Munca, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 4792-4816)
1963-04-02 / nr. 4792
Pag. 2-a POI CRISTili MUNIŢIILOR Duminică, Poiana Braşov şi-a primit ca de obicei oaspeţii. Cîteva mii de excursionişti din aproape toate colţurile ţării, sosiţi aici cu autocarele, cu trenul, cu turisme ori motociclete au venit să-şi petreacă în mod plăcut ziua de odihnă. Să însoţim prin Poiana cîteva din grupurile de turişti. Evident, braşovenii, şi ei mari amatori de drumeţie, sunt ghizi buni şi iniţiatorii multor jocuri distractive. Primul popas : Hotelul Sporturilor. Afluenţa de excursionişti acum la ora prînzului este deosebită. Nu-i nimic. Masa se serveşte repede, este gustoasă şi variată. Amatorii de fotbal s-au şi instalat în faţa televizoarelor de la sala culturală, pentru a fi martorii „oculari" ai meciurilor de pe stadionul 23 August. Mulţi dintre ei sunt bucureşteni, muncitori, ingineri şi funcţionari de la uzinele Tudor Vladimirescu, Semănătoarea, 7 Noiembrie, Griviţa Roşie. Comentează cu pasiune fiecare fază de joc, îşi spun părerile despre jucători şi arbitri. Concursurile oficiale de schi au atras fireşte, şi de data aceasta, pe mulţi oameni ai muncii, veniţi în Poiana. Nu mai puţin animate erau însă pîrtiile rezervate amatorilor. Aici întrecerile se organizează „ad hoc“ între diferite grupuri de excursionişti, dar de ciştigat, câştigă în special spectatorii. Erau singurii care se amuzau copios şi care nu cădeau niciodată. La cabana Vînătorilor tonomatul cu cele 200 de discuri, nu a cunoscut în această duminică nici un pic de răgaz. Sutele de excursionişti de la Uzinele de tractoare „Steagul Roşu“ şi „Rulmentul“ sunt mari amatori de muzică şi dans. Poiana Braşovului aşteaptă în fiecare duminică oamenii muncii şi Ie oferă din plin satisfacţii. Nu este însă singurul loc de atracţie din Braşov. Mulţi localnici au preferat ca în această duminică să meargă prin intermediul O.N.T. în diferite alte localităţi din ţară. 400 muncitori, ingineri, tehnicieni de la uzinele „Steagul Roşu“, „Rulmentul“ au făcut excursii la Doftana, alţii la Iaşi. (Coresp. „Munca") Audiţie muzicală organizată pentru minerii şi familiile lor la clubul din Lupeni. Una în program şi alta... Duminică dimineaţa. Ora 9. In faţa uşii clubului salariaţilor? ■S.B din Capitală, un grup de piionieri şi şcolari împreună cu a niţi cetăţeni aşteptau. 9 — Fiind o zi de odihnă —2 punea cineva dintre ei, — m-am gîndit să nu stau acasă, ci să p dn aici să joc o partidă de şah...§ Cei mici, cu toate că se luase-o ă cu joaca, deveniseră nerăbdă-tori. § — Aştept pînă la ora 10. Daca 5 nu vine nimeni plec, spune ci-9 ceva din grup. § — Eu mai aştept o jumătate dertră. 9 — Eu trebuie să predau nea-2ărat cartea la bibliotecă. Lip-sesc cîteva săptămîni din Bucu-9 eşti.. . Au aşteptat cu toţii dar n-au venit nimeni să le deschidă. La 9ătul a stat la uşa clubului I.S.B.2 Dominica toată ziua. Aceasta nu e datorită faptului că în programul de activitate al clubului n-ar fi fost planificată nici o acţiu pă. Nu ! Dimpotrivă. Clubul I .S.B. are un program de acti-9 itate bine întocmit. Sînt pre-§ v ăzute manifestări interesante în fiecare zi. Dar ce folos că o parte dintre ele rămîn nu- 0 nai pe hîrtie... Să luăm cîteva cazuri mai recente. Vineri 29 O nartie în programul de acti- § itate era prevăzută o întîl-P lire a cititorilor cu unul dintre scriitorii noştri. Sîmbătă 30 mar-tie: „Seară dedicată pionierilor".0uminică 31 martie : spectacol c cu piesa : „Tache, lanche şi Ka-$ iar“„. Dar, nici una din aceste ficţiuni nu s-a ţinut. Sîmbătă? 