Munca, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5670-5693)
1966-02-01 / nr. 5670
Pag. 2-a Conferinţele locale ale sindicatelor acele probleme care sunt specifice şi prezintă importanţă deosebită pentru economia oraşului sau raionului respectiv, fie că este vorba de industrie, agricultură, cercetare ştiinţifică, instituţii de învăţămint sau cultural-artistice. Această analiză să fie făcută temeinic, în concordanţă cu sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R., pentru fiecare ramură de producţie şi sector de activitate în parte. Participînd la pregătirea şi desfăşurarea adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri din întreprinderi şi instituţii, membrii consiliilor locale, ai birourilor executive au avut prilejul să cunoască mai profund experienţa bună a sindicatelor în îndeplinirea sarcinilor planului pe 1965 cit şi în celelalte domenii ale activităţii sindicatelor. Trăgînd maximum de învăţăminte, concluziilecele mai juste privind activitatea organelor şi organizaţiilor sindicale din raza lor de activitate cît şi din munca proprie a consiliilor locale, conferinţele vor trebui să discearnă şi să se axeze pe probleme majore care trebuie dezbătute. Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii fiind o problemă de prim ordin pentru întreaga noastră economie, conferinţele locale ale sindicatelor trebuie să pună în centrul dezbaterilor lor contribuţia pe care trebuie s-o aducă sindicatele din raza lor de activitate în vederea îmbunătăţirii organizării superioare a producţiei şi a întregii activităţi economice. La recenta plenară a Consiliului Central al Sindicatelor s-a arătat că, alături de conducerile ministerelor şi întreprinderilor, precum şi a cadrelor tehnice cărora le revine obligaţia să conducă şi să organizeze producţia, sindicatele dispun de largi posibilităţi pentru antrenarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la realizarea acestei importante sarcini puse de partid. Experienţa pozitivă* acumulată de sindicate în organizarea întrecerii socialiste, a adunărilor sindicale şi consfătuirilor de producţie, în dezvoltarea mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor, în organizarea schimburilor de experienţă, a sesiunilor tehnico-ştiinţifice şi în desfăşurarea activităţii culturaleducative, va trebui mai bine folosită ca constituind o rezervă importantă în activitatea economică. Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au fost primite cu un puternic entuziasm, trezind un larg ecou în rîndul oamenilor muncii, care şi-au luat importante angajamente privind depăşirea prevederilor planului pe 1966, cu o primă etapă la 8 Mai, cea de-a 45-a aniversare a creării Partidului Comunist Român. Ţinînd seama de experienţa de pînă acum, conferinţele locale trebuie să pună în faţa noilor organe ce vor fi alese, sarcina de a ajuta concret comitetele sindicatelor în mobilizarea participanţilor în întrecere pentru depăşirea sarcinilor de creştere a productivităţii muncii, realizarea de economii şi beneficii peste plan, îmbunătăţirea calităţii produselor, darea în funcţiune înainte de termen a obiectivelor industriale cît şi a celor social-culturale şi să determine conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor să asigure toate condiţiile necesare îndeplinirii acestor angajamente. Cu prilejul alegerilor a reieşit că sindicatele din unele întreprinderi fiind insuficient îndrumate şi controlate de consiliile locale au folosit în mică măsură posibilităţile existente deşi au constatat că în organizarea producţiei şi a muncii există încă o seamă de deficienţe. Este necesar ca în conferinţele locale să se analizeze pe larg cauzele acestor lipsuri, stabilindu-se măsuri pentru înlăturarea şi prevenirea lor. Prin acţiunile pe care urmează să le întreprindă cu ajutorul comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, prin antrenarea întregului activ obştesc, consiliile locale vor trebui să îndrume şi să sprijine comitetele sindicatelor