Munca, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5257-5283)
1964-10-14 / nr. 5268
Centenarul Universităţii din Bucureşti Astăzi Capitala Patriei noastre sărbătoreşte un eveniment remarcabil al vieţii culturale şi ştiinţifice : Centenarul Universităţii bucureştene şi împlinirea a 270 de ani de la înfiinţarea primei instituţii de învăţămînt superior din Bucureşti. Sărbătorirea acestor evenimente prilejuieşte o privire retrospectivă asupra primelor începuturi ale învăţămîntului superior din ţara noastră, asupra realizărilor şi perspectivelor care i se deschid. Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza în iulie 1864 prin contopirea într-o instituţie unică a celor trei facultăţi existente anterior: Facultatea de ştiinţe, Facultatea de litere şi filozofie şi Facultatea de drept. Universitatea din Bucureşti îşi are originea însă în vechea Academie domnească de la Mănăstirea Sfîntu Sava, întemeiată încă în anul 1694 de către domnitorul Constantin Brîncoveanu, la îndemnul strălucitului cărturar din vremea aceea, stolnicul Constantin Cantacuzino. In decursul existenţei sale Academia domnească, care a constituit un înalt far de lumină pentru întreaga Peninsulă Balcanică, a pregătit numeroşi oameni înaintaţi, cărturari şi savanţi, romîni şi străini care prin activitatea lor ulterioară au contribuit la îmbogăţirea tezaurului culturii şi ştiinţei romîneşti şi internaţionale. In această instituţie au fost puse pentru prima dată, în anul 1818, de către marele cărturar şi patriot Gheorghe Lazăr, bazele predării în limba maternă în şcoala superioară romînească. La Academia domnească şi-au făcut studiile marele democrat revoluţionar Nicolae Bălcescu ca şi alţi conducători ai revoluţiei de la 1848. Reorganizarea învăţămîntului superior şi înfiinţarea Universităţii din Bucureşti după Unirea Principatelor a marcat un moment important în istoria dezvoltării culturii şi ştiinţei romîneşti, încă de la înfiinţarea Universităţii, imensa majoritate a profesorilor şi studenţilor acestui înalt lăcaş de cultură s-au plasat în primele rînduri ale celor care au susţinut eliberarea învăţămîntului de concepţiile retrograde, introducerea ştiinţelor pozitive, promovarea gîndirii materialiste, adaptarea învăţămîntului la realităţile ţării noastre. De la catedrele Universităţii au predat savanţi iluştri cu renume mondial, care prin cercetările lor au ridicat prestigiul ştiinţei romîneşti în ţară şi peste hotare, ca Emmanoil Bacaloglu, Spiru Haret şi Dimitrie Pompei, Constantin Goga în domeniul matematicii, Dimitrie Brăndza, Grigore Antipa, Dimitrie N. Voinov în domeniul biologiei, C. Istrate şi Gh. Spacu în domeniul chimiei, Nicolae Iorga şi Vasile Pîrvan în domeniul istoriei, Bogdan Petriceicu Hajdeu şi Ovid Densuşianu în domeniul filologiei, Gh. Costaforu şi Nicolae Titulescu în domeniul ştiinţelor juridice, Carol Davilla, Victor Babeş şi Gheorghe Marinescu în domeniul medicinii şi mulţi alţii. In decursul anilor din rîndurile cadrelor didactice şi studenţilor s-au ridicat numeroşi oameni cu vederi progresiste care s-au alăturat luptei maselor populare împotriva politicii retrograde, reacţionare a burghezomoşierimii. Studenţi şi cadre didactice ale Universităţii, înţelegând justeţea cauzei pentru care lupta partidul comunist, au răspuns chemărilor acestuia, unii dintre ei au devenit membri ai Partidului Comunist Român, au desfăşurat o luptă curajoasă de demascare a acţiunilor antinaţionale şi trădătoare ale guvernelor burghezo-moşiereşti. O pagină luminoasă în istoria Universităţii din Bucureşti o constituie scrisoarea unui grup de profesori ai Universităţii, scrisoare care s-a bucurat de adeziunea largă şi a cadrelor didactice din alte instituţii de învăţămînt superior, prin care se protesta împotriva războiului anti-sovietic, se cerea ieşirea Romîniei din război şi îndreptarea ţării pe un făgaş democratic. Eliberarea patriei de sub jugul fascist la 23 August 1944 a deschis zorile dezvoltării pe noi culmi şi a Universităţii din Bucureşti. Prin legea de reformă a învăţămîntului iniţiată de către Partidul Muncitoresc Român în 1948 Universitatea a fost reorganizată, activitatea ei fiind subordonată intereselor dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii naţionale. Au fost larg deschise porţile Universităţii pentru toţii fiii de muncitori, ţărani