3 După ora 17 şi duminică toa-5 ă ziua, lacătul n-a fost scos de le uşă. 2 De ce se programează activi-tăti interesante dacă ele nu se? in? De ce conducerea clubului ( directoare Teodora Jana) nu ia? exemplu de la alte cluburi, cump int : „Griviţa Roşie“, „Monetă-Q ■ia statului“, „Vulcan“ şi altele,? înde sîmbătă şi duminica, oa-p nenii muncii îşi petrec într-un nod plăcut şi util timpul liber ? ? ION ZOROCLIU MUNKA Compozitori şi interpreţi de muzică uşoară s-au întîlnit cu ascultătorii Sîmbătă după-amiază, îndată ce s-a stins sunetul sirenei care a anunţat terminarea lucrului, în sala de spectapele a clubului uzinelor „Semănătoarea...cu greu mai puteai găsi un loc liber. Sute de muncitori, tehnicieni şi funcţionari îşi aşteptau cu nerăbdare oaspeţii , cunoscuţi compozitori şi interpreţi de muzică uşoară care veneau să prezinte, în primă audiţie, cîteva din cele mai recente creaţii ale lor. Organizată din iniţiativa Uniunii Compozitorilor, în colaborare cu comitetul sindicatului de la uzinele „Semănătoarea“, această audiţie avea scopul de a prilejui un schimb de păreri între compozitori şi ascultătorii lucrărilor lor, despre conţinutul de idei şi calitatea artistică a ultimelor creaţii de muzică uşoară. Cele 13 cîntece noi, cuprinse în această audiţie — au vădit strădania compozitorilor de a îmbogăţi necontenit conţinutul de idei al lucrărilor de acest gen prin reflectarea pregnantă a noului din viaţa oamenilor care construiesc socialismul, prin înfăţişarea sentimentelor şi gîndurilor acestora, într-o haină melodică, originală/plăcută şi accesibilă S-a făcut simţită, la audierea acestor cîntece, contribuţia valoroasă a unor poeţi cunoscuţi, ca Eugen Frunză, autor al textului pentru trei dintre ele, Cicerone Theodorescu şi Vlaicu Barna, ale căror versuri de un pătrunzător lirism, cuprinzînd imagini de o reală frumuseţe, au inspirat pe compozitori în crearea unor lucrări, în cea mai mare parte, deosebit de valoroase. S-a bucurat de un mare succes, fiind răsplătite cu îndelungi aplauze de participanţii la audiţie, cîntecele : „Mergea un om“ de George Grigoriu (versuri de Eugen Frunză), „Fetiţa de pe Dîmboviţa“ de H. Mălineanu (versuri de N. Constantinescu şi G. Voinescu), „Sondăriţa“ de Emanuel Ionescu (versuri de H. Negrin), „Bărăgan“ de Elly Roman (versuri de Cicerone Theodorescu) şi multe altele. La sfîrşitul audiţiei, cîţiva dintre spectatori au luat cuvîntul, spunîndu-şi părerea despre lucrările de muzică uşoară ascultate. Lăcătuşul Victor Chiriţă şi-a exprimat, în cuvinte pline de căldură, bucuria de a participa la o asemenea întîlnire între compozitori şi cei cărora le sunt adresate creaţiile lor. „M-a impresionat — a spus el printre altele — conţinutul bogat de idei al cîntecelor, exprimat în versuri uneori de-a dreptul emoţionante şi melodiile lor plăcute, uşor de reţinut şi de fredonat. „Mi-a plăcut în mod deosebit — a spus lăcătuşul Cornel Stănescu — melodia originală şi optimismul cîntecului „Sondăriţa“ de Emanuel Ionescu şi apreciez cîntecul „Bărăgan“ de Elly Roman, care se apropie mai mult de lied prin profunzimea ideilor pe care le exprimă“. „Mi se pare demn de a fi subliniat — a spus laboranta Liliana Marinescu — faptul că în majoritatea cazurilor, ritmul şi melodia sunt în perfectă concordanţă cu conţinutul exprimat prin ele. M-a impresionat cîntecul „Mergea un om“ de George Grigoriu pe versuri de Eugen Frunză, interpretat cu multă sensibilitate chiar de compozitor. Am avut impresia, ascultîndu-l, că merg şi eu, în ritmul lent al melodiei, alături de omul cu părul nins de aui, de bătrînul ceferist care „Mergea pe calea Griviţei, în seară, / Vrăjit de noul ei decor / Ca de o nouă primăvară“... Şi-au spus părerea despre lucrările prezentate şi alţi auditori, făcînd