în aşa fel incit acestea să aducă un aport cît mai concret la valorificarea mai deplină a rezervelor interne existente în întreprinderi în folosirea capacităţilor de producţie, maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, în folosirea din plin a timpului de lucru, in întărirea disciplinei de plan, a disciplinei tehnologice, a disciplinei de muncă. Consiliile locale trebuie să urmărească, să sprijine comitetele sindicatelor ca pe lingă punerea în dezbatere a adunărilor lunare şi consfătuirilor de producţie a deficienţelor în organizarea producţiei, să generalizeze experienţa fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, să organizeze mai bine întrajutorarea pe locul de muncă, să desfăşoare o activitate culturaleducativă strîns legată de cerinţele producţiei, să perfecţioneze continuu organizarea şi desfăşurarea controlului obştesc asupra aplicării şi respectării legislaţiei de protecţia muncii. Conferinţele vor stabili căile şi mijloacele prin care consiliile locale vor acţiona pentru ca sindicatele din raza lor de activitate să exercite un control sistematic care să ducă la întărirea răspunderii conducerilor tehnicoadministrative pentru crearea tuturor condiţiilor necesare în vederea prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. In acelaşi timp conferinţele locale să analizeze modul în care consiliile locale au organizat şi desfăşurat controlul obştesc asupra activităţii unităţilor comerciale, sanitare, de prestaţii, în staţiunile balneo-climaterice , eficienţa, acestuia în îmbunătăţirea deservirii populaţiei. De asemenea, în dezbaterea conferinţelor locale vor trebui să stea şi alte probleme ale activităţii sindicatelor : munca cultural-educativă, modul cum au fost gospodărite fondurile de asigurări sociale cît şi cele proprii, îndeplinirea în bune condiţiuni a sarcinilor multilaterale ce le revin impune perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor sindicale. Conferinţele vor trebui să constituie un bun prilej de a analiza felul în care consiliile locale şi birourile executive respectă prevederile privind ţinerea cu regularitate a plenarelor şi şedinţelor de birou executiv, participarea şi contribuţia membrilor consiliului şi ai biroului executiv la îmbunătăţirea vieţii de organizaţie din întreprinderi. Analizînd stilul şi metodele de muncă ale consiliilor locale, conferinţele constituie un minunat prilej pentru relevarea trăsăturilor care trebuie să caracterizeze activitatea acestor organe chemate să conducă, îndrume şi controleze munca sindicatelor pe plan orăşenesc sau raional. Eficienţa muncii consiliilor locale este determinată de operativitatea transmiterii sarcinilor organelor superioare, şi urmăririi realizării acestora de către organele sindicale din întreprinderi, instituţii, comune. In acest sens controlul sistematic, competent al îndeplinirii hotărîrilor organelor superioare cît și ale lor proprii este hotărîtor. Controlul, sprijinul dat sindicatelor nu pot fi rodnice fără cunoaşterea îndeaproape a preocupărilor colectivelor de muncă, a organelor sindicale fără o atitudine profund receptivă faţă de problemele vieţii întreprinderilor şi instituţiilor, a comitetelor sindicatelor. Tocmai pe baza cunoaşterii temeinice a realităţii, consiliile locale pot organiza acţiuni eficiente în diferite domenii ale muncii sindicale : studii aprofundate pe diferite probleme, schimburi de experienţă, consfătuiri, etc., menite să asigure generalizarea experienţei pozitive în toate domeniile activităţii sindicatelor. In acelaşi timp ele trebuie să urmărească şi să sprijine creşterea nivelului de pregătire a cadrelor sindicatelor, al întregului activ obştesc. Respectarea neabătută a principiului muncii şi conducerii colective, folosirea principială a criticii şi autocriticii în întreaga activitate a consiliilor locale trebuie să constituie, de asemenea, prilej de analiză a conferinţelor. Chezăşie sigură a rodniciei activităţii sindicatelor, legătura lor strînsă cu