Munca, martie 1965 (Anul 21, nr. 5385-5411)
1965-03-02 / nr. 5385
I I Aceşti micuţi, copii ai salariaţţilor Direcţiei Regionale a Navigaţiei Civile din Constanţa, învaţă primele noţiuni de balet la clubul sindicatului întreprinderii Foto : S. EMIL Pag. 2-a Pregatiri cu gri recolta viitoare Pînă la ieşirea în cîmp zilele sînt numărate. Atunci, mecanizatorii şi brigadierii vor începe din plin bătălia pentru realizarea viitoarei recolte. Spunem aşa deoarece, în prezent, întregul nostru colectiv participă zi de zi la efectuarea pregătirilor necesare, care condiţionează realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe 1965. La ora actuală putem arăta că pregătirea şi repararea parcului de maşini şi utilaje agricole este, practic, încheiată. Comisia pentru recepţionarea lor şi-a dat avizul favorabil, apreciind ca bună calitatea reparaţiilor făcute tractoarelor şi maşinilor agricole. Dar, o dată cu încheierea proceselor verbale de reparaţii, nu s-a pus punct. Noi am luat măsuri de instruire temeinică a mecanizatorilor şi brigadierilor pentru cunoaşterea în amănunţime a caracteristicilor tehnico-funcţionale ale maşinilor şi a regulilor agrotehnice care chezăşuiesc obţinerea unor producţii superioare. Instruirea teoretică este urmată de demonstraţii practice şi schimburi de experienţă pentru generalizarea metodelor folosite de mecanizatorii şi brigadierii fruntaşi în întrecerea socialistă. Facem acest lucru deoarece experienţa ne-a arătat că obţinerea unor recolte mai bogate depinde într-o foarte mare măsură de calificarea oamenilor, de priceperea lor de a aplica diferenţiat agrotehnica. Recoltele mari de grîu şi porumb, ca şi recoltele superioare de floarea-soarelui, alături de producţiile de carne şi lapte etc., prin livrarea cărora gospodăria a încheiat bilanţul cu un beneficiu de 700 000 lei, se datorează tocmai aplicării cu discernămînt a complexului de măsuri agrotehnice. Ing. ILIE NEGOIŢĂ director la G.A.S. Studina, regiunea Oltenia Concomitent cu acţiunile amintite, atenţia colectivului nostru este îndreptată spre buna îngrijire a păioaselor de toamnă. Cultura griului se prezintă, în momentul de faţă, foarte bine ; plantele sunt bine înfrăţite. Aceasta se datorează faptului că s-a asigurat, prin arături de vară, grăpări şi discuiri, un pat germinativ de bună calitate. Sămînţa folosită a fost din soiurile care au dat cele mai bune rezultate la noi : „Bezostaia“ şi „Eroile“. In ce priveşte administrarea îngrăşămintelor chimice, operaţia s-a efectuat diferenţiat. Au fost împrăştiate pînă la 100 kg îngrăşăminte azotoase pe fiecare hectar, în funcţie de fertilitatea solului şi starea plantelor. Pentru a ne realiza angajamentul luat în întrecerea socialistă şi anume de a obţine 70 tone grîu peste sarcina planificată, instruim acum mecanizatorii şi brigadierii să cerceteze cu atenţie starea grîului pe cele 700 hectare semănate, cu scopul de a ajuta ulterior plantele, de pe unele parcele, să se dezvolte normal şi a depista la timp orice atac de dăunători. Cu mare grijă se fac şi pregătirile pentru însămînţarea porumbului. La cursurile agrozootehnice de masă, la care au fost încadraţi toţi muncitorii permanenţi din gospodăria noastră, s-a vorbit pe larg despre importanţa calităţii lucrărilor agricole de primăvară. La aceste cursuri noi am urmărit să se generalizeze experienţa înaintată, folosită de fruntaşii în întrecerea socialistă, insistîndu-se mai ales asupra pregătirii patului germinativ şi asigurării densităţii optime de plante la hectar. (în condiţiile noastre, pe baza experienţei acumulate, s-a constatat că cea mai bună densitate pentru porumb este de 42 000 plante la ha., iar la floarea-soarelui de 32 000 plante la ha. Cu sprijinul comitetului sindicatului s-au organizat, în acelaşi scop, schimburi