Munca, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5670-5693)

1966-02-01 / nr. 5670

Pag. 2-a Conferinţele locale ale sindicatelor acele probleme care sunt spe­cifice şi prezintă importanţă de­osebită pentru economia ora­şului sau raionului respectiv, fie că este vorba de indus­trie, agricultură, cercetare şti­inţifică, instituţii de învăţămint sau cultural-artistice. Această a­­naliză să fie făcută temeinic, în concordanţă cu sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R., pentru fiecare ramură de produc­ţie şi sector de activitate în parte. Participînd la pregătirea şi des­făşurarea adunărilor şi confe­rinţelor de dări de seamă şi ale­geri din întreprinderi şi instituţii, membrii consiliilor locale, ai bi­rourilor executive au avut prilejul să cunoască mai profund expe­rienţa bună a sindicatelor în în­deplinirea sarcinilor planului pe 1965 cit şi în celelalte domenii ale activităţii sindicatelor. Trăgînd maximum de învăţăminte, conclu­ziile­­cele mai juste privind activi­tatea organelor şi organizaţiilor sindicale din raza lor de activitate cît şi din munca proprie a consilii­lor locale, conferinţele vor trebui să discearnă şi să se axeze pe pro­bleme majore care trebuie dezbă­tute. Perfecţionarea organizării pro­ducţiei şi a muncii fiind o proble­mă de prim ordin pentru întreaga noastră economie, conferinţele lo­cale ale sindicatelor trebuie să pună în centrul dezbaterilor lor contribuţia pe care trebuie s-o aducă sindicatele din raza lor de activitate în vederea îmbună­tăţirii or­ganizării superioare a producţiei şi a întregii activi­tăţi economice. La recenta ple­nară a Consiliului Central al Sindicatelor s-a arătat că, ală­turi de conducerile ministerelor şi întreprinderilor, precum şi a ca­drelor tehnice cărora le revine o­­bligaţia să conducă şi să organi­zeze producţia, sindicatele dispun de largi posibilităţi pentru antre­narea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la realizarea acestei importante sarcini puse de partid. Experienţa pozitivă* acumulată de sindicate în organizarea întrecerii socialiste, a adunărilor sindicale şi consfătuirilor de producţie, în dez­voltarea mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor, în­ organizarea schimburilor de experienţă, a se­siunilor tehnico-ştiinţifice şi în desfăşurarea activităţii cultural­­educative, va trebui mai bine fo­losită ca constituind o rezervă im­portantă în activitatea economică. Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au fost primite cu un puternic entu­ziasm, trezind un larg ecou în rîndul oamenilor muncii, care şi-au luat importante angaja­mente privind depăşirea prevede­rilor planului pe 1966, cu o primă etapă la 8 Mai, cea de-a 45-a ani­versare a creării Partidului Comu­nist Român. Ţinînd seama de ex­perienţa de pînă acum, conferin­ţele locale trebuie să pună în faţa noilor organe ce vor fi alese, sar­cina de a ajuta concret comitetele sindicatelor în mobilizarea parti­cipanţilor în întrecere pentru de­păşirea sarcinilor de­ creştere a productivităţii muncii, realizarea de economii şi beneficii peste plan, îmbunătăţirea calităţii produselor, darea în funcţiune înainte de ter­men a obiectivelor industriale cît şi a celor social-culturale şi să de­termine conducerile tehnico-admi­­nistrative ale întreprinderilor să asigure toate condiţiile necesare îndeplinirii acestor angajamente. Cu prilejul alegerilor a reieşit că sindicatele din unele întreprinderi fiind insuficient îndrumate şi con­trolate de consiliile locale au folo­sit