Munca, martie 1968 (Anul 24, nr. 6314-6340)

1968-03-01 / nr. 6314

VIAŢA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE Două zile de şcoală Timp de două zile, preşe­dinţii comitetelor sindica­telor din întreprinderile M.I.C.M. au participat la cîteva şedinţe de instruire, organizate din iniţiativa Comitetului Uniunii pe ra­mură Instruirea a fost con­cepută şi realizată ca un schimb de experienţă, cu transfer reciproc de metode de lucru. Prin comparaţie şi analiză a fost selectat esen­ţialul, filtrat prin experien­ţa proprie, îmbogăţit ast­fel, lărgit şi aprofundat. Tot ceea ce este bun a pri­mit „viză“ de trecere ; gre­şelile şi căutările sterile ale unora nu vor mai fi şi ale altora. Temele puse în dezbatere sunt esenţiale pentru activi­tatea activiştilor sindicali. Ele cer deplină stăpînire a principalelor probleme e­­conomice, cunoaşterea exactă şi amănunţită a vie­ţii întreprinderii, în toată complexitatea ei. Pe aceas­tă bază, fiecare vorbitor a evidenţiat contribuţia pro­prie a comitetelor sindica­telor la îmbogăţirea gamei metodelor de muncă şi a stilului folosit. Temele puse în dezbate­re au fost : „Experienţa a­­cumulată în mobilizarea colectivelor pentru realiza­rea şi depăşirea principa­lilor indicatori de plan“­; „Metodele folosite pentru creşterea cointeresării ma­teriale a salariaţilor; apli­carea corectă a sistemului de salarizare, premiere şi normare a muncii ; ridica­rea continuă a cunoştinţe­lor tehnico-profesionale ; întărirea disciplinei ; dez­voltarea mişcării de ino­vaţii şi raţionalizări“ ; „Or­ganizarea controlului ob­ştesc asupra protecţiei muncii, a condiţiilor de muncă şi de trai, a înde­plinirii prevederilor din contractul colectiv“. Cu toate că instruirea a fost în general bine organi­zată, se impun totuşi şi cî­teva observaţii. Participan­ţii au cîştigat imaginea de ansortiblu a muncii desfăşu­rată în această importantă ramură industrială. A fost realizat un autentic schimb de experienţă asupra sti­lului şi metodelor activită­ţii sindicale. Considerăm însă că programul a fost prea încărcat şi obositor. Temelor luate în discuţie ar fi trebuit să li se afec­teze mai mult timp. Mereu cu ochii la cadranul ceasu­lui, participanţii la instru­ire au fost nevoiţi să re­nunţe la dezbaterea apro­fundată a unor aspecte e­­senţiale. Aceasta însă şi din cauza lipsei de conciziune în expuneri, a îmbrăţişării­­ enunţiative a multitudinii problemelor, nu numai a celor la ordinea zilei. Unii preşedinţi ai comitetelor sindicatelor au prezentat a­­devărate dări de seamă, ca la conferinţele de alegeri... Dacă ar fi atacat numai te­mele puse în discuţie, cîş­­tigul ar fi fost mai mare. Nu înţelegem, de aseme­nea, de ce s-a renunţat la sistemul verificat al discu­ţiilor pe marginea fiecărei­­ informări. Nu s-au pus în­trebări şi, deci, nu s-au dat răspunsuri. Avînd în ve­dere caracterul economic al temelor, poate n-ar fi fost rău dacă instruirea s-ar fi desfăşurat, în prima parte, pe subramuri de pro­ducţie, ceea ce ar fi ţinut seama de specificul între­prinderilor. Sau, poate, ar fi fost indicată şi vizitarea unei mari întreprinderi