masele, cunoaşterea temeinică, operativă a problemelor şi nevoilor acestora, atitudinea atentă, plină de respect faţă de propunerile oamenilor muncii, rezolvarea cu grijă a sesizărilor făcute de către aceştia trebuie să fie dezbătută, de asemenea, cu toată profunzimea şi seriozitatea. In aceste zile va avea locîn întreprinderi decernarea titlurilor şi insignelor de fruntaşi în întrecerea socialistă pe anul 1965. Această importantă acţiune menită să stimuleze — aşa cum s-a dovedit şi pînă acum— avîntul,,muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru obţinerea de rezultate în producţie, care să le dea dreptul la preţuirea şi cinstirea muncii lor, trebuie să stea în atenţia consiliilor locale. Ele au datoria să sprijine şi să controleze organele sindicale în desfăşurarea acestei acţiuni în lumina Hotărîrii Prezidiului C.C.S., astfel încît să mobilizeze şi mai puternic oamenii muncii în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate în acest an. Conferinţele locale îşi vor îndrepta, fără îndoială, atenţia spre alegerea în consiliile locale a celor mai harnici şi pricepuţi activişti ai sindicatelor, oameni cu bogată experienţă şi bună pregătire, cunoscuţi şi respectaţi de oamenii muncii din raza de activitate a consiliului, fruntaşi în întrecerea socialistă, bărbaţi şi femei care au dovedit în întreaga lor activitate că merită să li se încredinţeze această sarcină de răspundere, de înaltă încredere a masei membrilor de sindicat. Consiliile regionale ale sindicatelor au datoria să dea tot sprijinul, să asigure organizarea şi desfăşurarea conferinţelor locale la nivelul corespunzător. Pregătite cu atenţie şi răspundere, orientate spre o analiză în profunzime a problemelor economice, sociale şi culturale, a muncii interne de organizaţie, conferinţele locale vor asigura, prin hotărîrile şi măsurile pe care le vor adopta, îmbunătăţirea muncii sindicatelor şi sporirea contribuției lor la înfăptuirea mărețului program elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Poşta redacţiei XEOFIL VÎRLAN din Baia Mare ne cere să precizăm dacă în cazul unui angajat care s-a transferat la cererea sa, unitatea care a acceptat iniţial transferul, poate reveni la consimţămîntul dat, refuzînd primirea acestuia la lucru. RĂSPUNS: După cum se ştie transferarea unui salariat de la o unitate la alta se efectuează în urma dispoziţiei scrise date de către conducerea unităţii la care lucrează acesta, ca urmare a cererii făcute în acest sens de către unitatea la care angajatul urmează să plece. Această cerere reprezintă prin ea însăşi consimţămîntul pe care unitatea respectivă şi-l manifestă de a primi la lucru pe angajatul respectiv, în condiţiile ce au fost stabilite — fie că acest transfer s-a făcut la cererea lui, fie în interesul serviciului. O dată cu emiterea dispoziţiei de transferare, raporturile de muncă cu unitatea de la care salariatul pleacă încetează și se nasc noi raporturi de muncă cu unitatea la care a fost transferat. Ca urmare deci, noua unitate are obligația ca pe baza deciziei de transfer dată de unitatea care transferă, să emită decizia de încadrare, neavînd dreptul de a refuza primirea acestuia la muncă. Refuzul de a primi la muncă angajatul transferat se consideră o desfacere abuzivă a contractului de muncă. împotriva acestei măsuri angajatul poate face plîngere la comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă care funcţionează în unitatea la care angajatul a fost transferat sau, după caz, la organul administrativ ierarhic superior al unității respective. NICU ALEXANDRUŢ, salariat la întreprinderea cinematografică „București“, întreabă dacă data plecării în concediul de odihnă stabilit în grafic poate fi modificată şi în acest caz cînd poate fi reprogramat angajatul să plece în concediu. RĂSPUNS : Dispoziţiile în vigoare prevăd că conducerile unităţilor sunt obligate să ia măsurile necesare pentru ca toţi angajaţii să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul. Ordinea concediilor