şi intelectuali care doresc să-şi însuşească tainele ştiinţei. In cadrul Universităţii au fost create pentru fiecare ramură importantă a ştiinţei, facultăţi, secţii şi grupe de specializare care asigură pregătirea studenţilor în raport cu cerinţele economiei naţionale şi la nivelul dezvoltării actuale a ştiinţei. Astfel, în prezent Universitatea are 12 facultăţi cu 56 de secţii şi grupe de specializare. Numărul studenţilor şi al cadrelor didactice a crescut an de an. Faţă de 432 cadre didactice şi 6 478 studenţi ci avea Universitatea în anul universitar 1948— 1949, în anul universitar 1963—1964 numărul cadrelor didactice a crescut la peste 1 200, iar al studenţilor la 13 400 din care cca 9 200 urmează cursurile de zi, iar cca. 4 200 cursurile fără frecvenţă. Numai la sfîr (Continuare în pag. 3-a) Haralambie Niculescu prorector al Universităţii din Bucureşti Intr-una din sălile de cursuri ale Universităţii Bucureşti. Foto : AGERPRES Proletari din toate ţările, uniti-vat ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Sosirea in Capitală a reprezentanţilor unor universităţi de peste hotare Zilele acestea au sosit în Capitală reprezentanţi ai unor universităţi de peste hotare, invitaţi să participe la festivităţile prilejuite de sărbătorirea centenarului Universităţii Bucureşti , din R. P. Albania — prof. Hasan Duma, prorector al Universităţii din Tirana şi prof. Oman Nuan, profesor la aceeaşi Universitate din Anglia — prof. Peter Scott Noble, vicecancelar al Universităţii din Londra, prof. Brian Downs, vicecancelar al Universităţii din Cambridge şi prof. L. N. Ferrar, vicecancelar al Universităţii din Oxford ; din Austria — prof. Theodor Ch. Gossen, delegat al Universităţii din Viena; din Belgia — prof. Charles Delvoye, delegat al Universităţii din Bruxelles, prof. J. J. Bouckaert, rectorul Universităţii din Gand şi prof. Paul Ch. Gossens, delegat al Universităţii din Liege; din R. P. Bulgaria — prof. Dimităr Gosev, rectorul Universităţii din Sofia, prof. Milko Borisov şi prof. Hristo Ivanov, prorectori ai aceleiaşi universităţi ; din R. S. Cehoslovacă — prof. Jaroslav Prochazka, rectorul Universităţii din Praga, prof. Vladimir Cernusak şi prof. Jaroslav Majer, prorectori ai aceleiaşi universităţi din R. P. Chineză — prof. Ciu Pei-juan, rectorul Universităţii din Pekin şi prof. Cen Iuietzîn, profesor la aceeaşi universitate şi prof. Ian Gisiuan, delegat al Universităţii din Sanhai; din R.P.D. Coreeană — prof. Zi Cian Ik, rector ad-interim al Universităţii din Phenian şi prof. Ro Sen Cian, delegat al aceleiaşi universităţi; din Danemarca — prof. Fog Mogens, prorector al Universităţii din Copenhaga ; din Finlanda — prof. Valentin Kiparsky, delegat al Universităţii din Helsinki, din Franţa — prof. Jean (Continuare In pag. 3-a) Anul XXnr. 5268 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Cu prilejul noii realizări a cosmonauticii sovietice Primului secretar al C. C. al P.C.U.S., preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, cu adînc interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi pe primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemijlocit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare ! GH. GHEORGHIU-DEJ DE PE înnsul PATRIEI PODOABELE ORAŞULUI Nu de mult, în oraşul Tg. Mureş au fost date în folosinţă noi blocuri în cartierele „7 Noiembrie“, Serpentina, str. Păcii, însumînd în total aproape 200 de apartamente. Alături de noile construcţii de locuinţe anterioare acestora, ultimele blocuri constituie o adevărată podoabă a oraşului Tg. Mureş. Să mai adăugăm, de asemenea, şi alte construcţii date în folosinţă recent : complexul de deservire meşteşugărească de pe str. Mihai Viteazu, cu secţii de confecţii croitorie, ceasornicărie, cizmărie, coafură şi frizerie, şi mai ales, noua şcoală construită pe terenul viran dintre străzile Eminescu şi Pavel Chinezu, cu 16 săli de clasă, laborator bine utilat, etc. SÁNDOR BELA corespondent voluntar Măreţie şi forţă (Aspect de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R.) Condiţii optime în şcoala profesională Elevii şcolii profesionale şi tehnice a întreprinderii Regionale de Electricitate Ploieşti, au început noul an de învăţămînt într-o şcoală complet renovată, în clase dotate cu mobilier nou, modern. Viitorii mecanici de