de experienţă, în perspectivă, conducerea tehnico-administrativă are în vedere generalizarea unei metode bune şi anume aceea de a repartiza suprafeţele cultivate cu prăşitoare nu numai pe brigăzi, ci şi pe mecanizatori. Ei vor face toate lucrările de la însămînţat şi pînă la recoltare. Pe această cale se stimulează şi mai mult răspunderea personală a mecanizatorilor pentru efectuarea unor lucrări de calitate şi în timpul optim. Lucrînd astfel, mecanizatorii Stelian Stănescu şi Iancu Micu au obţinut, anul trecut, peste 8 000 kg porumb irigat la hectar. Cele 510 ha cu porumb pe care le avem de însămînţat în primăvară sunt în cultură irigată. Pentru obţinerea unor recolte şi mai mari ajutăm mecanizatorii să-şi însuşească bine tehnica fertilizării şi irigării culturilor. Utilajul trebuincios, staţia de pompare şi aspersoarele sunt revizuite şi reparate, potrivit graficului stabilit. In perioada următoare avem în vedere îmbunătăţirea sistemului de irigat. De asemenea, împreună cu comitetul sindicatului vom organiza un schimb de experienţă privind irigarea raţională a porumbului. Valorificînd experienţa acumulată, colectivul nostru va livra în ultimul an al sesenatului producţii marfă mai mari, la un preţ de cost sub cel planificat. SCRISOARE CĂTRE REDACŢIE O cerinţă îndreptăţită Nu aş putea spune că în oraşul nostru nu se găseşte încălţăminte de damă. Dimpotrivă. La magazinele de specialitate întîlneşti felurite modele : cu toc înăltuţ, cu toc de 7, de 9 cm (şi chiar mai înalt, de te înţepi în vîrful lor) cu vîrf rotund ori ascuţit, cu vîrf „cioc de raţă“ etc. Cît despre culori ele prezintă o varietate foarte largă. Aşadar, să tot alegi. Şi totuşi nu găseşti întotdeauna ce cauţi. Pentru mine, de pildă, care sînt o femeie mai voinică, mi s-ar potrivi o pereche de pantofi un pic mai lărguţi şi cu tocul nu prea înalt. Or, astfel de pantofi n-am găsit deşi am luat la rînd toate magazinele din oraş. Linia modernă după cite îmi dau seama, înseamnă pantofi mult alungiţi şi cu tocuri înalte. Nu s-ar putea însă îmbina modernul cu comodul ? Pentru că în fond asta se cere unei perechi de pantofi : să fie frumoşi, dar să fie şi comozi, să te simţi bine în ei, să-i porţi cu plăcere. Dar nu toată lumea poate să poarte pantofi cu vîrf ascuţit sau „cioc de raţă“. Cred că ar fi bine ca fabricile de încălţăminte, creatorii de modele, să ţină seama de această observaţie îndreptăţită a cumpărătoarelor, cu atît mai mult cu cit ea a fost deseori consemnată în condicile de sugestii din magazinele de încălţăminte. CIORT CECILIA salariată la Fabrica de ţigarete Tg. Jiu . Noi gazete de uzină: „Flacăra“, „Siderurgistul“, „Energia“, „Chimistul“ şi „Cauciucul“ Familia gazetelor de uzină s-a mărit, recent, prin editarea unor noi publicaţii, organe comune de presă ale comitetelor de partid şi comitetelor sindicatelor din cîteva mari întreprinderi. La Combinatul siderurgic-Hunedoara a început să apară gazeta „FLACĂRA“ , colectivul Combinatului siderurgic-Reşiţa îşi vede oglindite realizările în „SIDERURGISTUL“,, cel de la Uzina constructoare de maşini-Reşiţa în gazeta „ENERGIA“ ; pentru muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Combinatul chimic-Borzeşti s-a editat „CHIMISTUL“, iar pentru cei de la Combinatul de cauciuc sintetic-Oneşti — „MUBffiUL“ începutul apari■kucurc de bună ■ noilor gazete se străduiesc să contribuie activ la mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile respective la înfăptuirea cu succes a sarcinilor sporite ce le revin pe acest ultim an al planului de şase ani din Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. In primele numere ale gazetelor sunt publicate o seamă de articole, reportaje şi ştiri pe teme majore ale producţiei, ale grijii faţă de om şi ale activităţii cultural-educative. Un