bu­­cureştene, pentru a con­vinge „pe viu“ de eficaci­tatea muncii organizaţiei sindicale respective. Dar, dincolo de toate acestea, instruirea a contribuit la înarmarea preşedinţilor co­mitetelor sindicatelor cu metode de lucru verificate, ceea ce vă da un plus de competenţă şi eficienţă ac­ţiunilor. PAUL URDEA Predeal Vila „9 Mai“ Călător prin Predeal, privirea îţi este atrasă de o construcţie ma­sivă cu patru nivele — vila ,,9 Mai“. Cele 46 de camere ale sale dotate cu tot confortul, oferă o ambianţă plă­cută şi odihnitoare. La demisolul vilei se află cantina unde se scriesc meniuri la alegere. Ser­viciul ireproșabil., ai .os­­pătarelor, a atras numai cuvinte de laudă din partea celor ce au s&l­­­vit masa aici. Din balcoanele si­­le, pe terasa vilei se poa­te vedea frumoassa pa*,' noramă a Cioplei și a masivului l’oatăr­aru. Complex comod, 'ț)n(5- dern, vila „9 Mai".,este mult .solicitată de cei veniţi să-şi petreacă concediul în frumoasa staliune de pe Valea Prahovei—Predeal. ŞT. ALBESCU (Urmare din pag. 1) club să vadă întotdeauna cîteva afişe tipărite sau scrise de mină, care anunţă cele mai diverse preocu­pări „de lucru“ sau spec­tacole şi concerte, progra­mul bibliotecii care este mai toată ziua deschisă. La club se desfăşoară diferi­te acţiuni culturale aproa­­pe la toate orele din zi. Lectorate profesionale, în­­tîln­iri cu personalităţi me­,­dicale şi conferinţe pe te­me­ ştiinţifice au loc­ cu regularitate. Zilele acestea am văzut anunţate pentru ace­iaşi oră reprezentarea piesei „Banda de magne­tofon“ de Ch. Fraikin in interpretarea formaţiei de teatru a clubului, întîl­­nirea — la lectoratul pen­tru cadre sanitare — cu prof. dr. docent Emil Cră­ciun şi prof. dr. Ana Asian, lectoratul muzical ţinut lunar de Vasile Dianu şi­ medalionul literar „AhtttfU Pann". Aproape săptămâ­nal vin la club şi citesc din creaţiile lor tineri poeţi. — Nu programăm după o asemenea manifestare un film sau ceva asemănă­tor care să atragă specta­torii — ne spune tovarăşa directoare a clubului. Ofe­rim o seară de poezie spe­cial pentru iubitorii de poezie şi nu ne plmgem că ne-ar lipsi spectatorii. Clubul se poate mîndri chiar că a creat în Capi­tală această tradiţie de a invita la un club al sindi­catelor poeţi, care să ci­tească în faţa unui audito­riu deosebit de interesat de evoluţia creaţiei noas­tre poetice. Clubul sindicatului sani­tar din Bucureşti a deve­nit astfel o instituţie cul­turală care girează o acti­vitate de nivel superior, care poate satisface cerin­ţele unui public avizat, dornic de acţiuni variate, organizînd manifestări spe­cializate pentru diferitele grade de pregătire profe­sională ale salariaţilor din acest domeniu. Neajunsurile diletantismului In oraşul Cluj, clinicile sunt grupate pe o colină, intr-un cartier, care se cheamă chiar... „al clini­cilor“. La Blocul II sanitar are asistat la o şedinţa­ or­ganizată de comitetul sin­dicatului, cu activul cul­tural. Luau parte membri ai echipelor de dansuri, ai orchestrei şi ai viitoarei e­­chipe de teatru. Oamenii se străduiau să reînfiinţeze echipa de teatru, risipită cu cîţiva ani