de odihnă, adică data plecării în concediu, se stabileşte la începutul anului pentru toţi angajaţii, pe baza unui grafic întocmit de către conducerea unităţii de acord cu comitetul sindicatului. Data concediilor de odihnă prevăzută în grafic poate fi modificată numai în anumite situaţii şi anume : cînd angajatul se află în incapacitate temporară de muncă, cînd este chemat să îndeplinească îndatoriri de stat sau obşteşti, cînd urmează cursuri de pregătire profesională sau politică sau cînd angajata cere să i se dea concediul de odihnă înainte sau în continuarea concediului de sarcină şi lăuzie. Data concediului de odihnă prevăzută în grafic poate fi modificată şi în cazul cînd interesul serviciului sau al producţiei reclamă prezenţa angajatului la locul de muncă în perioada programată pentru concediu. în această situaţie reţinerea de la plecarea în concediu se poate face prin dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii, cu acordul comitetului sindicatului, în care se specifică amînarea concediului şi data cînd va fi reprogramat. De asemenea, data concediului poate fi modificată şi cînd angajatul are de rezolvat unele interese personale. Această schimbare este admisă dacă nu se creează dificultăţi în producţie sau în serviciu şi se face numai cu acordul conducerii unităţii şi comitetului sindicatului. Concediul de odihnă amînat în condiţiile arătate mai sus trebuie să fie reprogramat şi efectuat pînă la sfîrşitul anului calendaristic. MUNKA In ultimii ani ţesătoria de relon Panduri, din Capitală, a fost înzestrată cu noi utilaje pentru prelucrarea firelor sintetice produse la Uzinele din Săvineşti. Datorită utilajelor de un înalt nivel tehnic, aici se produc peste 110 articole din fire de relon şi viscoză, deosebit de apreciate de public. In slişeu , echipa condusă de Petre Alexandru, evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă, lucrind la montarea noilor războaie de ţesut produse in ţara noastră. Foto: AGERPRES Pe temele protecţiei muncii în afara legii? In cadrul întreprinderii chimice „Timiş“ din Timişoara funcţionează încă din 1950 o secţie pentru producerea pigmenţilor anorganici necesari la fabricarea lacurilor şi vopselelor. An de an, producţia de pigmenţi a crescut continuu. Desigur, paralel, au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, ţinîndu-se seama că atît produsele cît şi materiile prime de bază prezintă unele noxe profesionale. Fosta inspecţie regională de stat pentru igienă şi protecţia muncii, cunoscînd pericolul pe care-l constituie acest loc de muncă pentru sănătatea angajaţilor, a controlat în mai multe rinduri modul în care sunt respectate normele de tehnică a securităţii, încheind de fiecare dată prescripţii cu recomandări obligatorii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Asemenea măsuri au fost stabilite, bunăoară, în luna aprilie 1963, mai 1964, octombrie 1964. De fiecare dată, copii după aceste prescripţii au fost înaintate şi forului tutelar, respectiv Direcţiei generale de resort din Ministerul Industriei Chimice (pe atunci Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei). In urma recomandărilor primite au fost luate o serie de măsuri. E vorba, în special, de cele pe care le-a putut realiza întreprinderea cu forţe proprii. Măsurile principale însă, a căror rezolvare depindea de minister, au rămas în stadiul iniţial, adică pe hîrtie. In aceste condiţii, prin procesulverbal din 25 martie 1965, Inspecţia regională de stat pentru igienă şi protecţia muncii a dispus suspendarea activităţii la instalaţia galben de crom. Alarmaţi de această măsură, au fost trimişi, la faţa locului, un delegat al ministerului şi altul al I.P.R.A.N.