în mică măsură posibilităţile existente deşi au constatat că în organizarea producţiei şi a muncii există încă o seamă de deficienţe. Este necesar ca în conferinţele lo­cale să se analizeze pe larg cauzele acestor lipsuri, stabilindu-se mă­suri pentru înlăturarea şi preveni­rea lor. Prin acţiunile pe care ur­mează să le întreprindă cu ajuto­rul comisiilor inginerilor şi tehni­cienilor, prin antrenarea întregului activ obştesc, consiliile locale vor trebui să îndrume şi să sprijine comitetele sindicatelor în aşa fel incit acestea să aducă un aport cît mai concret la valorificarea mai deplină a rezervelor interne exis­tente în­­ întreprinderi în folosirea capacităţilor de producţie, maşini­lor, utilajelor şi instalaţiilor,­ în fo­losirea din plin a timpului de lu­cru, in întărirea disciplinei de plan, a disciplinei tehnologice, a disciplinei de muncă. Consiliile locale trebuie să ur­mărească, să sprijine comitetele sindicatelor ca pe lingă punerea în dezbatere a adunărilor lunare şi consfătuirilor de producţie a defi­cienţelor în organizarea producţiei, să generalizeze experienţa frunta­şilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, să organizeze mai bine întrajutorarea pe locul de muncă, să desfăşoare o activitate cultural­­educativă strîns legată de cerinţele producţiei, să perfecţioneze conti­nuu organizarea şi desfăşurarea­­ controlului obştesc asupra aplicării şi respectării legislaţiei de protec­ţia muncii. Conferinţele vor stabili căile şi mijloacele prin care con­siliile locale vor acţiona pentru ca sindicatele din raza lor de activi­tate să exercite un control siste­matic care să ducă la întărirea răspunderii conducerilor tehnico­­administrative pentru crearea tu­turor condiţiilor necesare în ve­derea prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. In acelaşi timp conferinţele lo­cale să analizeze modul în care consiliile locale au organizat şi desfăşurat controlul obştesc asupra activităţii unităţilor comerciale, sanitare, de prestaţii, în staţiunile balneo-climaterice , eficienţa, aces­tuia în îmbunătăţirea deservirii populaţiei. De asemenea, în dezbaterea con­ferinţelor locale vor trebui să stea şi alte probleme ale activităţii sin­dicatelor : munca cultural-educa­­tivă, modul cum au fost gospodă­rite fondurile de asigurări sociale cît şi cele proprii,­­ îndeplinirea în bune condiţiuni a sarcinilor multilaterale ce le re­vin impune perfecţionarea conti­nuă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor sindicale. Conferinţele vor trebui să consti­tuie un bun prilej de a analiza felul în care consiliile locale şi bi­rourile executive respectă preve­derile privind ţinerea cu regulari­tate a plenarelor şi şedinţelor de birou executiv, participarea şi con­tribuţia membrilor consiliului şi ai biroului executiv la îmbunătă­ţirea vieţii de organizaţie din în­treprinderi. Analizînd stilul şi metodele de muncă ale consiliilor locale, confe­rinţele constituie un minunat pri­lej pentru relevarea trăsăturilor care trebuie să caracterizeze acti­vitatea acestor organe chemate să conducă, îndrume şi controleze munca sindicatelor pe plan orăşe­nesc sau raional. Eficienţa muncii consiliilor locale este determinată de operativitatea transmiterii sar­cinilor organelor superioare, şi ur­măririi realizării acestora de către organele sindicale din întreprin­deri, instituţii, comune. In acest sens controlul sistematic, compe­tent al îndeplinirii hotărîrilor or­ganelor superioare cît și ale lor proprii este hotărîtor. Controlul, sprijinul