în urmă, în­sufleţire şi tinereţe, inten­ţii dintre cele mai bune. — Avem de toate, ni se spune, şi echipă de dansuri şi brigadă artistică de agi­taţie şi orchestră cu so­lişti. Sperăm să avem şi e­­chipă de teatru. Tovarăşul Radu Gheorghe, actor al Teatrului Naţional, instruc­torul brigăzii, se străduieş­te să reorganizeze vechea echipă căreia i-a găsit noi şi tinere elemente talen­tate. Intr-adevăr, numărul mare de participanţi la o asemenea şedinţă internă, la care doar întîmplător a ajuns şi Un reporter, pro­blemele organizatorice con­crete, probează eforturile pe care le depun aceşti oa­meni tineri şi entuziaşti. — Cînd aţi dat ultime­le­­ spectacole ? — întreb, intrînd încet , în miezul problemei. Aflu că brigada artistică, n-a mai urcat pe scenă de la „Sărbătoarea recoltei“ şi de la una din primele­ faze ale concursu­lui al VIII-lea al formaţi­ilor de amatori. Echipa de dansuri a avut mai multe spectacole. Activitate nor­mală, repetiţii regulate, spectacole­ destul de nu­­­meroase. Blocul II sanitar este ceea ce se cheamă o instituţie cu activitate culturală susţinută. Cu toate că ştia acest lu­cru, tovarăşul Ion Pin­­tea, de la Consiliul sin­dical judeţean, ne-a îndem­nat cu multă insistenţă : „mergeţi la Dej, acolo la Spitalul nr. 1 lucrurile stau mult mai bine. Spec­tacolele lor au un numeros public, echipele lor sunt cunoscute în oraş şi parti­cipă la concursuri cu suc­ces“. Ecourile acestui punct de vedere le-am simţit în părerea de rău manifes­tată de artiştii amatori cu care am stat de vorbă. „Noi facem repetiţii regu­late de două ori pe săptă­­mînă, mi-a spus asistenta medicală Blaga Maria. De curind, Consiliul »in­dicat municipal ne-a curm­­părat costume pentru dan­suri în valoare de multe mii de lei. Dăm spec­tacole destul de des. Anul trecut am fost în multe comune­­din jurul o­­raşului Cluj. Dar în oraş nu prea avem succes d­in sălile, mari şi la întreprin­derile mai importante nu suntem­ programaţi să dăm spectacole“. Cauza am descifrat-o şi în cele spuse, în continua­­re, de cei cu care am dis­cutat. „Avem nevoie de o împrospătare permanentă a repertoriului nostru folclo­ric. Atît dansatorii cit şi instrumentiştii simt nevo­ia unui instructor care să fie specialist in folclor, să cunoască exact piese populare, cîntece şi dan­suri. Echipa de dansuri se prezintă mereu cu aceleaşi lucruri cunoscute, iar or­chestra şi soliştii cu aceleaşi potpuriuri, un amestec de cîntece din regiuni diferi­te, învăţate de la radio, de la alte orchestre sau so­lişti. La concursurile ama­torilor suntem­ totdeauna dezavantajaţi din această pricină“ E o tendinţă fi­rească a unor artişti ama­tori spre continua perfec­ţionare, o dorinţă de a ieşi din limitele diletantismu­lui. De ce nu satisfac acest deziderat firesc, Consiliul sindical municipal Cluj, cu sprijinul Casei judeţene A Creaţiei Populare 7 chestre din ţară. O probea­ză şi elita de solişti care au acceptat acompaniamen­tul ei : Ştefan Ruha, Mi­hai Constantinescu, Emilia Petrescu etc. Concertele noastre au loc în sala „Casei Univer­sitarilor“ sau a Casei de cultură a studenţilor. Con­certul