aprecieri şi observaţii critice, subliniate de compozitorul Alfred Mendelsohn — în cuvîntul său de mulţumire — ca fiind deosebit de interesante şi folositoare pentru creatorii din domeniul muzicii uşoare, care se străduiesc să ofere oamenilor muncii creaţii cit mai valoroase în acest gen atît de îndrăgit de mase. Organizînd o asemenea acţiune interesantă şi folositoare, comitetul sindicatului de la uzinele „Semănătoarea“ a oferit colectivului de muncitori şi tehnicieni de aici, prilejul de a-şi petrece timpul liber, la sfîrşit de săptămînă, în mod plăcut și instructiv. LUCIA BOGDAN S-au întîlnit aici, în această expoziţie cu vinzare, produse din anotimpuri diferite , fructe bine păstrate culese anul trecut şi legume din sere, promoţie 1963. Sînt aranjate cu atîta gust, încît nu ştii ce să cumperi mai întii. Numai într-o zi, s-au vîndut peste 2.000 kg spanac, 300 kg castraveţi verzi, 6.000 legături ceapă verde, 3.000 bucăţi salată, 4.000 kg mere selecţionate, roşii, ardei etc. Magazinul „Gostat" din Piaţa Unirii din Capitală, al Combinatului agroalimentar „30 Decembrie", poate fi considerat un model de felul cum sunt prezentate produsele, iar Aurel Stănescu, Marin Morărescu şi Ion Staicu, vânzători, întregesc această plăcută ambianţă printr-o servire exemplară. Foto : P. COZIA lami Amintiri plăcute din timpul vacanţei In aceste zile de vacanţă, clubul fabricii noastre cunoaşte mai mult ca de obicei voioşia a zeci şi sute de copii. Sunt fiii muncitorilor noştri pentru care, colectivul de conducere al clubului s-a îngrijit să organizeze interesante programe cultural-educative. Concursurile ghicitoare, acţiunile cu cartea organizate la bibliotecă, vizionările colective la televizor, spectacolele teatrului de păpuşi şi filmele de desene animate prezentate în sala cinematografului — iată numai cîteva din manifestările care au reuşit să-i captiveze pe micii vizitatori ai clubului, în duminica aceasta, programul pentru copii a început cu o dimineaţă literară intitulată „Poeţii noştri contemporani cîntă pacea". Bibliotecarele Marin Avram şi Tinca Bărduţă le-au citit copiilor poezii pe această temă din operele poeţilor Mihai Beniuc, Maria Banuş, Dan Deşliu. Fără îndoială, însă, că cea mai plăcută amintire din timpul vacanţei, copiii noştri o vor păstra în legătură cu reuşitul spectacol artistic la care ei înşişi şi-au dat concursul sub îndrumarea profesorilor de la şcoală. Cîntecele interpretate de cor, dansurile, scenetele ca şi celelalte numere din program au dat prilej de desfătare nu numai sutelor de copii aflaţi în sala de spectacol a clubului, ci şi părinţilor care i-au însoţit. ELENA CLINCIU muncitoare membră a comitetului sindicatului fabricii de hîrtie „Steaua Roșie" din Bacău INSTRUIREA ACTIVULUI SINDICAL —■— --- — ..........- —■— '• ' '■■■■■ — 1 — . "1 ' Cit mai multe exemple concrete In legătură cu munca de organizare și desfășurare a instruirii organelor sindicale din raza de activitate a Consiliului local al sindicatelor Cimpina, regiunea Ploiești, am solicitat tov. Alexandru Stoica, secretarul Consiliului local, un scurt interviu : — Ce măsuri a luat biroul executiv pentru o cit mai temeinică instruire a membrilor comitetelor sindicatelor din întreprinderi, instituţii şi comune ? — In primul rînd aş vrea să subliniez faptul că datorită ajutorului primit din partea Consiliului regional am putut întocmi din timp un plan concret de instruire. La baza acestuia stă experienţa practică acumulată în acest sens de comitetele sindicatelor şi consiliul local în ultimii ani. In acest plan, ţinîndu-se seama de numărul întreprinderilor, instituţiilor şi de comune am stabilit