dat sindicatelor nu pot fi rodnice fără cunoaşterea îndea­proape a preocupărilor colective­lor de muncă, a organelor sindica­le fără o atitudine profund recep­tivă faţă de problemele vieţii în­treprinderilor şi instituţiilor, a comitetelor sindicatelor. Tocmai pe baza cunoaşterii temeinice a reali­tăţii, consiliile locale pot organiza acţiuni eficiente în diferite dome­nii ale muncii sindicale : studii a­­profundate pe diferite probleme, schimburi de experienţă, consfă­tuiri, etc., menite să asigure gene­ralizarea experienţei pozitive în toate domeniile activităţii sindica­telor. In acelaşi timp ele trebuie să urmărească şi să sprijine creş­terea nivelului de pregătire a ca­drelor sindicatelor, al întregului activ obştesc. Respectarea neabătută a princi­piului muncii şi conducerii colec­tive, folosirea principială a criticii şi autocriticii în întreaga activitate a consiliilor locale trebuie să con­stituie, de asemenea, prilej de ana­liză a conferinţelor. Chezăşie sigură a rodniciei acti­vităţii sindicatelor, legătura lor strînsă cu masele, cunoaşterea te­meinică, operativă a problemelor şi nevoilor acestora, atitudinea a­­tentă, plină de respect faţă de pro­punerile oamenilor muncii, rezol­varea cu grijă a sesizărilor făcute de către aceştia trebuie să fie dez­bătută, de asemenea, cu toată pro­funzimea şi seriozitatea. In aceste zile va avea loc­­în în­treprinderi decernarea titlurilor şi insignelor de fruntaşi în între­cerea socialistă pe anul 1965. A­­ceastă importantă acţiune menită să stimuleze — aşa cum s-a dove­dit şi pînă acum­­— avîntul,­,mun­citorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor pentru obţinerea de rezultate în producţie, care să le dea drep­tul la preţuirea şi cinstirea muncii lor, trebuie să stea în atenţia con­siliilor locale. Ele au datoria să sprijine şi să controleze organele sindicale în desfăşurarea acestei acţiuni în lumina Hotărîrii Prezi­diului C.C.S., astfel încît să mobi­lizeze şi mai puternic oamenii muncii în lupta pentru îndeplini­rea angajamentelor luate în acest an. Conferinţele locale îşi vor în­drepta, fără îndoială, atenţia spre alegerea în consiliile locale a ce­lor mai harnici şi pricepuţi acti­vişti ai sindicatelor, oameni cu bo­gată experienţă şi bună pregătire, cunoscuţi şi respectaţi de oamenii muncii din raza de activitate a consiliului, fruntaşi în întrecerea socialistă, bărbaţi şi femei care au dovedit în întreaga lor activitate că merită să li se încredinţeze a­­ceastă sarcină de răspundere, de înaltă încredere a masei membri­lor de sindicat. Consiliile regionale ale sindica­telor au datoria să dea tot spriji­nul, să asigure organizarea şi des­făşurarea conferinţelor locale la nivelul corespunzător. Pregătite cu atenţie şi răspun­dere, orientate spre o analiză în profunzime a problemelor econo­mice, sociale şi culturale, a muncii interne de organizaţie, conferinţele locale vor asigura, prin hotărîrile şi măsurile pe care le vor adopta, îmbunătăţirea muncii sindicatelor şi sporirea contribuției lor la în­făptuirea mărețului program ela­borat de Congresul al IX-lea al partidului. Poşta redacţiei XEOFIL VÎRLAN din Baia Mare ne cere să preci­zăm dacă în cazul unui angajat care s-a transferat la cererea sa, unitatea care a acceptat iniţial transferul, poate reveni la consimţămîntul dat, refuzînd primirea acestuia la lucru. RĂSPUNS: După cum se ştie transferarea unui salariat de la o unitate la alta se efectuează în urma dispoziţiei scrise date de către conducerea unităţii la care