este anunţat din vre­me şi publicul vine să ne asculte cu consecvenţă. Ne-am străduit ca în acti­vitatea noastră să nu ne suprapunem cu orchestre profesioniste din oraş. Ne-am profilat şi pentru acest motiv pe muzică pre­clasică. Am avut pînă acum peste douăzeci de prime audiţii pe ţară. După o pauză, dr. Toni» ■e-a mărturisit : Conţinutul şi formele muncii culturale Jinan i m mu i ■■ iiimii iruri ^ m tiiii inawramunur ~~~~~~T~rrr~ Viaţa muzicală braşoveană îşi are intensitatea ei. Exis­tă o vădită tendinţă de a se cuprinde în sfera ei de in­fluenţă un public din ce în ce mai numeros. Lucrul a­­cesta este deopotrivă valabil pentru spectacolele Teatru­lui muzical şi pentru concer­tele săptămînale ale Filar­monicii de stat. Melomanii au la dispoziţia lor un nu­măr suficient de manifestări muzicale şi nu ezită să le frecventeze. întrebarea care se pune este în ce măsură calitatea acestora corespun­de necesităţilor. O sumară examinare — atît cit poate îngădui o vizită de cîteva zile — duce în această pri­vinţă la sesizarea unor as­pecte semnificative, ce me­rită, după părerea noastră, a fi relevate. Am vizionat opereta „Con­tesa Maritza“ de Kalman. Este un spectacol pe care Teatrul muzical l-a prezen­tat cu ocazia turneelor sale şi în alte localităţi şi cu care îşi dezvăluie posibilită­ţile de afirmare. M-am bucu­rat văzînd afluenţa publicu­lui, aceeaşi pe care am con­statat-o, mai cu seamă în zilele de repaos, de-a lun­gul anilor de cînd există in­stituţia. Am­­ asistat la un spectacol corect, lipsit de grosolănii. Şi, totuşi, lipseşte ceva ! Peste toate pluteşte o anume stînjeneală care pune stavilă muzicii şi reţi­ne hazul. Opereta aceasta, cu libretul ei (oricît s-ar strădui unii autori a-l mo­derniza !), destul de confec­ţionat, pretinde — tocmai de insă după cele mai conven­ţionale reguli ale jocului de teatru, în cadrul unui decor simetric și lipsit de expresie, corelar al regiei monocrome. Ansamblul coral își face dar Din tată-n fiu Furnaliştii Ilie Mi­­huţ, Filip Mălăieştean, Petru Şimon, turnătorii Nicolae Mihai, Dominic Crăciunescu şi alţi 36 de muncitori ai uzinei „Victoria" Călan au tră­it zilele trecute momente de o mare intensitate emoţională. Cei 41 de muncitori virstnici care in această­ lună au deve­nit pensionari, au fost sărbătoriţi, din iniţiativa comitetului sindicatului şi a conducerii uzinei, in cadrul unei intîlniri la clubul muncitoresc din Călan. In chip deosebit a fost marcată clipa in care mulţumind — în nu­mele celor 41 de pen­sionari — pentru grija cu care sunt înconjuraţi, pensionarul Petru Co­­dreanu a predat, in mod simbolic, ştafeta muncii fiului său floria, lăcă­tuş in uzină. Deopotrivă Nicolae Chiriac, Petru Şimon, Vasile Ştefănescu, Gheor­­ghe Cimpoiescu şi alţi pensionari au trăit satisfacţii identice : fie­care din ei îşi lăsaseră în această uzină unul sau mai mulţi fii: jurnalişti, lăcătuşi, turnători, la­­boranţi­ şi ingineri, care vor duce mai departe tradiţia hărniciei, a muncii conştiincioase de care,­­ la timpul lor, vîrstnicii s-au achitat cu deosebită cinste. SABIN IONESCU Kis Spectacol mu­zical la Braşov