spaţiu important este acordat oglindirii experienţei acumulate de colectivele respective în munca desfăşurată pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe acest an în întrecerea socialistă privind îmbunătăţirea calităţii, creşterea producţiei şi productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Numeroase materiale înfăţişează activitatea multilaterală desfăşurată de organizaţiile de partid din secţii şi ateliere, experienţa dobîndită de acestea în diverse domenii de activitate, munca depusă de organele sindicale pentru a da entuziastei întreceri socialiste un caracter tot mai concret, viu şi dinamic, pentru a-i spori eficienţa. Sunt înfăţişate, de asemenea, preocuparea susţinută pentru generalizarea metodelor înaintate ale fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, iniţiativele valoroase şi procedeele tehnologice avansate. în coloanele gazetelor sunt ilustrate, în acelaşi timp, diverse preocupări ale sindicatelor respective care, sub conducerea organizaţiilor de partid, sprijină conducerile tehnicoadministrative în îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, arătîndu-se în acest sens în mai multe articole activitatea desfăşurată în domeniul protecţiei muncii. In alte materiale se relatează despre activitatea cultural-educativă desfăşurată în strînsă legătură cu cerinţele producţiei, pentru creşterea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii şi lărgirea orizontului lor spiritual şi de cultură generală. în aceste zile, cînd ţara se pregăteşte de alegeri, gazetele amintite au publicat diferite materiale în care se vorbeşte despre avîntul în muncă cu care colectivele respective întîmpină importantul eveniment de la 7 martie, popularizează pe candidaţii F.D.P. şi prezintă bogata activitate politică şi cultural-educativă ce se desfăşoară în campania electorală, precum şi manifestările ce au loc la casele alegătorului, instalate în cluburile şi casele de cultură ale sindicatelor. Muncind cu pasiune pentru mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile respective la înfăptuirea exemplară a planului la toţi indicatorii în lumina sarcinilor puse de Plenara C.C. al P.M.R. din 31 noiembrie — 1 decembrie 1964, colectivele redacţionale ale noilor gazete vor face ca acestea să aibă o prezenţă tot mai activă şi eficientă în viaţa unităţilor economice în care apar, răspunzînd astfel cu cinste rolului pe care îl au, de propagandist, agitator și organizator colectiv. TEODORA MUNTEANU din Teiuş, regiunea Cluj, întreabă în ce grupă de muncă se încadrează, în vederea pensionării, dactilografele şi secretarele dactilografe. RĂSPUNS: Dactilografele se încadrează, în vederea pensionării în grupa a IlI-a de muncă, iar secretarele dactilografe în grupa a IV-a, ŞTEFAN CALAU din Oneşti. Potrivit dispoziţiunilor legale angajaţii trimişi să execute lucrări de montaje pe şantiere unde se acordă indemnizaţie de şantier beneficiază fie de această indemnizaţie, fie de indemnizaţia de deplasare la lucrări de montaje. Ei nu pot beneficia de ambele drepturi concomitent ci urmează a alege pe cel mai avantajos. MIRCEA IOSIFESCU din Bucureşti întreabă dacă angajaţii cu o jumătate normă au dreptul la concediu de odihnă şi în caz că da, în ce condiţii se stabileşte el. RĂSPUNS : Angajaţii care îndeplinesc o muncă de o jumătate de normă au dreptul la concediu de odihnă integral, ca şi ceilalţi angajaţi cu o normă întreagă, conform dispoziţiilor generale ale legii, adică după un stagiu de muncă neîntreruptă de 11 luni. Indemnizaţia de concediu cuvenită se va stabili pe baza cîştigului mediu realizat. AMBRUŞ TRANDAFIR din comuna Iaz, raionul Caransebeş, regiunea Banat. Timpul cît aţi urmat cursurile şcolii profesionale, pentru calificare în meseria de laminorist pe care o practicaţi