cîteva centre pentru instruire, temele care vor fi expuse şi colectivele care vor întocmi expunerile. Pe cît posibil am căutat ca instruirea preşedinţilor vicepreşedinţilor, secretarilor şi a celorlalţi membri din comitetele sindicatelor să se facă pe ramuri de producţie asemănătoare sau ramuri înrudite. Astfel au fost stabilite 6 centre de instruire în localităţile Moreni, Băicoi, Câmpina, Sinaia, Buşteni şi Azuga. O atenţie deosebită a acordat biroul executiv calităţii materialelor ce vor fi expuse, urmărind ca acestea să fie scurte, cit mai concise şi clare, strîns legate de munca practică desfăşurată de sindicate pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le stau în faţă în domeniul producţiei, al muncii cultural-educative, de asigurări sociale şi financiare etc. La întocmirea expunerilor au lucrat membrii biroului executiv al consiliului, preşedinţi ai unor comitete ale sindicatelor cu o bogată experienţă în munca sindicală, care în prealabil s-au documentat amănunţit pe teren, ceea ce le-a dat putinţa să susţină expunerile cu cit mai multe şi convingătoare fapte din viaţă. Odată întocmite, acestea au fost discutate intr-o şedinţă de lucru. Fiecare membru al biroului executiv şi-a putut aduce astfel Contribuţia la îmbunătăţirea şi definitivarea materialelor. S-au luat, de asemenea, măsurile necesare pentru asigurarea participării tuturor membrilor comitetelor sindicatelor la instruire. — In ce stadiu vă aflaţi cu instruirea ? — Pînă în prezent s-a făcut instruirea membrilor comitetelor sindicatelor din centrele cele mai importante şi anume: Moreni, Băicoi şi Cimpina. Aici, pe lingă membrii comitetelor sindicatelor au participat la instruire şi o parte din preşedinţii comitetelor sindicale de secţii în raza cărora se află un număr mare de membri de sindicat. Expunerile prezentate de membrii biroului executiv al consiliului pentru fiecare problemă în parte au fost completate de discuţii ample ale membrilor comitetelor sindicatelor care au relevat astfel metodele practice folosite în îndeplinirea operativă a sarcinilor ce le revin. Conţinutul bogat în exemple practice al expunerilor a constituit o bază temeinică pentru discuţii, ceea ce a dat instruirii un larg caracter de schimb de experienţă. Totodată Consiliul local al sindicatelor Cimpina a tras o serie de învăţăminte pentru propria activitate de viitor. Trebuie să arătăm că instruirea activului sindical nu s-a oprit la nivelul comitetelor sindicatelor. In schelele Moreni şi Băicoi, la Uzina Mecanică Moreni, uzina chimică „Victoria“-Floreşti şi altele, comitetetele sindicatelor au început instruirea membrilor comitetelor sindicale de secţii, a organizatorilor şi celorlalţi delegaţi din grupele sindicale. Suntem siguri că cu cit instruirea se va desfăşura în bune condiţii, roadele muncii nu vor întârzia să apară. Interviu luat de L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploieşti Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucureşti . Vreme umedă, cu cerul mai mult acoperit la început, apoi variabil. Temporar ploaie. Vînt potrivit din sectorul estic temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 1 şi 3 grade, iar maximele intri 1 şi 6 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , Vrenea devine schimbătoare cu cerul noros 1or cădea ploi locale. Vint slab pînă la potrivit predominînd din est. Temperatura in general staționară. CINEMATOCRAFE CARTAGINA IN FLĂCĂRI , Patria. REBELUL rulează la cinematografele : Republica, I. C. Frimu, G. Coşbuc. OMUL MERGE DUPĂ SOARE — rulează la cinematografele : Magheru, Tineretului, Volga. UN EROU ÎN PAPUCI — rulează la cinematografele : V. Alecsandri, Bucureşti, Gh. Doja, Floreasca, Ştefan cel Mare, 1 Mai. NOAPTE NECRUŢĂTOARE - cinemascop : Elena Pavel, 23 August, Al. Sahia. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMINTULUI — cinemascop (seria II-a) : Victoria. BUNICA SABELLA , Central, Luceafărul. POVESTEA ANILOR ÎNFLĂCĂRAŢI — cinemascop : Lumina. PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi. PARTEA TA DE VINĂ : rulează la cinematograful Maxim Gorki. OMUL AMFIBIE : 8 Martie. CAMELIA : rulează la cinematograful Olga Bancic. DOSARUL FURAT : rulează la cinematografele Alex. Popov, Moşilor şi 16 Februarie. CÂINELE SĂLBATIC DINGO : Drumul Serii. CARTOUCHE — cinemascop : 30 Decembrie. FUGARUL : 13 Septembrie. ŞAPTE DĂDACE: rulează la cinematografele Aurel Vlaicu, Ilie Pintilie. DIVORŢ ITALIAN : rulează la cinematografele Constantin David şi G. Bacovia. VACANŢĂ LA MARE - cinemascop: rulează la cinematografele B. Delavrancea, Mioriţa, Libertăţii şi înfrăţirea între popoare. CONTELE DE MONTE CRISTO — cinemascop (ambele serii) : M. Eminescu. KAŞMIR — cinemascop : Popular. BALADA HUSARILOR : Munca, T. Vladimirescu. MEŞTER LA TOATE : Arta RÎUL ŞI MOARTEA ; Flacăra. AŞA SE FAC CANCELARII : Griviţa. FESTIVAL CHAPLIN •V. Roaită. BARONUL DE MÜNCHHAUSEN , Unirea. RAE) 80 MIERCURI 3 APRILIE PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnastică. 7,30 Sfatul medicului : Somnul — mijloc de refacere a forţelor organismului. 8,30 Muzică din opere. 9,00 Simfonia a IV-a in Sol major de Dvorak. 9,32 Muzică populară. 10,00 Teatru la microfon : ,,Domni,şoara Nastasia“. 12,00 Melodii de estradă. 14,00 Săptămînă muzicii maghiare. 15,00 Melodii populare romîneşti şi ale minorităţilor naţionale. 16,15 Vorbeşte Moscova ! 17,30 ..Prietenii lui Do-Re-Mi". 18,30 Lecţia de limba engleză. 19,00 Jurnalul satelor. 20,30 Noapte bună, copii . ..Ziua naşterii“ poveste din Daghestan. 21,15 Emisiune literară. 22,25 Canţonete interpretate de Bogdan Paprocki. 23,50—23,55 Ultimele ştiri. PROGRAMUL II . 14,10 Muzică distractivă interpretată de fanfară. 15,00 Album de melodii. 16,13 Cîntece şi jocuri populare. 18,05 Muzică populară. 18,50 Versuri de Tudor Arghezi. 19,00 Melodii de dragoste de compozitori romîni. 19,30 Lecţia de limba rusă (pentru avansaţi). 19,40 „Istoria teatrului liric romînesc" (13). 21,00 Radiojurnal. 22,00 Ciclul „Pagini din muzica preclasică“. 22,30 Muzică de dans. 23,23—24,00 Cvintetul cu pian de Cesar Franck. „ Sprijin activ dezvoltării sectorului avicol Ferma de păsări a gospodăriei noastre a luat fiinţă în anul 1958 şi s-a dezvoltat an de an. Am început cu un lot de 750 de găini din rasa Kornich în vîrstă de 3-4 luni aduse de la G.A.S. Săcălaz, din regiunea Banat. In anul 1961 am crescut 15.000 pui, faţă de planul de 10.000, iar în 1962 faţă de planul de 13.000 am ajuns la 50.000 de pui. Rezultatele de mai sus sunt o urmare firească a sprijinului pe care îl primesc muncitorii din sectorul avicol al gospodăriei noastre din partea conducerii tehnico-administrative şi a comitetului sindicatului, care sub conducerea organizaţiei de partid se ocupă de buna organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste şi a consfătuirilor de producţie. Străduindu-se să-şi îmbunătăţească necontenit activitatea în scopul sporirii şi ieftinirii producţiei de carne şi ouă, comitetul sindicatului a reuşit să mobilizeze crescătorii de animale în jurul unor obiective concrete şi mobilizatoare în întrecerea socialistă. In urma unui studiu amănunţit întreprins în sectorul avicol, a reieşit necesitatea dezvoltării capacităţii acestui sector. Gospodăria dispune doar de trei puterniţe cu capacitatea de 1.000 de pui fiecare. S-a