aceea — o necontenită vioi­ciune în desfăşurare, o in­genioasă dozare a hazului şi a melodramei, o permanentă preocupare pintru a se con­feri acţiuni*" şi personajelor o notă cit de cit veridică. Spectacolul se desfăşoară tob­a respectînd, ca şi or­chestra acompaniatoare, tes­tul muzical ; aceleaşi cerin­ţe ale regiei dezindividuali­­zează însă cu desăvîrşit­e. Cit despre protagonişti, aceş­tia nu par prea entuziaşti în jocul lor. Interpreta rolu­lui titular se mişcă greu şi cîntă cu un prea vizi­bil efort. Despre partene­rul ei nu se pot spune decit lucruri asemănătoare, cuplul fiind astfel, pe cit de omo­gen, pe atît de neizbutit. Spectacolul se scufundă, în ciuda grijii dirijorului Norbert Petri, de a se res­pecta partitura, a graţiei ba­letului şi a dezinvolturii personajelor comice, într-o perfectă mediocritate, din care nu mai poate fi scos. Este necesară, desigur, o schimbare a unghiului de vedere a factorilor respon­sabili pentru a se canaliza spectacolele pe un cu totul alt făgaş. Pe acela al unei arte capabile să transmită publicului emoţii şi reală în­cântare. Concertul simfonic la care am asistat a doua zi a cu­prins un program bogat şi s-a bucurat şi el de o depli­nă participare de public. Or­chestra, condusă cu autorita­te de dirijorul clujean Erich Bergel, s-a făcut apreciată în mod deosebit cu îngrijită execuţie a Concertului nr. 2 în si bemol major pentru pian şi orchestră de Beetho­ven, realizat cu concursul solistului braşovean Horia Cristian. Lucrarea, pe­ ne­drept ocolită în programele sălilor noastre de concerte, este încă influenţată de stilul lui Mozart, dar vădeşte deja, întocmai ca şi cele 6 cvarte­te de coarde op. 18 din a­­ceeaşi perioadă fecundă, de­plina maturitate a compozi­torului. Pianistul a dat do­vadă de sensibilitate şi de o bună cunoaştere a stilului. O altă lucrare concertantă inclusă în program, Concer­tul nr. 5 în la major pentru vioară şi orchestră de Mo­zart, n-a mai constituit o reuşită deplină. Nici solistul, Mircea Negrescu, nici or­chestra n-au fost în largul lor. Greu de explicat de ce expoziţia orchestrală a pri­mei mişcări a fost realizată într-o alură diferită faţă de cea la care a participat a­­poi solistul. Este de presu­pus că lucrarea n-a fost în­deajuns repetată, prezumţie întărită şi de o persistentă lipsă de acurateţă pe care transparenţa scriiturii a scos-o numai­decât la ivea­lă. Mozart, a cărui operă prezintă în general mari di­ficultăţi de interpretare, a fost luat prea uşor şi s-a răzbunat, ceea ce s-a resim­ţit finalmente în mod nega­tiv asupra întregului pro­gram. Trebuiau, ne întrebăm, neapărat incluse două lu­crări concertante ? O soartă oarecum simila­ră a avut-o şi Concertul pentru orchestră de coarde de Tudor Ciortea. El n-a fost propriu-zis interpretat, ci citit corect, iar lucrarea — deşi consacrată prin va­loarea ei — a părut, în ase­menea circumstanţe, necon­­vingătoare. Păcat! Se vede treaba că programul a fost prea încărcat şi n-a putut fi însuşit în mod temeinic ; dirijorul şi-a concentrat, probabil, eforturile asupra piesei de rezistenţă şi anu­me asupra poemului