-ului care, împreună cu conducerea şi cu un reprezentant al fostei inspecţii de stat, au analizat posibilităţile de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, stabilind din nou o serie de măsuri, de fapt aproape toate cele vechi, după care încheie iarăşi o prescripţie prin care hotărăsc (...) continuarea activităţii la locul de muncă respectiv. Delegaţii de la Bucureşti s-au reîntors liniştiţi acasă raportînd, desigur, îndeplinirea misiunii, iar la Timişoara oamenii au continuat să lucreze în aceleaşi condiţii necorespunzătoare. Suntem acum în februarie 1966. Colectivul fabricii „Timiş“ a trecut la realizarea sarcinilor sporite ce-i revin în primul an al cincinalului, iar muncitorii de la instalaţia galben de crom lucrează în aceleaşi condiţii de muncă necorespunzătoare. Se pune întrebarea : pe a cui răspundere a continuat şi continuă activitatea în acest loc periculos pentru sănătatea muncitorilor? Ce are de gînd să facă Inspectoratul raional de protecţia muncii, procuratura oraş-raion Timişoara, cum privesc această situaţie organele locale şi regionale ale sindicatelor ? Grija pentru sănătatea şi viaţa oamenilor muncii constituie în orînduirea noastră socialistă o preocupare principală a partidului ■ şi statului. Nu de mult, cel mai I înalt for al ţării — Marea Adu- ■ nare Naţională — a votat noua I lege cu privire la protecţia muncii I care stabileşte obligaţiile celor ce organizează, conduc şi controlează I producţia la toate nivelele, precum şi sancţiunile de care sunt pasibili " în cazul încălcării prevederilor a- a cestei legi. Oare conducerea în I treprinderii „Timiş“ — director ing. Gelu Stănescu, conducerea di- I recţiei generale de resort — direc- tor general ing. Sorin Teodor (în treacăt fie spus, de 12 ani la a- 9 ceastă fabrică n-a fost nimeni din I conducerea direcţiei generale, necum a ministerului) se socotesc I cumva absolvite de obligaţiile ce le revin pe linie de protecţia muncii? Punem această întrebare pornind de la situaţia de fapt, existentă în această întreprindere şi la ora actuală. IOANA FLOREA CEZAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Banats Şi la sfirşitul acestei săptămini mii de oameni ai muncii din Capitală şi alte localităţi din ţară au participat la excursiile organizate de O.N.T. Carpaţi. In clişeu, la cabana Poiana Stînii din masivul Bucegi. Ritmul de execuţie să fie accelerat pornind de la proiectare dulescu, din Direcţia de gospodărie a apelor Argeş-Ialomiţa). • Metodele ştiinţifice matematice să-şi găsească o mai largă aplicaţie şi în construcţii. Este vorba despre metoda drumului critic, care ne ajută să găsim varianta cea mai convenabilă în execuţie. Noi avem o oarecare experienţă şi cu plăcere suntem gata s-o împărtăşim tuturor celor interesaţi. (Ing. Gheorghe Teculescu, de la I.R.E.R.). • Tinerilor absolvenţi ai institutelor de construcţii ar trebui, ca înainte de a fi primiţi în organizaţiile de coordonare a lucrărilor, să li se ceară un stagiu mai îndelungat pe şantiere. Poate că mulţi dintre ei s-ar îndrăgosti de meserie, de şantier, unde spiritul creator şi inventitivarea le sunt solicitate mai mult. (Ing. Alexandru Tenescu, şeful şantierului din Slobozia). • Notele de comandă pe şantiere, provenind din schimbări de situaţii, din lipsa unor materiale, din modificări de soluţii, lucrări suplimentare etc. sunt de natură să scumpească costul lucrărilor. De aceea propun să fie evitate, pe cît este posibil, începînd de la soluţiile de proiectare şi pînă la execuţie. (Ing. Nicolae Dochia, de la IPRAN). • Documentaţia de execuţie trebuie asigurată din vreme. In acest scop producţia pentru anul care urmează să fie din timp nominalizată, astfel încît, din primele zile ale noului an, să lucrăm cu toate forţele, cu întreaga capacitate. Cu siguranţă că în acest mod s-ar înlătura lucrul în asalt, cu toate consecinţele care decurg dintr-o asemenea situaţie. (Ing. Ion Burghiu, directorul Trustului regional de construcţii Bucureşti). • Cele mai bune lucrări de proiectare să fie premiate, în acest fel s-ar stimula iniţiativa creatoare şi spiritul inventiv. Mă refer îndeosebi la lucrările, care recomandă folosirea celor mai rapide metode de lucru, adică ajută pe constructori să scurteze timpul de execuţie. (Ing. Teodor Gherea, director tehnic la Trustul Central