lucrează acesta, ca urmare a cererii făcute în acest sens de către unitatea la care angajatul ur­mează să plece. Această cerere reprezintă prin ea însăşi consimţă­mîntul pe care unitatea respectivă şi-l manifestă de a primi la lu­cru pe angajatul respectiv, în condiţiile ce au fost stabilite — fie că acest transfer s-a făcut la cererea lui, fie în interesul serviciului. O dată cu emiterea dispoziţiei de transferare, raporturile de muncă cu unitatea de la care salariatul pleacă încetează și se nasc noi raporturi de muncă cu unitatea la care a fost transferat. Ca ur­mare deci, noua unitate are obligația ca pe baza deciziei de trans­fer dată de unitatea care transferă, să emită decizia de încadrare, neavînd dreptul de a refuza primirea acestuia la muncă. Refuzul de a primi la muncă angajatul transferat se consideră o desfacere abuzivă a contractului de muncă. împotriva acestei măsuri angajatul poate face plîngere la comisia pentru soluţio­narea litigiilor de muncă care funcţionează în unitatea la care an­gajatul a fost transferat sau, după caz, la organul administrativ ierarhic superior al unității respective. NICU ALEXANDRUŢ, salariat la întreprinderea ci­nematografică „București“, întreabă dacă data plecării în concediul de odihnă stabilit în grafic poate fi modi­ficată şi în acest caz cînd poate fi reprogramat anga­jatul să plece în concediu. RĂSPUNS : Dispoziţiile în vigoare prevăd că conducerile unită­ţilor sunt obligate să ia măsurile necesare pentru ca toţi angajaţii să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul. Ordinea concediilor de odihnă, adică data plecării în concediu, se stabileşte la începutul anului pentru toţi angajaţii, pe baza unui grafic întocmit de către conducerea unităţii de acord cu comitetul sindicatului. Data concediilor de odihnă prevăzută în grafic poate fi modificată numai în anumite situaţii şi anume : cînd angajatul se află în incapacitate temporară de muncă, cînd­ este chemat să îndeplinească îndatoriri de stat sau obşteşti, cînd urmează cursuri de pregătire profesională sau politică sau cînd angajata cere să i se dea concediul de odihnă înainte sau în continuarea concediului de sarcină şi lăuzie. Data concediului de odihnă prevăzută în grafic poate fi modi­ficată şi în cazul cînd interesul serviciului sau al producţiei re­clamă prezenţa angajatului la locul de muncă în perioada pro­gramată pentru concediu. în această situaţie reţinerea de la ple­carea în concediu se poate face prin dispoziţia scrisă a conducă­torului unităţii, cu acordul comitetului sindicatului, în care se spe­cifică amînarea concediului şi data cînd va fi reprogramat. De asemenea, data concediului poate fi modificată şi cînd an­gajatul are de rezolvat unele interese personale. Această schim­bare este admisă dacă nu se creează dificultăţi în producţie sau în serviciu şi se face numai cu acordul conducerii unităţii şi co­mitetului sindicatului. Concediul de odihnă amînat în condiţiile arăta­te mai sus trebuie să fie reprogramat şi efectuat pînă la sfîrşitul anului calenda­ristic. MUNKA In ultimii ani ţesătoria de relon Panduri, din Capitală, a fost înzestrată cu noi utilaje pentru prelucrarea firelor sintetice produse la Uzinele din Săvineşti. Datorită utilajelor de un înalt nivel tehnic, aici se produc peste 110 articole din fire de relon şi viscoză, deosebit de apreciate de public. In slişeu , echipa condusă de Petre Alexandru, evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă, lucrind la montarea noilor războaie de ţesut produse