actualmente, se include potrivit dispoziţiunilor legale în vechimea de muncă care se ia în considerare la stabilirea dreptului la recompensa anuală pentru vechime. Ministerul de resort, căruia i-am sesizat cele relatate în scrisoarea dv., ne-a comunicat că a dat dispoziţii unităţii în care lucraţi să revizuiască în acest sens modul cum s-a calculat recompensa anuală de vechime ce v-a fost acordată, pentru anul 1964, DUMITRU BALDOVIN şi ION ROŞIANU din Tg. Jiu, regiunea Oltenia. Potrivit dispoziţiunilor legale, muncitorii sanitari care lucrează permanent in echipe de dezinfecţii au dreptul la un concediu suplimentar de 6 zile lucrătoare anual pentru muncă prestată în condiţii vătămătoare. CONSTANTIN VINULESCU din Reşiţa, str. Beethoven nr. 43. In legătură cu problema ce vă interesează, am dat un răspuns la rubrica „Poşta redacţiei" publicată in ziarul nostru nr. 5364 din 5.1.1965. maNCA Aspect din Iașul de azi Foto : ST. ALBESCU IN SCOPUL BUNEI FOLOSIRI A UTILAJULUI AGRICOL In cadrul pregătirilor pentru muncile agricole de primăvară, Serviciul regional S.M.T. Bucureşti a organizat, la staţiunea de maşini şi tractoare Tărtăşeşti, un curs cu şefii de brigăzi de tractoare, care are ca scop pregătirea temeinică a acestora în scopul folosirii şi întreţinerii în cele mai bune condiţii a noilor utilaje intrate în dotarea staţiunilor din regiune. Pe lingă lecţiile privind cunoaşterea semănătorilor 3 SPC-2, SPC.6 şi a tractoarelor „U-650“ şi „U-651“, s-a ţinut şi un ciclu de expuneri privind probleme de protecţia şi tehnica securităţii muncii. Lecţiile predate în cadrul instructajului amintit au fost urmate de demonstraţii practice privind reglarea utilajelor şi întreţinerea acestora, astfel ca ele să funcţioneze în cele mai bune condiţiuni şi cu un randament sporit. (Coresp. „Munca") Succese de prestigiu (Urmare din pag. 1) un pronunţat profil de tratament al maladiilor aparatului digestiv şi glandelor anexe (ficat, căi biliare, pancreas, splină etc). A fost mărit şi instalat într-un nou local, dispunînd de o capacitate de 500 paturi, spitalul de urgenţă din Bucureşti, iar în vechiul local a fost creată o unitate nouă menită să se ocupe în special de tratamentul arsurilor, plastiile şi chirurgia reparatoare. Spitalul Panduri a fost dotat cu aparatură pentru epuraţie renală, pe lîngă el construindu-se în 1964 o policlinică de nefrologie înzestrată cu instalaţii la nivelul tehnicii mondiale actuale. Unităţi spitaliceşti moderne, cu servicii de chirurgie în care se execută operaţii complicate, au fost construite — multe din ele în anii actualei legislaturi — şi în numeroase alte localităţi şi centre muncitoreşti din ţară, printre care la Oneşti, Suceava, Comăneşti, Constanţa etc. Aceste unităţi dispun de instalaţii pentru reanimare, aparatură pentru respiraţie artificială, pentru defibrilare cardiacă, explorări funcţionale, respiratorii şi circulatorii etc. Din cele 141 845 de paturi existente în spitale la sfîrşitul anului trecut, peste 20 000 sunt afectate chirurgiei. Amintesc că în 1948 existau în întreaga ţară mai puţin de 50 000 paturi de spital ! Asigurarea bazei materiale şi pregătirea unui mare număr de chirurgi au creat condiţiile pentru ridicarea chirurgiei romîneşti — ştiinţă cu aplicaţii directe în viaţă — pe o treaptă superioară. Ca urmare a nivelului ei şi orientării moderne, chirurgia s-a profilat tot mai pronunţat pe domenii (traumatologia, chirurgia pulmonară, urologia etc.). Au apărut, totodată, specialităţi chirurgicale noi, cum ar fi neurologia, chirurgia plastică şi altele, în ţara noastră se efectuează anual peste 400 000 intervenţii chirurgicale, dintre care multe pe organe vitale. Unul din organele considerate cîndva a fi inabordabile de către bisturia, inima, constituie azi obiectul chirurgiei