simfo­nic „Don Juan“ de R. Stra­uss, pe care orchestra l-a realizat cu multă dăruire, obţinind un succes bineme­ritat. Regretabil că acesta a fost obţinut, după cum am văzut, în dauna altor lu­crări din program. Observaţiile acestea nu pot umbri meritul tuturor celor ce activează la Bra­şov cu atîta rîvnă pe tărîmul muzicii. Ele sînt, dimpotri­vă, spuse pentru a fi, dacă este cazul, luate în conside­raţie ca un îndemn spre mai bine. NESTOîI GHEORGHIU sutLiMa DRAMF AM ÎNTILNIT ȚIGANI FERI­CIȚI - l­uceafărul (15 87 671 — 4 ; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. - Central (14 12 24) - 8,45; 11­ 13,30; 16; 18,30; 21 DIMINETI DE IARNA - Lumi­na (16 23 35) — 9,30; 16,30 In con­tinuare 18,45 ; 70,45. UN BARBAT §1 O FEMEIE — Union (13 48 041 - 15,30; 18; 20,30. - Volga (119126) - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21. - Aurora (35 04 661 - 1i; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,30 ÎNCERCUIREA - Dacia (16 26 10) - 8,30; 14,30 in conti­nuare 16,30; 18,45; 21. - Mioriţa (14 27 141 - 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18;15; 20,30 RĂZBOI ŞI PACE (seria I şi III - Ura (31 71 71) - 15; 19.30. - Viitorul (11 48 03} - 15; 19.30. UN NABAB MAGHIAR - Dru­mul Sării (31 28 13­ - 15; 17.30; 20 CARETA VERDE — Ploieasca (33 29 71) - 9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.45 CERUT ÎNCEPE LA ETAJUL III - Moșilor (12 53 921 - 15.30; 18. 20.30 ÎNNORARE TRECĂTOARE - Popular (35 55 17­ - 15.30; 18; 20.30 ROMANTA PENTRU TROMPE­TA - Munca (21 50 97) - 15.30; 18; 20.30 SERVUS, VERA ! - Crtnqa$t (17 38 811 - 15.30: 18: 20,30 CAPCANA Tomis l2i 49 46| - 9; 11,15; »3,30 15.45: 18,15; 20.30 - Flamura (23 07 40» fi} 11,15; 13,30: 16; 18,15; 20,30. COMEDII O LUME NEBUNA, NEBUNA, NEBUNA - Patria (11 86 251 - 9,30, 13; 16,30; 20 - București 115 61 54) - 9, 12,30, 16,30; 20. LORDUL DIN ALEXANDER­­PLATZ Doina (16 35 381 - 12 ; 15,30 18; 20.30 PROFESORIU DISTRAT - Bu­­resli 115 62 79) - 15,30, 18; 20.30. DE TREI ORI BUCURESTI Burezi (17 05 47) 9: 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20.30 ESCROC FARA VOIE - Cotro­cent 113 62 561 - 15.30; 18; 20.30. MARTIN SOLDAI Pacea (31 32 52) — 15.30; 18; 20.30 CORIGENTA DOMNULUI PRO­FESOR - Vicao (21 39 82) -15.30; 18; 20,30. MUZICALE ClND TU NU ESTI - Progre­stii (23 04 10­ - 15,30; 10; 20.30 CĂUTAȚI IDOLUL - Giulesti (17 55 46­ - 15.90; 18; 20,30. -Arta (21 31 801 - 9,30; 15,45 In continuare 18, 20,15. împuscaturi pe portativ — Grivita (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Melodia (12 08 881 - 9; 11,15; 13,30; 16 18,30; 20,45. - Modern (23 71 011 — 9,30; 11,45; 14; 10,15; 18,30; 20,45 O FATA FERICITA — Cosmos (35 19 151 — 14,30; 10,30; 18,30; 20.30. AVFNTITH BLESTEMUL RUBINULUI NE­GRU - Republica (11 03 721 9 , 11;30; 14; 16,15; 18,45; 21,15 - Festival (15 63 84) - 8,30; II 13,30; 16; 18,30. 