in ţara noastră. Foto: AGERPRES Pe temele protecţiei muncii în afara legii? In cadrul întreprinderii chimice „Timiş“ din Timişoara funcţio­nează încă din 1950 o secţie pen­tru producerea pigmenţilor anor­ganici necesari la fabricarea lacu­rilor şi vopselelor. An de an, pro­ducţia de pigmenţi a crescut con­tinuu. Desigur, paralel, au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mun­că, ţinîndu-se seama că atît pro­dusele cît şi materiile prime de bază prezintă unele noxe profe­sionale. Fosta inspecţie regională de stat pentru igienă şi protecţia mun­cii, cunoscînd pericolul pe care-l constituie acest loc de muncă pentru sănătatea angajaţilor, a controlat în mai multe rinduri modul în care sunt respectate nor­mele de tehnică a securităţii, în­cheind de fiecare dată prescripţii cu recomandări obligatorii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lu­cru. Asemenea măsuri au fost sta­bilite, bunăoară, în luna aprilie 1963, mai 1964, octombrie 1964. De fiecare dată, copii după a­­ceste prescripţii au fost înaintate şi forului tutelar, respectiv Direc­ţiei generale de resort din Minis­terul Industriei Chimice (pe atunci Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei). In urma recomandărilor primite au fost luate o serie de măsuri. E vorba, în special, de cele pe care le-a putut realiza în­treprinderea cu forţe proprii. Mă­surile principale însă, a căror re­zolvare depindea de minister, au rămas în stadiul iniţial, adică pe hîrtie. In aceste condiţii, prin procesul­verbal din 25 martie 1965, Inspec­ţia regională de stat pentru igienă şi protecţia muncii a dispus sus­pendarea activităţii la instalaţia galben de crom. Alarmaţi de a­­ceastă măsură, au fost trimişi, la faţa locului, un delegat al minis­terului şi altul al I.P.R.A.N.-ului care, împreună cu conducerea şi cu un reprezentant al fostei in­specţii de stat, au analizat posibi­lităţile de îmbunătăţire a condi­ţiilor de muncă, stabilind din nou o serie de măsuri, de fapt aproape toate cele vechi, după care încheie iarăşi o prescripţie prin care ho­tărăsc (...) continuarea activităţii la locul de muncă respectiv. De­legaţii de la Bucureşti s-au reîn­tors liniştiţi acasă raportînd, desi­gur, îndeplinirea misiunii, iar la Timişoara oamenii au continuat să lucreze în aceleaşi condiţii necores­punzătoare. Suntem­ acum în februarie 1966. Colectivul fabricii „Timiş“ a tre­cut la realizarea sarcinilor sporite ce-i revin în primul an al cinci­nalului, iar muncitorii de la insta­laţia galben de crom lucrează în aceleaşi condiţii de muncă neco­respunzătoare. Se pune întrebarea : pe a cui răspundere a continuat şi continuă activitatea în acest loc periculos pentru sănătatea muncitorilor? Ce are de gînd să facă Inspectoratul raional de protecţia muncii, pro­curatura oraş-raion Timişoara, cum privesc această situaţie organele locale şi regionale ale sindicate­lor ? Grija pentru sănătatea şi viaţa oamenilor muncii constituie în orînduirea noastră socialistă o­­ preocupare principală a partidului ■ şi statului. Nu de mult, cel mai I înalt for al ţării — Marea Adu- ■ nare Naţională — a votat noua I lege cu privire la protecţia muncii I care stabileşte obligaţiile celor ce­­ organizează, conduc şi controlează I producţia la toate nivelele, precum­­ şi sancţiunile de care sunt pasibili " în cazul încălcării prevederilor a- a cestei legi. Oare conducerea în­ I treprinderii „Timiş“ — director­­ ing. Gelu Stănescu, conducerea di- I recţiei generale de resort — direc-­­ tor general ing. Sorin Teodor (în