turbine, reţelişti, electricieni etc. au găsit, prin grija conducerii şcolii, un atelier şcoală dotat cu aparate şi scule noi, necesare practicii ca: cronometru, diferite truse, menghine noi, poduri izolante, aparate de protecţie etc. care, alături de măsurile luate pentru o hrană şi o cazare corespunzătoare, asigură elevilor cele mai bune condiţii de studiu. NICOLAE ANDRONIC corespondent voluntar «l» Ritm susţinut la însămînţări In aceste zile, în gospodăriile agricole de stat se lucrează intr-un ritm susţinut la însămînţarea griului şi a celorlalte culturi de toamnă. Din datele sosite la Trustul central Gostat rezultă că pînă în prezent s-au însămînţat cu grîu de toamnă aproape 400 000 ha. Rezultate deosebite au obţinut gospodăriile de stat din trusturile Urziceni, Călăraşi, Slobozia şi Bîrlad, unde se lucrează la însămînţarea cu grîu a ultimelor sute de hectare. Orzul de toamnă a fost semănat pe o suprafaţă de peste 60 000 hectare din cele 62 500 ha planificate. Suprafeţe mai mici s-au însămînţat în gospodăriile din trusturile Braşov, Roşiori, Mureş-Autonomă Maghiară şi Timişoara. Unităţilor rămase în urmă li s-au indicat măsurile organizatorice pe care trebuie să le ia pentru intensificarea ritmului de semănat. (Agerpres) Concert-spectacol pentru fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă Pentru fruntaşii şi evidenţiaţii în întrecerea socialistă şi membrii lor de familie, comitetul sindicatului de la Fabrica de antibiotice din Iaşi a organizat la Casa de cultură a sindicatelor din localitate un concertspectacol la care şi-au dat concursul toate formaţiile artistice de amatori din întreprindere. Au fost prezentate cu acest prilej selecţiuni din programul brigăzii artistice, dansuri, momente vesele, muzică uşoarâ şi altele. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. (Coresp. „Munca") întrecere entuziastă pentru înfăptuirea planului pe 1964, pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor mam Cu fiecare zi ce trece, pe graficele siderurgiştilor hunedoreni se înscriu noi succese. La furnale, la oţelării, în secţiile de laminare şi cele ale uzinei cocso-chimice, peste tot întrecerea socialistă este mai vie, mai dinamică, mai concretă. S-au scurs 9 luni de întrecere avîntată din acest an, timp în care s-au produs peste prevederi: 50 000 TONE FONTA, 83 876 TONE OŢEL, 95 378 TONE BLUMURI, SEMIFABRICATE ȘI PROFILE FINITE, 6 786 TONE COCS METALURGIC. TOTODATĂ S-AU REALIZAT, PE 8 LUNI, ECONOMII SUPLIMENTARE LA PREŢUL DE COST ÎN VALOARE DE 64 100 000 LEI. Rezultatele obţinute dovedesc că siderurgiştii din Hunedoara îşi îndeplinesc cu succes, lună de lună, angajamentele luate în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea planului pe 1984 înainte de vreme. în acelaşi timp, ei se pregătesc temeinic pentru producţia anului viitor, cu hotărîrea ca încă din lunile rămase din acest an să atingă indici de producţie prevăzuţi pentru 1965. în cele ce urmează redăm unele aspecte ale experienţei dobîndite şi ale preocupărilor de viitor ale acestui harnic colectiv. Fiecare tonă de fontă cu un consum redus de cocs Un factor important care a asigurat mersul uniform al furnalelor şi, prin aceasta, indici superiori de utilizare şi consum redus de cocs l-a constituit insuflarea unei cantităţi de aer cît mai constante ca presiune şi cu o temperatură cît mai ridicată. Pe această linie noi ne-am preocupat de perfecţionarea continuă a procesului tehnologic, în urma studiilor întreprinse au apărut soluţii valoroase. Ideile au găsit sprijin şi înţelegere deplină la conducerea tehnică şi la comitetul sindicatului. Puse în practică, rezultatele nu au întîrziat să apară. Bunăoară, prin mărirea capacităţii de preîncălzire a aerului la canpere şi folosirea unei cantităţi mari de gaz metan, s-a ajuns la ridicarea cu 150°C a temperaturii aerului insuflat, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Ca urmare, consumul de cocs pe tona de fontă a fost redus în secţia noastră cu 61 kg, iar indicele de utilizare a crescut faţă de sarcina planificată cu 90 kg fontă pe metru cub volum util. O deosebită atenţie am acordat şi continuăm să acordăm utilizării mai depline a capacităţii agregatelor. Propunîndu-ne în întrecerea socialistă lupta cu minutele — fiecare minut cîştigat în producţie înseamnă sute de kg fontă în plus — am avut în vedere buna