21 CEI SAPTE SAMURAI - Victo­ria (16 28 79 1 - 9,30; 13; 16,30 20 VALETUL DE PICA - Feroviar (16 22 731 - 8,30; 10,45; 13; 15,30 17,45; 20 - Excelsior (18 10 88; - 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. - Gloria (22 44 01) - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC - Unirea (17 10 21) - 16; 18,15; 20,30 REÎNTOARCEREA LUI SUB COUP - Flacăra 121 35 401 15 30; 18: 20,30 MOARTEA DUPĂ CORTINA - Rahova (23 91 00) - 15.30; 18 20.30 JOCURI NESCHIMBATE — Fe­rentari (23 17 50) — 15.30; 18. 20.30. DOCT­IMENTARE EXISTA ÎNCĂ SCLAVE - Lu­mina (16 23 35) 9.15; 11.30 13.45; 16; 18.30; 20.45 STAPÎN PE SINE ; PLEDOA­RIE PENTRU BOX ; STADIOA­NELE VA ASTEAPTA ; FILE DIN ISTORIA SPORTULUI . GUSTAV FACE CURA DE SLĂBIRE - Timpuri Noi (15 ll 10) — 9—21 In continuare. ­^mm VINERI, 1 MARTIE 1968 17.30 — Curs de limba rusă (lecţia a 5-a) 18.00 — Sporturi de iarnă practicate pe Valea Prahovei 18.20 — Buletinul circulaţiei rutiere 18.30 — Pentru cei mici : A.B.C. — De ce ? 19.00 — Pentru tineretul şcolar : Balade şi legende : „Cor­bea haiducul“ 19.30 — Telejurnalul de seară 20.00 — Muzeele lumii : Ermitaj 20.30 — Ecran literar 21.00 — Reflector 21.15 — Film artistic : îndrăgostiţii de pe pachebotul — „France". 22.45 — Campionatul mondial de patinaj artistic : Proba fi­guri libere — bărbaţi. Transmisie de la Geneva 24.00 — Telejurnalul de noapte O înalta ţinută artistică Una din mîndriile cultu­rale ale Institutului me­­dico-farmaceutic din Cluj este orchestra de cameră. „Orchestra a depăşit de mult sfera de interes a instituţiei" —ne informea­ză dr. Toma Liviu. E cu­noscută în toată ţara şi s-a situat, la concursurile ar­tiştilor amatori, pe locul II şi III. In fiecare stagiune orchestra dă cîteva con­certe riguros pregătite, al căror nivel artistic nu e cu nimic mai prejos de­cit al celor mai bune or­— Am și o părere de rău. în orchestra noastră n-a mai intrat de ani de zile nici un muzician tînăr. Ar fi nevoie ca sindicatul nostru să manifeste mai mult interes pentru a­­tragerea unor tinere ta­lente din rîndurile sute­­lor de iubitori de muzica. Ne-ar părea, pe bună drep­tate, rău să nu lăsăm ur­maşi la pupitrele acestei orchestre. Pledoarie pentru club Am văzut planuri de ac­tivitate, judicios întocmite, programe de cîntece şi reci­tări la Blocul II Sanitar din Cluj, am ascultat o re­petiţie a orchestrei I.M.F., dînd o frumoasă interpre­tare Concertului pentru violă de Telemann, am văzut freamătul unei ac­tivităţi cu rezultate din­tre cele mai pozitive la clubul sindicatului sani­tar din Bucureşti. Trebuie să spunem că „norocul“ ce­lor din Bucureşti constă în primul rînd în faptul că dispun de o instituţie culturală unde se pot gru­pa oameni din mai multe unităţi sanitare. Unifica­rea activităţii intr-un do­meniu ca cel sanitar, din Cluj sau din alte oraşe, se impune. Ea ar impulsiona desfăşurarea activităţii culturale şi artistice în mijlocul unor oameni a că­ror profesiune presupune o viaţă spirituală bogată, intensă, care, altfel, lân­­cezeşte în multe locuri în manifestări convenţionale, fără răsunet şi folos. Ar fi şi o răsplată a entuziasmu­lui unui mare număr de tinere talente existente în rîndurile celor ce lucrea­ză în acest domeniu de activitate. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucureşti , vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil, mai mult no­­ros, favorabil precipitaţiilor slabe, trecătoare. Vint po­trivit din est. Temperatură minimă va fi cuprinsă intre -1 şi +1 grade, iar maxima între 4 şi 6 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea conti­nuă să se încălzească uşor. Cerul va fi schimbător. Vor cădea precipitaţii izolate, sub formă de ploaie, iar în regiunea de munte şi sub formă de lapoviţă şi ninsoa­re. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre —5 şi +1 grade în nordul ţării şi —1 şi +5 grade în sud, iar ma­ximele între 1 şi 7 grade în nord şi 8 şi 14 grade în sud. [cereri si oferte Î81­0 DE SERVICIU] M.I.C.M — Baza centrală de materiale U.C.R. din Str. Drumul Taberei Bl. F 13 te­lefon 31.55.41, angajează şef serv. contabilitate, con­tabili I şi II, tehnician II, expeditor transporturi şi şef depozit cu îndeplinirea con­diţiilor de studii şi sta­­giu — (6 A). INSTITUTUL DE PROIECTĂRI DIN M.I.U., Calea Victoriei 126, caută economişti şi contabili cu experienţă în probleme financia­re şi de salarii. Cei interesaţi se pot prezenta zilnic intre orele 13—15 în str. Echinoxului nr. 1l/A (din şoseaua Viilor), precum şi la tel. 23 34 01. (7­ 1) TRUSTUL DE COFETARII ŞI RĂCORITOARE NR. 1 DIN BUCUREŞTI, Str. Stavropoleos nr. 15, an­gajează remizieri pentru conservatoarele de îngheţa­tă şi centrele de răcoritoare sezoniere. Solicitanţii pot fi şi pensionari. Relaţii se pot obţine zilnic la sediul trustului, telefon 14 73 10 (3 a) FILATURA ROMANEASCA DE BUMBAC organizează un concurs pentru ocuparea posturilor vacanta de maiștri: — maistru filatură bum­bac — maistru electrician — maistru mecanic Concursul va avea loc în ziua de 15 aprilie a.c. la sediul întreprinderii din Șoseaua Morarilor nr. 2, sectorul 3. Informaţii suplimentare la serviciul personal, tel. 35 00 40 — interior 17. (5—a) INSTITUTUL d« STUDII «­ PROIECTĂRI AGRICOLE cu se­­ diul în Bucureşti B-dul. Expozi­ţiei nr. 1 sectorul 1, fost reion 3» Decembrie angajează­­ arhitecţi­­ ingineri constructori­­ ingineri Instalaţii sanitare, termice, e­­lectrice, ingineri hidrotehnici I proiectanţi I şi II pentru arhitectură, construcţii, Insta­laţii sanitare termice, elect­­rice I traducători din limbile en­gleză şi Italiană i topometri i ope­ratori măsurători terestra i deto­natori tehnici I și II , dactilogra­fe. Cei interesaţi se vor adresa la Î.S.P.A. serviciul personal, zil­nic de la ora la 7,30—15,30. (1 a) ÎNTREPRINDEREA 3 IZOLAŢII cu sediul în Bucureşti, Calea Griviţei nr. 136, sectorul 1 (fost raion „30 Decembrie") Angajează: • MAIŞTRI DE CONSTRUCŢII SAU ME­CANICI, dornici de a se specializa in glisarea de coşuri tronconice, • MECANICI DE COFRAJ GLISANT. Informaţii suplimentare la sediul întreprin­derii, serviciul personal. TRADIŢIONALUL M­ARTISOR ■ ■ PĂRINŢI­I Făina malţată de griu este indicată in alimentaţia su­garilor, fiind plă­cută la gust şi uşor asimilabilă uzina Ide prototipuri Si REPARATII UTILAU FAGARAS PENTRU SECTORUL CHIMIC: I utilaje chir, vce, unicate si prototipici m piese de schimb pentru utilaje chimice din oteluri inoxidabile i capace ambutisate pentru recipiente de diferite dimensiuni

Next