treacăt fie spus, de 12 ani la a- 9 ceastă fabrică n-a fost nimeni din I conducerea direcţiei generale, ne­cum a ministerului) se socotesc I cumva absolvite de obligaţiile ce le­­ revin pe linie de protecţia muncii? Punem această întrebare pornind­­ de la situaţia de fapt, existentă în­­ această întreprindere şi la ora ac­tuală. IOANA FLORE­A CEZAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Banats Şi la sfirşitul acestei săptămini mii de oameni ai muncii din Capitală şi alte localităţi din ţară au participat la excursiile organizate de O.N.T. Carpaţi. In clişeu, la cabana Poiana Stînii din masivul Bucegi. Ritmul de execuţie să fie accelerat pornind de la proiectare dulescu, din Direcţia de gospodărie a apelor Argeş-Ialomiţa). • Metodele ştiinţifice matematice să-şi găsească o mai largă aplicaţie şi în construcţii. Este vorba despre metoda drumului critic, care ne a­­jută să găsim varianta cea mai con­venabilă în execuţie. Noi avem o oarecare experienţă şi cu plăcere suntem­ gata s-o împărtăşim tutu­ror celor interesaţi. (Ing. Gheorghe Teculescu, de la I.R.E.R.). • Tinerilor absolvenţi ai institu­telor de construcţii ar trebui, ca înainte de a fi primiţi în organiza­ţiile de coordonare a lucrărilor, să li se ceară un stagiu mai îndelun­gat pe şantiere. Poate că mulţi din­tre ei s-ar îndrăgosti de meserie, de şantier, unde spiritul creator şi inventitivarea le sunt solicitate mai mult. (Ing. Alexandru­ Tenescu, şe­ful şantierului din Slobozia). • Notele de comandă pe şantiere, provenind din schimbări de situa­ţii, din lipsa unor materiale, din modificări de soluţii, lucrări supli­mentare etc. sunt de natură să scumpească costul lucrărilor. De a­­ceea propun să fie evitate, pe cît este posibil, începînd de la soluţiile de proiectare şi pînă la execuţie. (Ing. Nicolae Dochia, de la IPRAN). • Documentaţia de execuţie tre­buie asigurată din vreme. In acest scop producţia pentru anul care urmează să fie din timp nomina­lizată, astfel încît, din primele zile ale noului an, să lucrăm cu toate forţele, cu întreaga capacitate. Cu siguranţă că în acest mod s-ar în­lătura lucrul în asalt, cu toate con­secinţele care decurg dintr-o ase­menea situaţie. (Ing. Ion Burghiu, directorul Trustului regional de construcţii Bucureşti). • Cele mai bune lucrări de pro­iectare să fie premiate, în acest fel s-ar stimula iniţiativa creatoare şi spiritul inventiv. Mă refer îndeosebi la lucrările, care reco­mandă folosirea celor mai rapide metode de lucru, adică ajută pe constructori să scurteze timpul de execuţie. (Ing. Teodor Gherea, di­rector tehnic la Trustul Central Gostat). « Tipizarea sistemelor rutiere şi a lucrărilor de artă pentru dru­muri, pe întreaga ţară şi indus­trializarea construcţiei de poduri, folosindu-se elemente prefabricate, ar reduce considerabil timpul de execuţie, iar costul unui pod va fi cu 70 la sută mai mic decit dacă s-ar executa după procedee clasice (Ion Anghelescu, inginer-şef al în­treprinderii regionale de drumuri şi poduri). • Practica a dovedit că între proiectare şi execuţie este necesar un decalaj de cel puţin un an. In acest fel întreprinderile benefi­ciare vor şti precis ce doresc şi ast­fel se pot încheia din vreme con­tracte de execuţie (Vasile Sârbu, vi­cepreşedinte al Sfatului popular al regiunii Bucureşti). • Pentru evitarea monotoniei se impune lărgirea sortimentelor de elemente prefabricate şi a gamei de materiale. Să se folosească în mod creator îmbinarea dintre funcţiona­litatea specifică a diferitelor an­sambluri