propus amenajarea camerelor de la capul grajdurilor de cai. Aprobîndu-se propunerea comitetului sindicatului, în aceste încăperi au fost instalate rafturi fixe şi suprapuse. La vîrsta de 3—4 săptămîni, puii au fost scoşi afară, in coteţe improvizate din stuf. Mărindu-se efectivul de pui la 1.500 pe serie ei sînt duşi din puterniţe in grajdurile de cabaline şi viţei — încăperi spaţioase şi cu un cubaj mare de aer — care rămîn libere vara cînd animalele pleacă în tabără. Mai tîrziu, cînd se măresc, puii sînt crescuţi tot în tabără de vară, ceea ce le întăreşte vigoarea şi capacitatea de apărare contra anumitor boli. Pentru ca obiectivele întrecerii socialiste, sporirea producţiei de carne şi ouă, să fie realizate, comitetul sindicatului a organizat ajutorul reciproc în muncă între brigăzile de crescători. Comitetul sindicatului, prin membrii săi repartizaţi pe sectoare, a îndrumat şi ajutat organizatorii de grupe sindicale pentru a se îngriji de ajutorarea muncitorilor mai slab calificaţi. De exemplu, crescătoarea de păsări Maria Blîndu, ocupîndu-se de tovarăşa sa de muncă Sanda Căşaru, a reuşit ca intr-o scurtă perioadă de timp să contribuie la ridicarea nivelului de calificare al acesteia. Astăzi crescătoarea de păsări Sanda Căşaru realizează la pui un procent de mortalitate care nu depăşeşte niciodată 3—4 la sută. In sporirea producţiei de ouă o mare influenţă o are furajarea păsărilor. Puilor li se administrează metoda de alimentaţie obişnuită : la început mălai, ouă fierte, apoi brînză degresată şi nesărată, urluială de orz şi ovăz cernut, tărîţe, şrot, lapte praf, făină de carne şi de peşte, morcov şi lucernă verde în proporţiile obişnuite. Amestecurile sunt uşor umezite şi se administrează la ore fixe. Prin aceste metode de hrănire cit şi prin măsuri profilactice, muncitorii noştri au reuşit să dubleze planul la livrări de carne şi să livreze un număr de 8.525 pui pentru prăsilă. La găinile pentru prăsilă folosim amestecuri de concentrate, cultivate şi industriale, furaje de origine animală, lapte praf şi săruri minerale. Economii mari obţinem prin folosirea resurselor locale : resturile de la grădina de zarzavat a gospodăriei (morcovi, sfeclă, varză etc.), precum şi nisipul de scoici de pe plajă, bogat în calciu şi uşor asimilabil. In timpul iernii, pentru a stimula ouatul găinilor, am folosit ovăzul încolţit în proporţie de 35—40 la sută din totalul raţiei. Creşterea păsărilor în gospodăria noastră şi-a dovedit din plin eficienţa economică. Anul trecut, de exemplu, numărul mediu planificat de găini furajate a crescut de la 1.776 la 1.963, iar cheltuielile pe cap de găină furajată au scăzut cu 8 lei faţă de plan. La creşterea puilor pentru carne se constată că un kilogram spor se realizează cu 4,8 U.N. (unităţi nutritive) la puii pînă la 3 luni şi cu 7,8 U.N. la puii peste 3 luni. Noi considerăm că la creşterea puilor, aşa cum am mai arătat, se pot realiza economii utilizînd raţional spaţiile de cazare — prin mărirea numărului de pui pe metrul pătrat de puierniţă cit şi prin creşterea lor în grajdurile animalelor care trec în tabăra de vară, sau în alte adăposturi ce se pot improviza cu mijloace locale : baloţi de paie, stuf etc. In scopul creşterii şi ieftinirii producţiei de carne şi ouă, comitetul sindicatului, îndrumat de biroul organizaţiei de partid, şi-a propus să se ocupe în mod mai sistematic şi mai temeinic de generalizarea celor mai bune metode de creştere şi îngrijire a păsărilor prin organizarea la locul de muncă a unor schimburi de experienţă. De asemenea, prin consfătuirile de producţie comune între sectorul mecanic şi cel zootehnic — în vederea rezolvării