cardiovasculare, ale cărei baze au fost puse în ţara noastră de acad. N. Hortolomei şi dezvoltate cu deosebit succes de acad. prof. Voinea Marinescu. în acest domeniu se aplică cele mai noi cuceriri ale ştiinţei — precizarea diagnosticului prin investigaţii electrofiziologice, introducerea de sonde în inimă, roentgen-cinematografia cordului, executarea operaţiei cu ajutorul cord-pulmonului, aşa-numita „inimă artificială“ etc. Datorită folosirii unor metode ca hipotermia (scăderea temperaturii corpului), hiperpresiunea de oxigen şi circulaţia extracorporală (scoaterea inimii din circuitul sîngelui şi preluarea de către aparatul menţionat mai sus a funcţiilor de pompare a sîngelui în organism şi de aprovizionare a lui cu oxigen), chirurgii pot opera direct pe inima deschisă. Se cuvin menţionate în domeniul urologiei lucrările academicianului Th. Burghele de aplicare şi perfecţionare a unor metode chirurgicale noi, printre care „rinichiul artificial“. De asemenea, combaterea şi tratarea insuficienţei renale acute, complicaţie postoperatorie gravă care dădea pînă nu de mult un mare procent de mortalitate. In semn de recunoaştere şi apreciere în lumea medicală internaţională a valorii activităţii sale, acad. Th. Burghele a fost ales membru asociat al Academiei Franceze de Chirurgie, în cadrul clinicii de chirurgie a spitalului „Carol Davilla“, pe care o conduc, se efectuează cu succes, folosind metode moderne de diagnostic, explorare pre şi postoperatorie, intervenţii chirurgicale complexe în maladiile ficatului şi căilor biliare. Procedeele de explorare intraoperatorii, radiomanometrie electronică, catangiografie, precum şi experienţa noastră în hepactemii sunt larg oglindite în publicaţiile internaţionale de specialitate. Deosebit de valoroasă şi prezentînd interes pe plan internaţional este activitatea chirurgilor români în domeniul operaţiilor esofagului, chirurgiei pulmonare, hemoragiilor digestive etc. Această activitate a constituit obiectul a numeroase simpozioane, conferinţe şi congrese în R. P. Romînă. Cel de-al XI-lea Congres naţional de chirurgie, care a avut loc în anul trecut, s-a bucurat de un deosebit succes, la el participînd şi 70 de personalităţi din diferite ţări. Numeroşi chirurgi romîni au fost invitaţi să-şi prezinte lucrările în cadrul unor reuniuni ştiinţifice de specialitate de peste hotare. Prestigiul chirurgiei romîneşti a crescut impresionant în ultimele două decenii, fapt ce constituie un prilej de legitimă mîndrie. Cu toţii suntem pătrunşi de faptul că aceasta se datoreşte partidului şi statului nostru care ne creează cele mai bune condiţii de cercetare ştiinţifică şi de activitate practică. Realizările de pînă acum, puternica bază materială a unităţilor noastre spitaliceşti, calificarea înaltă dobîndită de corpul medical, deschid perspective luminoase dezvoltării şi în viitor a chirurgiei romîneşti, avînd drept ţel apărarea vieţii şi sănătăţii omului. Zootehniciana Petra Merişanu, de la grădina zoologică din Capitală, în timpul unei „discuţii" prieteneşti cu doi pui de căprioară Foto : AGERPRES Acţiuni eficiente in sprijinul realizării planului de investiţii (Urmare din pag. 1) a consiliilor locale şi comitetelor sindicatelor. * Iată cîtevaexemple.1 Sudorii din brigada care a montat grupul de decompozare la Uzina de alumină au propus într-o adunare a grupei sindicale sudarea tablelor la sol, în tronsoane, cu ajutorul aparatelor automate după care să aibă loc montarea lor pe verticală. Propunerea a fost însuşită de către conducerea şantierului, şi cu sprijinul comitetului sindicatului a fost aplicată cu succes. Astfel, montarea celor 18 turle ale decompozoarelor s-a efectuat cu 30 zile mai devreme decit era planificat. De asemenea, fierar-betoniştii de la şantierul de construcţii