urbanistice şi condiţiile cadrului natural (arhitect Octavian Ţurcanu, directorul C.S.A.P.C.). Vorbitori au fost numeroşi. Toţi au analizat cu temeinicie activita­tea desfăşurată­ şi au venit cu pro­puneri realiste pentru înlăturarea unor deficienţe. Prin toate, trece, ca un fir roşu, grija pentru accele­rarea ritmului de lucru, respectiv scurtarea termenelor de dare în funcţiune a noilor obiective, creş­terea gradului de confort, înfrumu­seţarea vieţii oamenilor. Delegaţii la Consfătuirea pe ţară a constructorilor, aleşi cu acest pri­lej, vor duce cu ei, pe lingă entu­ziasm şi înflăcărare, hotărîrea con­structorilor din regiunea Bucureşti de a-şi perfecţiona metodele de muncă, astfel încît să fie la înăl­ţimea sarcinilor puse în față de partid. -------------------------1 Nave liliput Pe micile bancuri de lucru erau a­­liniate diferite scule neobişnuite­­ pentru construcţii de nave. In- ■ tr-un strung... de mărimea unei ■ palme se finisa axul portelice­­ al­­ primului cabotier de... 1 600 tone. ■ La o menghină care nu cîntărea a mai mult de... 200 grame se exe- 9 cuta ultimul retuş al copastiei .1 pentru cel de al doilea tip de ca­botier. Iată pe cală şi nava... în fl lungime de 1,50 metri. B Şi totuşi aici se construiesc ■ nave şi vagoane. Dar la scară re- I dusă. Sunt machetele pe care be- | neficiarii le studiază pentru a cu­noaşte cît mai precis tehnicitatea­­ şi calitatea comenzilor efectuate. | Exponatele constructorilor de nave şi vagoane din Turnu Sever­­­rin, prezentate cu diverse ocazii , atît în ţară cît şi peste hotare au­­ întrunit aprecieri unanime. I. MARINESCU tehnician | Nr. 5 670 . Cinematografe VIZITA, rulează la Patria, (tel. 11.86.25) orele : 9,45; 12; 14,15; 16,30; 19, 21,15. Bucureşti (tel. 15.61.54) orele: 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21,00. Griviţa (tel. 17.03.58) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Modern (tel. 23.71.01) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45 ; 21,00. PROCESUL DE LA NÜRN­BERG — am­bele serii — rulează la Republica (tel. 11.03.72) orele : 9,30; 13,00; 16,45; 20,15. Feroviar (tel. 16.22.73) orele : 9,30; 13,00; 16,30; 20,15. Excelsior (tel. 18.10.88) orele : 10,45; 15,15; 19,00. Floreasca (tel. 12.28.30) orele : 9,30; 13,00; 16,30; 20,00. ȘAH LA REGE — rulează la Luceafărul (tel. 15.87.67) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Victoria (tel. 16.28.79) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. AUTORIZAȚIE DE CĂSĂTORIE — rulează la Capitol (tel. 16.29.17) ore­le : 10,00; 12,00; 14,00; 16,30; 18,30; 20.30. OLD SHATTERHAND — rulează la Tomis (tel. 21.49.46) orele : 9,30; 12,15; 15,00; 17,45; 20.30. Melodia (tel. 12.06.88) orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21.30. FEMEIA IN HALAT — rulează la Central (tel. 14.12.24) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Cotroceni (tel. 13.62.56) orele : 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. JUDEX — rulează la Lumina (tel. 16.23.35) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. ONORABILUL STANISLAS, AGENT SECRET — rulează la Union (tel. 13.49.04) orele : 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. SAŞA — rulează la Doina (tel. 16.35.38) orele : 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Giuleşti (tel. 17.55.46) ore­­le : 16,00; 18,15; 20,30. CINE EŞTI DUM­NEATA, DOMNULE SORGE — rulează la înfrăţirea între popoare (tel. 17.31.64) orele : 10,00; 15,30; 18,00; 20,30. MA­RILYN — rulează la Dacia (tel. 16.26.10) orele : 9,30 ; 14,00 (în continuare) 16,15 ; 18,30; 20,45. TRAGETI IN STANISLAS — rulează la Buzești (tel. 15.62.79) ore­le : 9,00; 11,15; 13,30; 16,00; 18,30; 20,45. Arta (tel. 21.31.86) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Fla­mura (tel. 23.07.40) orele : 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20,30. AMINTIRI DIN CO­PILĂRIE — rulează la Crîngași (tel. 17.38.81) orele 16,00; 18,00; 20,00. Cos­mos (tel. 35.19.15) orele : 15,45; 18,00; 20,00. TREI SURORI — rulează la Bu­cegi (tel. 17.05.47) orele : 10,00; 12,15; 15,30; 18,00; 20,30. Viitorul (tel. 11.48.03) orele : 15,30; 18,00 ; 20,30. ÎNVĂȚĂTO­RUL DIN VIGEVANO — rulează la Gloria orele 10,00 ; 12,15 ; 16,00 ; 18,15 ; 20,30. TATĂL SOLDATU­LUI — rulează la Unirea (tel. 17.10.21) orele : 16,00; 18,15; 20,30. ULTIMUL MILIARDAR — rulează la Flacăra (tel. 21.35.40) orele : 10,00; 15,30; 17,45; 20.00. Miorița (tel. 14.27.14) orele : 9,45; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. CAME­RA IN FORMA DE L — rulează la Vi­tan (tel. 21.39.82) orele : 16,00; 18,15; 20.30. CAMERA ALBĂ — rulează la Munca (tel. 21.50.97) orele : 16,00; 18,00; 20.00. CUCERIREA TIMPULUI — AVEN­TURA ROMANTICA — rulează la Tim­puri noi (tel. 15.61.10) orele : 10—21 în continuare. NEAMUL ŞOIMĂREȘTILOR — ambele serii — rulează la Popular (tel. 35.15.17) orele : 10,30; 16,15; 19,30. MUNCILE LUI HERCULE — rulează la Aurora (tel. 31.04.68) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. COLINA — rulează la Moșilor (tel. 12.52.93) orele : 15,30; 18,00; 20,30. ULTIMA CAVALCA­DA SPRE SANTA CRUZ — rulează la Colentina (tel. 35.07.09) orele : 14,00; 1600; 18,00; 20,00. DUMINICA LA ORA 6 — rulează la Volga (tel. 11.91.26) orele : 10,00; 12,00; 14,3­0; 16,30; 18,30; 20.30. Drumul Sării (tel. 31.28.13) orele : 16,00; 18,00; 20,00. BOCCELUŢA — ru­lează la Rahova (tel. 23.91.00) orele : 16,00; 18,15; 20,30. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN •— rulează la Progresul (tel. 23.94.10) orele : 14,30; 16,30; 18,30; 20.30. 800 DE LEGHE PE AMAZOANE — rulează la Lira (tel. 35.71.71) orele : 15,30; 18,00; 20,30. FATA LUI BUBE — rulează la Pacea (tel. 31.32.52) orele; 15,45; 18,00; 20,15. CATIFEAUA NEA­GRA — rulează la Ferentari (tel. 23.17.50) orele ; 16,00; 18,15, 20,30. CRI­MINALUL IN VACANTĂ — rulează la Festival (tel. 15.63.84) orele : 9,45; 12,00; 14,00; 16,15; 18,45; 21,00. Televiziune MIERCURI 2 FEBRUARIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,15 Emisiune de ştiinţă şi tehnică pen­­tru pionieri şi şcolari. 20,00 Anche­ta T.V. 20,40 Recitalul baritonului Ladislau Konya. 21,00 Aspecte de la campionatul european de patinaj artistic, (transmisiune de la Bra­tislava). 23,30 Jurnalul televiziunii (II). Buletinul meteorologic. JOI 3 FEBRUARIE 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19,15 Emisiune pentru copii . O poveste din pădure. 19,30 Clubul tinereţii. 20.45 seară de teatru. „Montserrat" de Em. Robles. 23,05 Jurnalul tele­viziunii (II). Buletinul meteorolo­gic. ROTREPRIA INDUSTRIALA ORAS SIBIU Str. M. Kogălniceanu nr. 1 Produce și livrează fără repartiție Minere cu şiloiuri din aluminiu, ol­vere, cremoane semiîngropate, feronerie pentru mobilă, cazane rufe semiambutizate, scaune pen­tru cinematografe, bănci școlare. Articole tehnico-sanitare (port prosoape şi etajere pentru lavoare), butoni oglinzi, capace din fontă carosabile şi necarosabile, guri de scurgere, dulapuri metalice, co­şuri pentru gunoi de 50 şi 100 litri, tomberoane pentru gunoi şi tom­beroane pentru construcţii

Next