate pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le stau în faţă în domeniul producţiei, al muncii cultural-educative, de a­­sigurări sociale şi financiare etc. La întocmirea expunerilor au lu­crat membrii biroului executiv al consiliului, preşedinţi ai unor co­mitete ale sindicatelor cu o bo­gată experienţă în munca sindi­cală, care în prealabil s-au do­cumentat amănunţit pe teren, ceea ce le-a dat putinţa să sus­ţină expunerile cu cit mai multe şi convingătoare fapte din viaţă. Odată întocmite, acestea au fost discutate intr-o şedinţă de lucru. Fiecare membru al biroului exe­cutiv şi-a putut aduce astfel Con­tribuţia la îmbunătăţirea şi defi­nitivarea materialelor. S-au luat, de asemenea, măsurile necesare pentru asigurarea participării tu­turor membrilor comitetelor sin­dicatelor la instruire. — In ce stadiu vă aflaţi cu instruirea ? — Pînă în prezent s-a făcut in­struirea membrilor comitetelor sindicatelor din centrele cele mai importante şi anume: Moreni, Băicoi şi Cimpina. Aici, pe lingă membrii comitetelor sindicatelor au participat la instruire şi o parte din preşedinţii comitetelor sindicale de secţii în raza cărora se află un număr mare de mem­bri de sindicat. Expunerile pre­zentate de membrii biroului exe­cutiv al consiliului pentru fie­care problemă în parte au fost completate de discuţii ample ale membrilor comitetelor sindicate­lor care au relevat astfel meto­dele practice folosite în îndepli­nirea operativă a sarcinilor ce le revin. Conţinutul bogat în exem­ple practice al expunerilor a con­stituit o bază temeinică pentru discuţii, ceea ce a dat instruirii un larg caracter de schimb de ex­perienţă. Totodată Consiliul local al sindicatelor Cimpina a tras o serie de învăţăminte pentru pro­pria activitate de viitor. Trebuie să arătăm că instruirea activului sindical nu s-a oprit la nivelul co­mitetelor sindicatelor. In schelele Moreni şi Băicoi, la Uzina Meca­nică Moreni, uzina chimică „Vic­­toria“-Floreşti şi altele, comitete­­tele sindicatelor au început in­struirea membrilor comitetelor sindicale de secţii, a organizatori­lor şi celorlalţi delegaţi din gru­pele sindicale. Suntem­ siguri că cu cit instruirea se va desfăşura în bune condiţii, roadele muncii nu vor întârzia să apară. Interviu luat de L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploieşti Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucu­reşti . Vreme umedă, cu cerul mai mult a­coperit la început, apoi variabil. Temporar ploaie. Vînt potrivit din sectorul estic temperatura staţionară. Minimele vor fi cu­prinse între 1 şi 3 grade, iar maximele intri 1 şi 6 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , Vre­­nea devine schimbătoare cu cerul noros 1­or cădea ploi locale. Vint slab pînă la potrivit predominînd din est. Temperatura in general staționară. CINEMATOCRAFE CARTAGINA IN FLĂCĂRI , Patria. RE­BELUL rulează la cinematografele : Republi­ca, I. C. Frimu, G. Coşbuc. OMUL MERGE DUPĂ SOARE — rulează la cinematogra­fele : Magheru, Tineretului, Volga. UN EROU ÎN PAPUCI — rulează la cinemato­grafele : V. Alecsandri, Bucureşti, Gh. Doja, Floreasca, Ştefan cel Mare, 1 Mai. NOAPTE NECRUŢĂTOARE - cinemascop : Elena Pavel, 23 August, Al. Sahia. O CĂLĂ­TORIE SPRE CENTRUL PĂMINTULUI — ci­nemascop (seria II-a) : Victoria. BUNICA SABELLA , Central, Luceafărul. POVESTEA ANILOR ÎNFLĂCĂRAŢI — cinemascop : Lu­mina. PROGRAM DE FILME DOCUMENTA­RE : Timpuri Noi. PARTEA TA DE VINĂ : rulează la cinematograful Maxim Gorki. OMUL AMFIBIE : 8 Martie. CAMELIA : ru­lează la cinematograful