de locuinţe din zona de vest a oraşului au propus înfiinţarea unei staţii centralizate de beton. Prin aplicarea acestei propuneri s-a ridicat gradul de mecanizare a lucrărilor, s-a grăbit ritmul de execuţie. Nu se poate vorbi despre sprijinul pe care îl acordăm realizării lucrărilor de investiţii fără a aminti de preocuparea pentru continuă ridicare a calificării muncitorilor constructori. La indicaţia Consiliului regional al sindicatelor, Consiliul local al sindicatelor Oradea ajută mai îndeaproape conducerile şantierelor la desfăşurarea în bune condiţii a cursurilor de ridicare a calificării. Cu ajutorul comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, C.L.S. şi comitetul sindicatului îmbogăţesc permanent tematica cursurilor, urmăresc felul cum sunt predate lecţiile, dacă sunt strîns legate de problemele producţiei. Tot în sprijinul ridicării nivelului de pregătire profesională al constructorilor s-au organizat cicluri de conferinţe tehnice, unde au fost invitaţi să vorbească alături de maiştri, şefii de echipă şi muncitorii fruntaşi în întrecerea socialistă, profesori şi conferenţiari universitari. Birourile executive ale Consiliului regional al sindicatelor şi consiliile locale ale sindicatelor nu au scăpat din vedere nici grija pentru asigurarea unor condiţii cît mai bune de viaţă pentru muncitorii care lucrează în construcţii. Cu sprijinul comitetelor sindicatelor conducerile tehnico-administrative iau continuu măsuri de protecţia muncii pe şantiere şi reuşesc să asigure acestora dormitoare bine dotate şi încălzite, cantine, o asistenţă medicală corespunzătoare. Fireşte, toate acestea ne dau garanţii sigure că oamenii muncii de pe şantierele de construcţii-montaje ale regiunii noastre vor adăuga bilanţului realizărilor de pînă acum altele şi mai însemnate, îndeplinind exemplar planul de investiţii şi angajamentele luate în întrecerea socialistă. CINEMATOGRAFE REGINA CвNTECELOR, rulează la Patria (bd. Magheru nr. 12—14, telefon 11.86.25) orele 8,15 ; 10,45 ; 13,20 ; 10 ; 18,45 ; 21,30). București (bd. 6 Martie nr. 6, telefon 15.61.54), orele 9 ; 11,30 ; 14; 16,30; 19; 21,30. Modern (P-ţa G. Coşbuc nr. 1, telefon 23.71.01), orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. D-ALE CARNAVALULUI, rulează la Carpaţi (bd. Magheru nr. 29, tel. 13.92.72), orele 10; 12; 14; 16. UN ENORIAŞ CIUDAT, rulează la Victoria (bd. 6 Martie nr. 7, tel. 10.28.79), orele 10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30. înfrăţirea Intre popoare (bd. Bucureştii Noi, telefon 17.31.64) orele 10,30 ; 15,30 ; 17,45 ; 20. duminica 11,30. MOFTURI 1900, rulează la Republica, orele 9,30 ; 11,45 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. Capitol (bd. 6 Martie, nr. 16, telefon 16.29.17) orele 9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 , 21,15. Excelsior (bd. 1 Mai 174, telefon 18.10.88), orele 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. NEVASTA NR. 13, rulează la Feroviar (Cal. Griviţei nr. 80, telefon 16.22.73), orele 9,30 ; 12,15 ; 15 ; 17,45 ; 20,30, Melodia (şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu, telefon 12.06.88), orele 9,30; 12; 15,15; 18, 21, Flamura (şos. Giurgiului 155, tel. 23.07.40), orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20. PATRU FETE INTR-O CURTE, rulează la Luceafărul (bd. 1848, nr. 6, telefon 15.87.67), orele 10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Festival (bd. 6 Martie 14, telefon 15.63.84) orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,45 ; 21. SĂRUTUL, rulează la Tomis (Cal. Văcărești 21, telefon 21.49.46), orele 10; 12; 14 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. Moşilor (Cal. Moşilor nr. 221, telefon 12.52.93) orele 15,15 17,45 ; 20,15. VIAȚA UȘOARA, rulează la Central (bd. 6 Martie