problemelor de mică mecanizare —, prin organizarea unei biblioteci volante în sectorul avicol dotată cu cărţi şi broşuri tehnice de specialitate, comitetul sindicatului şi conducerea tehnico-administrativă vor contribui la ridicarea continuă a nivelului de calificare a muncitorilor din sectorul avicol, la mobilizarea acestora în întrecerea socialistă pentru sporirea şi ieftinirea producţiei avicole. PETRE URLATEANU inginer şef, RADU ABBABOERU președintele comitetului sindicatului la gospodăria agricolă de stat Mangalia, regiunea Dobrogea TELEVIZIUNE MARŢI 2 APRILIE 18,30 Universitatea tehnică la televiziune. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,15 Pentru copii : „Răţuşca cea urîtă“. Povestire de H. Ch. Andersen. Desenează : Iurie Darie. 19,35 Transmisiune de la Teatrul de Stat de Operetă : „întîlnire cu dragostea“ de Nicolae Chirculescu. In pauze : Emisiune de ştiinţă : ciclul „Despre atom" — (II). „Surprizele microscopului“ de Ion Mînzatu. Şah. In încheiere : Buletin de ştiri. Nr. 4792 8 Expuneri axate pe activitatea practică Pe baza indicaţiilor Consiliului Central al Sindicatelor, Consiliul local al sindicatelor Cluj a început zilele trecute instruirea membrilor comitetelor sindicatelor salariaţilor din comunele situate în raza sa de activitate. Pentru ca instruirea să se desfăşoare în bune condiţii şi ca să asigure participanţilor cît mai multe cunoştinţe practice, biroul executiv al Consiliului local, cu sprijinul Consiliului regional al sindicatelor, a luat din timp măsurile care se impuneau. Aşa, de exemplu, s-au pregătit expuneri care reflectă larg experiența practică acumulată de unele comitete ale sindicatelor în activitatea desfășurată pentru îndeplinirea sarcinilor ce le-au revenit, expuneri care au contribuit la concretizarea sarcinilor ce revin membrilor comitetelor sindicatelor în perioada actuală în diversele domenii ale muncii sindicale. Ciclu de expuneri făcute de către membrii biroului executiv al Consiliului local au tratat teme ca: sarcinile comitetelor sindicatelor privind îmbunătăţirea stilului şi metodelor lor de muncă ; sarcinile comitetelor sindicatelor pentru sprijinirea campaniei agricole de primăvară şi întărirea economicoorganizatorică a gospodăriilor agricole colective , cum trebuie organizate şi desfăşurate munca cultural-educativă de masă, activitatea de asigurări sociale şi altele, care au scos în evidenţă metodele eficace de muncă ale comitetelor sindicatelor salariaţilor din comune. Prin conţinutul lor, bogat în exemple practice, acestea au constituit şi o temeinică bază de discuţii. Vasile Marina, preşedintele comitetului sindicatului salariaţilor din comuna Boju, Iuliu Ciplea, preşedintele comitetului sindicatului salariaţilor din comuna Cojogna, Eugen Goga, secretar al comitetului sindicatului salariaţilor din comuna Deuş, şi alţii, au arătat în discuţiile pe care le-au purtat unele aspecte ale muncii practice desfăşurate de comitetele sindicatelor din aceste comune, contribuind astfel la buna reuşită a instruirii. Potrivit planului întocmit, Consiliul local al sindicatelor Cluj va începe peste cîteva zile şi instruirea membrilor comitetelor sindicatelor din întreprinderi şi instituţii. (Coresp. „Munca“) m*rm m moaie FSMEÎ 5URBATI S! COP li i-CRCSH Rmiifii.. sis! mcvci X imz CAfWre Si 80CMU priit*..!« wo«*.« iSOftîiMiSTP vWtfATf., 1 Combinatul de zahăr şi ulei „Oltenia“ Podari — Craiova ANGAJEAZĂ următorul personal permanent: — inginer energetic — inginer termo-energetic — inginer mecanic la conducerea combinatului cu Cererile se adresează direct numa Podari Craiova. Pentru relaţii suplimentare: Telefon Craiova 1871 - 14 ■1872.