Olga Bancic. DO­SARUL FURAT : rulează la cinematografe­le Alex. Popov, Moşilor şi 16 Februarie. CÂINELE SĂLBATIC DINGO : Drumul Serii. CARTOUCHE — cinemascop : 30 Decembrie. FUGARUL : 13 Septembrie. ŞAPTE DĂDACE: rulează la cinematografele Aurel Vlaicu, Ilie Pintilie. DIVORŢ ITALIAN : rulează la ci­nematografele Constantin David şi G. Ba­­covia. VACANŢĂ LA MARE - cinemascop: rulează la cinematografele B. Delavrancea, Mioriţa, Libertăţii şi înfrăţirea între popoa­re. CONTELE DE MONTE CRISTO — cine­mascop (ambele serii) : M. Eminescu. KAŞ­­MIR — cinemascop : Popular. BALADA HU­SARILOR : Munca, T. Vladimirescu. MEŞ­TER LA TOATE : Arta RÎUL ŞI MOAR­TEA ; Flacăra. AŞA SE FAC CANCELARII : Griviţa. FESTIVAL CHAPLIN •­V. Roaită. BARONUL DE MÜNCHHAUSEN , Unirea. R­A­E) 8­0 MIERCURI 3 APRILIE PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnasti­că. 7,30 Sfatul medicului : Somnul — mij­loc de refacere a forţelor organismului. 8,30 Muzică din opere. 9,00 Simfonia a IV-a in Sol major de Dvorak. 9,32 Muzică popu­lară. 10,00 Teatru la microfon : ,,Domni,­şoara Nastasia“. 12,00 Melodii de estradă. 14,00 Săptămînă muzicii maghiare. 15,00 Me­lodii populare romîneşti şi ale minorităţi­lor naţionale. 16,15 Vorbeşte Moscova ! 17,30 ..Prietenii lui Do-Re-Mi". 18,30 Lecţia de limba engleză. 19,00 Jurnalul satelor. 20,30 Noapte bună, copii . ..Ziua naşterii“ poveste din Daghestan. 21,15 Emisiune li­terară. 22,25 Canţonete interpretate de Bog­dan Paprocki. 23,50—23,55 Ultimele ştiri. PROGRAMUL II . 14,10 Muzică distractivă interpretată de fanfară. 15,00 Album de me­lodii. 16,13 Cîntece şi jocuri populare. 18,05 Muzică populară. 18,50 Versuri de Tudor Arghezi. 19,00 Melodii de dragoste de com­pozitori romîni. 19,30 Lecţia de limba rusă (pentru avansaţi). 19,40 „Istoria teatrului li­ric romînesc" (13).­­ 21,00 Radiojurnal. 22,00 Ciclul „Pagini din muzica preclasică“. 22,30 Muzică de dans. 23,23—24,00 Cvintetul cu pian de Cesar Franck. „ Sprijin activ dezvoltării sectorului avicol Ferma de păsări a gospodăriei noastre a luat fiinţă în anul 1958 şi s-a dezvoltat an de an. Am început cu un lot de 750 de găini din rasa Kornich în vîrstă de 3-4 luni aduse de la G.A.S. Săcălaz, din regiunea Banat. In anul 1961 am crescut 15.000 pui, faţă de planul de 10.000, iar în 1962 faţă de planul de 13.000 am ajuns la 50.000 de pui. Rezultatele de mai sus sunt o ur­mare firească a sprijinului pe care îl primesc muncitorii din sectorul avicol al gospodăriei noastre din partea conducerii tehnico-admini­­strative şi a comitetului sindicatu­lui, care sub conducerea organizaţiei de partid se ocupă de buna organi­zare şi desfăşurare a întrecerii so­cialiste şi a consfătuirilor de pro­ducţie. Străduindu-se să-şi îmbunătăţeas­că necontenit activitatea în scopul sporirii şi ieftinirii producţiei de carne şi ouă, comitetul sindicatului a reuşit să mobilizeze crescătorii de animale în jurul unor obiective con­­crete şi mobilizatoare în întrecerea socialistă. In urma unui studiu amă­nunţit întreprins în sectorul avicol, a reieşit necesitatea dezvoltării ca­pacităţii acestui sector. Gospodăria dispune doar de trei puterniţe cu ca­pacitatea de 1.000 de pui­ fiecare. S-a propus amenajarea camerelor de la capul grajdurilor de cai. Apro­­bîndu-se propunerea comitetului sin­dicatului, în aceste încăperi au fost instalate rafturi fixe şi suprapuse. La vîrsta de 3—4 săptămîni, puii au fost scoşi afară, in coteţe improvi­zate din stuf. Mărindu-se efectivul de pui la 1.500 pe serie ei sînt duşi din puter­­niţe in grajdurile