nr. 2, telefon 14,12.24), orele 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. Cosmos (șos. Pantelimon nr. 89 telefon 25.19.15), orele 16; 18,20. CRONICA CUBANA, rulează la Lumina (bd. 6 Martie nr. 12, telefon 16.23.35), orele 9,30; 12,15 ; 15 ; 17,45 ; 20,30. VESELIE LA ACAPULCO, rulează la Union (str. 13 Decembrie 57, telefon 13.49.04), orele 13,45; 16; 18,15; 20,30. TITANIC VALS, rulează la Doina (str. Doamnei nr. 9, telefon 16.35.38), orele 11,30 ; 13,45 ; 16, 18,15; 20,30, Pacea (bd. Libertăţii 70—72, telefon 16.29.02), orele 15,45 ; 18 ; 20,15, Lira (cal. 13 Septembrie 196, telefon 15.66.66), orele 15,30 ; 18 ; 20,30. O STEA CADE DIN CER — cinemascop rulează la Giuleşti (cal. Giuleşti nr. 58, tel. 17.55.46), orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20,30), Arta (cal. Călăraşi 153, tel. 21.31.86), orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45; Bucegi (bd. 1 Mai nr. 57, tel. 17.05.47), orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. O POVESTE NEINVENTATA, rulează la Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2, tel. 16,25,39), orele 16, 18,15; 20,30. AH, EVA! rulează la Dacia (cal. Griviţei 137, tel. 16,26.10), orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. CU MIINILE PE ORAŞ, rulează la Buzeşti (str. Buzeşti 9—11, tel. 15,62,79), orele 15,30; 18; 20,30. DRUM PERICULOS — cinemascop rulează la Crîngaşi (şos. Crîngaşi nr. 42, tel. 17.38,81), orele 16; 18,15; 20,30. MICUL PESCAR — cinemascop rulează la Griviţa (cal. Sriviţei Pod. Basarab tel. 17.08,58), orele 9,45; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,45. CEI TREI MUŞCHETARI — cinemascop (ambele serii) rulează la Unirea (bd. 1 Mai 143, tel. 17.10.21), orele 11. 16; 19,30. CEI MAI MARE SPECTACOL, rulează la Flacăra (cal. Dudeşti 22, tel. 21.35.40), orele 10; 14,30; 17,30; 20,30. VREMEA PAGINILOR, rulează la Vitan (cal. Dudeşti 97, tel. 21,39,82), orele 15, 17; 19, 21. Cotroceni (şos. Cotroceni nr. 9, tel. 13,62,56), orele 16; 18,15; 20,30. TOVĂRĂŞII, rulează la Mioriţa (cal. Moşilor nr. 127, tel. 14,27.14), orele: 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. Floreasca 14,15; 17,30; 20,30. LA PATRU PAŞI DE INFINIT, rulează la Munca (şos. Mihai Bravu 221, tel. 21.50.97), orele 15,30; 17,45; 20. CARTOUCHE, rulează la Popular (şos. Mătăsari 31, tel. 25.15.17), orele 10,30; 16; 18,30; 21. CINE-I CRIMINALUL ? rulează la Aurora (bd. Dimitrov 118, tel. 25.04.66), orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45. UN NOU GHILGAMES, rulează la Viitorul (str. M. Eminescu nr. 127, tel. 11.48.03), orele 15,30; 18; 20,30. DIAVOLUL DESERTULUI, rulează la Colentina (sos. Colentina nr. 84, tel. 25.07.09), orele 16; 18,15; 20,30. CINTIND IN PLOAIE, rulează la Volga (sos. I. Pintilie nr. 61, tel. 11.91.26), orele 9,45; 12, 14,15, 16,30; 18,45; 21. PAULA CAPTIVA, rulează la Rahova (cal. Rahovei nr. 118, tel. 23.91.00), orele 16, 18,15, 20,30. SOȚIE PENTRU UN AUSTRALIAN — cinemascop rulează la Drumul Sării (str. Drumul Sării nr. 30, tel. 14.10.37), orele 15. 17,30; 20. ŞAPTE ANI DE CĂSNICIE — cinemascop rulează la Ferentari (cal. Ferentari nr. 86, tel. 23.17.50), orele 15. 17,30; 20. Miniaturi in tehnică — Ochii oraşului meu — Şcoala de la Meri — Peste dealuri şi coline — Sport nr. 1/1955 rulează la Timpuri Noi (bd. 6 Martie nr. 10, tel. 15.61.10), orele 10. 15; continuare, 17. 19. 21. Nr. 5385 TELEVIZIUNE MARŢI 2 MARTIE 18,30 Universitatea tehnică la televiziune . Cumen Fenol. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Pentru copil : Povestiri din Rubovna (II) Bagheta magică. 19,30 Șah. 19,45 Strada Paturel nr 15. 20.00 Teatru in studio : Examene, examene. Comedie de Simion Macovei. 21:30 Filmul „De la o melodie la alta“. In încheiere . Buletin de știri. Buletin meteorologie.