întreţinere a agregatelor, fapt ce influenţează în mod simţitor asupra îmbunătăţirii indicilor de utilizare, cît şi asupra reducerii consumului de cocs. In adunările lunare ale grupelor sindicale, ca şi în consfătuirile trimestriale de producţie, topitorii Simion Jurcă, Alexandru Hăşdăţean şi alţii au propus importante măsuri tehnico-organizatorice în acest scop. Aşa, de pildă, pentru mărirea intensităţii de ardere în furnal s-a introdus ciuruirea aglomeratului feros înainte de descărcarea lui în buncărele de dozare. Deşi această măsură nu pare atît de importantă, ea a avut un mare efect asupra îmbunătăţirii indicilor de utilizare. Aglomeratul feros fiind bine ciuruit, cu o granulaţie omogenă, a asigurat, în permanenţă, furnalului o coloană de materiale afinată, ceea ce permite o bună repartizare a aerului pe întregul volum de producţie a agregatului şi. Ing. IOAN VASILESCU şeful secţiei a IlI-a Jurnale (Continuare în pag. 2-a) Mai avem în faţă cîteva luni din acest an. Rezultatele arată că siderurgiştii hunedoreni şi-au respectat cu cinste angajamentele luate în întrecerea socialistă. La aceste succese şi-au adus contribuţia şi organele sindicale care, sub conducerea comitetului de partid, au organizat mai temeinic întrecerea socialistă, sprijinind jurnaliştii, oţelării, laminoriştii, cocsarii, aglomeratoriştii şi pe ceilalţi muncitori, tehnicieni şi ingineri, în luarea unor angajamente concrete, mobilizatoare şi în înfăptuirea lor în mod ritmic. O deosebită atenţie acordăm generalizării experienţei înaintate, mijloc eficace de însuşire de către mase cît mai largi de muncitori şi tehnicieni a celor mai înaintate procedee, a metodelor de muncă folosite de fruntaşii şi evidenţiaţii în întrecerea socialistă. Fireşte, aceasta nu este posibil fără cunoaşterea şi sesizarea din timp a noului care apare în întrecerea socialistă, rod al iniţiativei şi căutărilor creatoare ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din fiecare secţie. Aflîndu-ne permanent în mijlocul maselor, avînd o strînsă legătură cu ele, cunoscîrtd deci preocupările colectivelor, activitatea comitetelor sindicale de secţie şi birourilor grupelor sindicale, comitetul sindicatului a reuşit să sprijine cu mai multă competenţă participanţii la întrecerea socialistă pentru creşterea producţiei, productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Un obiectiv principal în întrecerea jurnaliştilor este îmbunătăţirea indicelui de utilizare a agregatelor şi reducerea consumului de cocs. La începutul anului, de pildă, jurnaliştii de la secţia a II-a şi-au propus să lucreze cel puţin o zi pe lună cu cocs economisit. Măsurile tehnico-organizatorice luate au permis colectivului de aici să înfăptuiască în scurt timp obiectivul propus. Dîndu-şi seama de eficacitatea acestei acţiuni, comitetul sindicatului a organizat schimburi de experienţă pentru generalizarea ei la toate secţiile de furnale. Dar, comitetul sindicatului nu s-a limitat numai la atît. Ţinînd seama de faptul că reducerea sistematică a consumului de cocs depinde nu numai de jurnalişti ci şi de aglomeratorişti şi cocsari, comitetul sindicatului a pus în discuţia acestora, în cadrul adunărilor lunare ale grupelor sindicale, problema creşterii rezistenţei cocsului de la 67 la sută la 70 la sută, precum şi aceea a îmbunătăţirii bazicităţii aglomeratului feros. Roadele acţiunilor întreprinse n-au întîrziat să se arate. Rezistenţa cocsului a crescut progresiv, ajungînd, în prezent, la 72 la sută, iar calitatea aglomeratului feros a fost îmbunătăţită cu peste 30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Condiţiile create de cocsari şi aglomeratorişti au permis jurnaliştilor să-şi îndeplinească angajamentele sporite luate în îintre- ŞTEFAN ŞOIMOŞI preşedintele comitetului sindicatului (Continuare în pag. 2-a) In centrul preocupărilor cdhlihi suinul -CEBAllîM DIPRHI1I feUHAlf .» Clişeul înfăţişează — de la stînga la dreapta — pe inginerul loan Brad, şef de schimb. Dumitru Cozmîncă, loan Nimu şefi de echipă fruntaşă în întrecerea socialistă, şi pe Constantin Duţă, maistru, toţi evidenţiaţi în întrecere lună de lună. Ei sînt numai cîţiva din purtătorii insignei de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1963 de la Uzina de cocsificare din cadrul Combinatului siderurgic — Hunedoara. Foto: EM. SIRZEA