de cabaline şi vi­ţei — încăperi spaţioase şi cu un cubaj mare de aer — care rămîn li­bere vara cînd animalele pleacă în tabără. Mai tîrziu, cînd se măresc, puii sînt crescuţi tot în tabără de vară, ceea ce le întăreşte vigoa­rea şi capacitatea de apărare con­tra anumitor boli. Pentru ca obiectivele întrecerii so­cialiste, sporirea producţiei de carne şi ouă, să fie realizate, comitetul sin­dicatului a organizat ajutorul reci­proc în muncă între brigăzile de crescători. Comitetul sindicatului, prin membrii săi repartizaţi pe sectoare, a îndrumat şi ajutat organizatorii de grupe sindicale pentru a se îngriji de ajutorarea muncitorilor mai slab calificaţi. De exemplu, crescătoarea de păsări Ma­ria Blîndu, ocupîndu-se de tovarăşa sa de muncă Sanda Căşaru, a reuşit ca intr-o scurtă perioadă de timp să contribuie la ridicarea nivelului de calificare al acesteia. Astăzi crescă­­toarea de păsări Sanda Căşaru rea­lizează la pui un procent de morta­litate care nu depăşeşte niciodată 3—4 la sută. In sporirea producţiei de ouă o mare influenţă o are furajarea pă­sărilor. Puilor li se administrează metoda de alimentaţie obişnuită : la început mălai, ouă fierte, apoi brîn­­ză degresată şi nesărată, urluială de orz şi ovăz cernut, tărîţe, şrot, lapte praf, făină de carne şi de peşte, mor­cov şi lucernă verde în proporţiile o­­bişnuite. Amestecurile sunt uşor u­­mezite şi se administrează la ore fixe. Prin aceste metode de hrănire cit şi prin măsuri profilactice, mun­citorii noştri au reuşit să dubleze planul la livrări de carne şi să livre­­ze un număr de 8.525 pui pentru prăsilă. La găinile pentru prăsilă folosim amestecuri de concentrate, cultivate şi industriale, furaje de origine ani­mală, lapte praf şi săruri minerale. Economii mari obţinem prin folosirea resurselor locale : resturile de la gră­dina de zarzavat a gospodăriei (mor­covi, sfeclă, varză etc.), precum şi ni­sipul de scoici de pe plajă, bogat în calciu şi uşor asimilabil. In timpul iernii, pentru a stimula ouatul găini­lor, am folosit ovăzul încolţit în pro­porţie de 35—40 la sută din totalul raţiei. Creşterea păsărilor în gospodăria noastră şi-a dovedit din plin eficien­ţa economică. Anul trecut, de exem­plu, numărul mediu planificat de găini furajate a crescut de la 1.776 la 1.963, iar cheltuielile pe cap de găină furajată au scăzut cu 8 lei faţă de plan. La creşterea puilor pentru carne se constată că un kilo­gram spor se realizează cu 4,8 U.N. (unităţi nutritive) la puii pînă la 3 luni şi cu 7,8 U.N. la puii peste 3 luni. Noi considerăm că la creşterea puilor, aşa cum am mai arătat, se pot rea­liza economii utilizînd raţional spa­ţiile de cazare — prin mărirea nu­mărului de pui pe metrul pătrat de puierniţă cit şi prin creşterea lor în grajdurile animalelor care trec în tabăra de vară, sau în alte adăposturi ce se pot improviza cu mijloace lo­cale : baloţi de paie, stuf etc. In scopul creşterii şi ieftinirii pro­ducţiei de carne şi ouă, comitetul sin­dicatului, îndrumat de biroul organi­zaţiei de partid, şi-a propus să se ocupe în mod mai sistematic şi mai temeinic de generalizarea celor mai bune metode de creştere şi îngrijire a păsărilor prin organizarea la locul de muncă a unor schimburi de expe­rienţă. De asemenea, prin consfătui­rile de producţie comune între sec­torul mecanic şi cel zootehnic — în vederea rezolvării problemelor de mică mecanizare —, prin organizarea unei biblioteci volante în sectorul a­­vicol dotată cu cărţi şi broşuri teh­nice de specialitate, comitetul sin­dicatului şi conducerea tehnico-ad­­ministrativă vor contribui la ridica­rea continuă a nivelului de califi­care a muncitorilor din sectorul avi­col, la mobilizarea acestora în între­cerea socialistă pentru sporirea şi ieftinirea producţiei avicole. PETRE URLATEANU inginer şef, RADU ABBABOERU președintele comitetului sindica­tului la gospodăria agricolă de stat Mangalia, regiunea Dobrogea TELEVIZIUNE MARŢI 2 APRILIE 18,30 Universitatea tehnică la televiziune. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,15 Pentru co­pii : „Răţuşca cea urîtă“. Povestire de H. Ch. Andersen. Desenează : Iurie Darie. 19,35 Transmisiune de la Teatrul de Stat de O­­peretă : „întîlnire cu dragostea“ de Nico­lae Chirculescu. In pauze : Emisiune de şti­inţă : ciclul „Despre atom" — (II). „Sur­prizele microscopului“ de Ion Mînzatu. Şah. In încheiere : Buletin de ştiri. Nr. 4792 8 Expuneri axate pe activitatea practică Pe baza indicaţiilor Consiliului Central al Sindicatelor, Consiliul local al sindicatelor Cluj a în­ceput zilele trecute instruirea membrilor comitetelor sindicate­lor salariaţilor din comunele si­tuate în raza sa de activitate. Pentru ca instruirea să se desfă­şoare în bune condiţii şi ca să asi­­gure participanţilor cît mai multe cunoştinţe practice, biroul execu­tiv al Consiliului local, cu spriji­nul Consiliului regional al sindi­catelor, a luat din timp măsurile care se im­puneau. Aşa, de exem­plu, s-au pregătit expuneri care reflectă larg experiența practică acumulată de unele comitete ale sindicatelor în activitatea desfă­șurată pentru îndeplinirea sarci­n­ilor ce le-au revenit, expuneri care au contribuit la concretiza­rea sarcinilor ce revin membrilor comitetelor sindicatelor în pe­rioada actuală în diversele dome­nii ale muncii sindicale. Ciclu de expuneri făcute de către mem­brii biroului executiv al Consi­liului local au tratat teme ca: sar­cinile comitetelor sindicatelor pri­vind îmbunătăţirea stilului şi me­todelor lor de muncă ; sarcinile comitetelor sindicatelor pentru sprijinirea campaniei agricole de primăvară şi întărirea economico­­organizatorică a gospodăriilor a­­gricole colective , cum trebuie organizate şi desfăşurate munca cultural-educativă de masă, ac­tivitatea de asigurări sociale şi altele, care au scos în evidenţă metodele eficace de muncă ale comitetelor sindicatelor salariaţi­lor din comune. Prin conţinutul lor, bogat în exemple practice, acestea au con­stituit şi o temeinică bază de dis­cuţii. Vasile Marina, preşedin­tele comitetului sindicatului sa­lariaţilor din comuna Boju, Iu­­liu Ciplea, preşedintele comitetu­lui sindicatului salariaţilor din comuna Cojogna, Eugen Goga, secretar al comitetului sindicatu­lui salariaţilor din comuna­ Deuş, şi alţii, au arătat în discuţiile pe care le-au purtat unele aspecte ale muncii practice desfăşurate de comitetele sindicatelor din a­­ceste comune, contribuind­ astfel la buna reuşită a instruirii. Potrivit planului întocmit, Con­siliul local al sindicatelor Cluj va începe peste cîteva zile şi in­struirea membrilor comitetelor sindicatelor din întreprinderi şi instituţii. (Coresp. „Munca“) m*rm m moaie FSMEÎ 5URBATI S! COP li i-CRCSH R­­miifii.. sis! mcvci X imz CAfWre Si 80CMU priit*..!­­« wo«*.« iSOftîiMiSTP vWtfATf., 1 Combinatul de zahăr şi ulei „Oltenia“ Podari — Craiova ANGAJEAZĂ următorul personal permanent: — inginer energetic — inginer t­er­mo-ener­getic — inginer mecanic la conducerea combinatului cu Cererile se adresează direct numa Podari Craiova. Pentru relaţii suplimentare: Telefon Craiova 1871 - 14 ■1872.

Next