Gostat). « Tipizarea sistemelor rutiere şi a lucrărilor de artă pentru drumuri, pe întreaga ţară şi industrializarea construcţiei de poduri, folosindu-se elemente prefabricate, ar reduce considerabil timpul de execuţie, iar costul unui pod va fi cu 70 la sută mai mic decit dacă s-ar executa după procedee clasice (Ion Anghelescu, inginer-şef al întreprinderii regionale de drumuri şi poduri). • Practica a dovedit că între proiectare şi execuţie este necesar un decalaj de cel puţin un an. In acest fel întreprinderile beneficiare vor şti precis ce doresc şi astfel se pot încheia din vreme contracte de execuţie (Vasile Sârbu, vicepreşedinte al Sfatului popular al regiunii Bucureşti). • Pentru evitarea monotoniei se impune lărgirea sortimentelor de elemente prefabricate şi a gamei de materiale. Să se folosească în mod creator îmbinarea dintre funcţionalitatea specifică a diferitelor ansambluri urbanistice şi condiţiile cadrului natural (arhitect Octavian Ţurcanu, directorul C.S.A.P.C.). Vorbitori au fost numeroşi. Toţi au analizat cu temeinicie activitatea desfăşurată şi au venit cu propuneri realiste pentru înlăturarea unor deficienţe. Prin toate, trece, ca un fir roşu, grija pentru accelerarea ritmului de lucru, respectiv scurtarea termenelor de dare în funcţiune a noilor obiective, creşterea gradului de confort, înfrumuseţarea vieţii oamenilor. Delegaţii la Consfătuirea pe ţară a constructorilor, aleşi cu acest prilej, vor duce cu ei, pe lingă entuziasm şi înflăcărare, hotărîrea constructorilor din regiunea Bucureşti de a-şi perfecţiona metodele de muncă, astfel încît să fie la înălţimea sarcinilor puse în față de partid. -------------------------1 Nave liliput Pe micile bancuri de lucru erau aliniate diferite scule neobişnuite pentru construcţii de nave. In- ■ tr-un strung... de mărimea unei ■ palme se finisa axul portelice al primului cabotier de... 1 600 tone. ■ La o menghină care nu cîntărea a mai mult de... 200 grame se exe- 9 cuta ultimul retuş al copastiei .1 pentru cel de al doilea tip de cabotier. Iată pe cală şi nava... în fl lungime de 1,50 metri. B Şi totuşi aici se construiesc ■ nave şi vagoane. Dar la scară re- I dusă. Sunt machetele pe care be- | neficiarii le studiază pentru a cunoaşte cît mai precis tehnicitatea şi calitatea comenzilor efectuate. | Exponatele constructorilor de nave şi vagoane din Turnu Severrin, prezentate cu diverse ocazii , atît în ţară cît şi peste hotare au întrunit aprecieri unanime. I. MARINESCU tehnician | Nr. 5 670 . Cinematografe VIZITA, rulează la Patria, (tel. 11.86.25) orele : 9,45; 12; 14,15; 16,30; 19, 21,15. Bucureşti (tel. 15.61.54) orele: 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21,00. Griviţa (tel. 17.03.58) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Modern (tel. 23.71.01) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45 ; 21,00. PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii — rulează la Republica (tel. 11.03.72) orele : 9,30; 13,00; 16,45; 20,15. Feroviar (tel. 16.22.73) orele : 9,30; 13,00; 16,30; 20,15. Excelsior (tel. 18.10.88) orele : 10,45; 15,15; 19,00. Floreasca (tel. 12.28.30) orele : 9,30; 13,00; 16,30; 20,00. ȘAH LA REGE — rulează la Luceafărul (tel. 15.87.67) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Victoria (tel. 16.28.79) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. AUTORIZAȚIE DE CĂSĂTORIE — rulează la Capitol (tel. 16.29.17) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,30; 18,30; 20.30. OLD SHATTERHAND — rulează la Tomis (tel. 21.49.46) orele : 9,30; 12,15; 15,00; 17,45; 20.30. Melodia (tel. 12.06.88) orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21.30. FEMEIA IN HALAT — rulează la Central (tel. 14.12.24) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Cotroceni (tel. 13.62.56) orele : 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. JUDEX — rulează la Lumina (tel. 16.23.35) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. ONORABILUL STANISLAS, AGENT SECRET — rulează la Union (tel. 13.49.04) orele : 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. SAŞA — rulează la Doina (tel. 16.35.38) orele : 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Giuleşti (tel. 17.55.46) orele : 16,00; 18,15; 20,30. CINE EŞTI DUMNEATA, DOMNULE SORGE — rulează la înfrăţirea între popoare (tel. 17.31.64) orele : 10,00; 15,30; 18,00; 20,30. MARILYN — rulează la Dacia (tel. 16.26.10) orele : 9,30 ; 14,00 (în continuare) 16,15 ; 18,30; 20,45. TRAGETI IN STANISLAS — rulează la Buzești (tel. 15.62.79) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 16,00; 18,30; 20,45. Arta (tel. 21.31.86) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Flamura (tel. 23.07.40) orele : 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20,30. AMINTIRI DIN COPILĂRIE — rulează la Crîngași (tel. 17.38.81) orele 16,00; 18,00; 20,00. Cosmos (tel. 35.19.15) orele : 15,45; 18,00; 20,00. TREI SURORI — rulează la Bucegi (tel. 17.05.47) orele : 10,00; 12,15; 15,30; 18,00; 20,30. Viitorul (tel. 11.48.03) orele : 15,30; 18,00 ; 20,30. ÎNVĂȚĂTORUL DIN VIGEVANO — rulează la Gloria orele 10,00 ; 12,15 ; 16,00 ; 18,15 ; 20,30. TATĂL SOLDATULUI — rulează la Unirea (tel. 17.10.21) orele : 16,00; 18,15; 20,30. ULTIMUL MILIARDAR — rulează la Flacăra (tel. 21.35.40) orele : 10,00; 15,30; 17,45; 20.00. Miorița (tel. 14.27.14) orele : 9,45; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. CAMERA IN FORMA DE L — rulează la Vitan (tel. 21.39.82) orele : 16,00; 18,15; 20.30. CAMERA ALBĂ — rulează la Munca (tel. 21.50.97) orele : 16,00; 18,00; 20.00. CUCERIREA TIMPULUI — AVENTURA ROMANTICA — rulează la Timpuri noi (tel. 15.61.10) orele : 10—21 în continuare. NEAMUL ŞOIMĂREȘTILOR — ambele serii — rulează la Popular (tel. 35.15.17) orele : 10,30; 16,15; 19,30. MUNCILE LUI HERCULE — rulează la Aurora (tel. 31.04.68) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. COLINA — rulează la Moșilor (tel. 12.52.93) orele : 15,30; 18,00; 20,30. ULTIMA CAVALCADA SPRE SANTA CRUZ — rulează la Colentina (tel. 35.07.09) orele : 14,00; 1600; 18,00; 20,00. DUMINICA LA ORA 6 — rulează la Volga (tel. 11.91.26) orele : 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20.30. Drumul Sării (tel. 31.28.13) orele : 16,00; 18,00; 20,00. BOCCELUŢA — rulează la Rahova (tel. 23.91.00) orele : 16,00; 18,15; 20,30. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN •— rulează la Progresul (tel. 23.94.10) orele : 14,30; 16,30; 18,30; 20.30. 800 DE LEGHE PE AMAZOANE — rulează la Lira (tel. 35.71.71) orele : 15,30; 18,00; 20,30. FATA LUI BUBE — rulează la Pacea (tel. 31.32.52) orele; 15,45; 18,00; 20,15. CATIFEAUA NEAGRA — rulează la Ferentari (tel. 23.17.50) orele ; 16,00; 18,15, 20,30. CRIMINALUL IN VACANTĂ — rulează la Festival (tel. 15.63.84) orele : 9,45; 12,00; 14,00; 16,15; 18,45; 21,00. Televiziune MIERCURI 2 FEBRUARIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,15 Emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru pionieri şi şcolari. 20,00 Ancheta T.V. 20,40 Recitalul baritonului Ladislau Konya. 21,00 Aspecte de la campionatul european de patinaj artistic, (transmisiune de la Bratislava). 23,30 Jurnalul televiziunii (II). Buletinul meteorologic. JOI 3 FEBRUARIE 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19,15 Emisiune pentru copii . O poveste din pădure. 19,30 Clubul tinereţii. 20.45 seară de teatru. „Montserrat" de Em. Robles. 23,05 Jurnalul televiziunii (II). Buletinul meteorologic. ROTREPRIA INDUSTRIALA ORAS SIBIU Str. M. Kogălniceanu nr. 1 Produce și livrează fără repartiție Minere cu şiloiuri din aluminiu, olvere, cremoane semiîngropate, feronerie pentru mobilă, cazane rufe semiambutizate, scaune pentru cinematografe, bănci școlare. Articole tehnico-sanitare (port prosoape şi etajere pentru lavoare), butoni oglinzi, capace din fontă carosabile şi necarosabile, guri de scurgere, dulapuri metalice, coşuri pentru gunoi de 50 şi 100 litri, tomberoane pentru gunoi şi tomberoane pentru construcţii